Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Așteptându-l românește pe Donald Trump”

Donald Trump a câştigat alegerile după o campanie prezidenţială situată la cel mai jos nivel al politicii americane. După ce telefonul de felicitare al doamnei Clinton şi discursul preşedintelui ales au ridicat puţin stacheta, lumea occidentală aşteaptă tulburată confirmarea că Trump a fost un caraghios de conjuctură şi că se va dovedi în cele din urmă superior prestaţiei din campanie.

Până atunci, populişti şi naţionalişti din toată Europa jubilează. Brexitul a pus în evidenţă vulnerabilitatea democraţiilor la demagogie, rasism şi profeţii apocaliptice. Victoria lui Trump dă fenomenului o dimensiune planetară. E aşadar de aşteptat ca o replică neaoşă a noului lider global, dotată cu aceeaşi abilitate în manipulare şi dispreţ faţă de reguli, să răsară şi în politica românească.

Despre ce a generat victoria candidatului republican se va discuta cu anii. Ea prefigurează o altă abordare a politicului în lumea apuseană. O explicaţie parţială dezbătută îndelung de televiziunile americane este revolta oamenilor de rând  împotriva establishmentului politic şi financiar. „Common people” ar fi căzut pradă retoricii lui Trump îndreptată împotriva unei elite autosuficiente şi ipocrit arogante. ( Să fim de acord, corectitudinea politică e câteodată de tot râsul: în seara alegerilor un prezentator CNN cerea scuze stângacilor pentru că scrie pe tablă cu mâna dreaptă). Probabil însă că, problema de fond care, după Brexit şi succesul lui Trump, pune în evidenţă lipsa de predictibilitate în scrutinurile actuale este proliferarea analfabetismului. Şcoalarizarea precară produce alegători imprevizibili doctrinar şi uşor de motivat emoţional. În America, unde analfabetismul are o mai veche tradiţie decât la noi, procentul celor care au votat pentru prima dată, 18 la sută dintre cei prezenţi la urne, a răsturnat toate calculele analiştilor de campanie şi ale mass-media. Dar să avem răbdare. România revendică şi ea un loc în lumea nouă: ultimul studiu al administraţiei prezidenţiale arată că 42 la sută dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali (pag. 4-5).

Până ce aceştia vor deveni activi în politică şi vor genera schimbarea după model anglo-saxon, să amintim că mai există decenţă: un personaj care exersa pe reţelele de socializare limbajul urii a fost scos de pe listele parlamentare de la  Cluj (pag. 3).

Unda de şoc a victoriei lui Donald Trump a ajuns în România atenuată de discursul împăciuitor al preşedintelui ales. Cei speriaţi de schimbarea care se întrevede prin alegerea candidatului republican trag nădejde că primul preşedinte american care nu provine din mediul politic sau din armată va fi temperat de aparatul birocratic şi de Congres. Un îndemn pentru România aşadar: întăriţi statul şi instituţiile democratice ca centură de siguranţă împotriva avansului implacabil al extremismului în politică.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Fugi sau nu fugi Fujikura? Un mamut mondial, cum este compania Fujikura, dă semne că, oarecum, s-a cam săturat de Cluj. După 15 ani de activitate în România şi în Cluj, renumita companie japoneză a început să-şi redimensioneze activitatea în fabricile din Dej şi din Cluj-Napoca. Cu siguranţă că socoteli de ordin economic îi impun această redimensionare –mai pe româneşte, reducere a activităţii- iar motivele pot fi multiple. Oficial, motivele ţin de mâna de lucru insuficientă şi fluctuantă. (Marius Avram)

POLITIC. De ce a renunțat Bogdan Rădulescu la politică. „ Când spui adevărul într-un mod dur, acesta stârnește reacții”. Decizia sa de a intra în politică a fost rapidă și surprinzătoare întrucât nici nu se înființase USR la Cluj când a precizat că își dorește să susțină acest partid. A fost vicepreședinte al USR Cluj și un posibil candidat pentru alegerile din decembrie. A surprins multă lume când a anunțat pe Facebook că se retrage definitiv din politică. Transilvania Reporter a aflat de la actorul Bogdan Bob Rădulescu motivele pentru care s-a retras din cursa pentru un scaun în Parlamentul României. (Maria Man)

DOSAR

• UBB acuză UE de discriminare în domeniul cercetării. De ani buni, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, braț la braț cu alte universități din oraș și din țară, se luptă să intre pe unul dintre primele 500 de locuri ale clasamentului internațional al instituțiilor de învățământ universitar, la nivel mondial. E o luptă oarecum nedreaptă, chiar dacă am vorbi numai despre bugetele pe țări din acest top le acordă departamentelor de educație și cercetare. Dar chiar dacă, teoretic, universitățile ar trece peste problema finanțării insuficiente de la stat, apare, mai nou, o altă problemă: proiectele de cercetare finanțate de către Uniunea Europeană, care printr-o directivă europeană a dinamitatea comunitatea științifică din România.(Radu Hângănuț)
• Analfabeți cu diplomă. Aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale prezentat luni, la Cluj-Napoca. Copiii pot să scrie şi să citească, dar nu înţeleg textele asimilate. (Radu Hângănuț)
• Corigenţi la inovaţie. Inovaţia este una dintre cele mai dragi „mantre” ale Uniunii Europene, intrată în limbajul continental prin strategia de creştere „Europa 2020”. Acest document, elaborat în 2010, pune în centru inovaţia, ca motor al păstrării competitivităţii UE şi catalizator al dezvoltării economice. Concret, prima dintre cele şapte iniţiative emblematice pe care le-a propus strategia este „O Uniune a inovării”, pentru o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. (Florentina Tătar)
• Evaluarea UE: România se prostește. Statisticile europene arată că România regreasează din punct de vedere al educației și formării (Bogdan Stanciu)

DOSAR. America a ales

• America a ajuns o glumă. Noiembrie 8, 2016. Ziua în care Statele Unite ale Americii ar fi trebuit să facă istorie pentru a doua oară. Prima femeie candidează pentru cea mai înaltă funcție din stat, poate din lume. Întreg mapamondul și-a îndreptat privirile spre Vest și așteaptă cu sufletul la gură deznodământul unei curse pentru președinție fără precedent în istoria SUA. Campania electorala a fost una murdară, folosesc acest termen pentru că nu găsesc altul mai la îndemână; în momentul în care candidatul republican și-a anunțat candidatura multă lume a crezut, pentru mult timp, că totul e o glumă. O persoană fără nici un fel de experiență politică, un om care disprețuiește drepturile femeilor, al minorităților și urăște schimbarea, acest om a primit mai mult de 50 milioane de voturi ale compatrioților săi. (Adriana Maria, Denver, Colorado, 31 de ani)
• Trump sau Hillary. Hillary sau Trump. Aceeaşi întrebare pusă de aproape un an încoace. Acelaşi joc pueril de “pase”, care se apropie într-un final de sfârşit. (Ana Avram, 16 ani)
• George Jiglău, politolog: „Alegerea lui Trump spune multe despre cum se raportează lumea la elitele politice, dar nu este atât de grav cum pare”. Republicanul Donald Trump este noul preşedinte al Statelor Unite, după ce a obţinut susţinerea a 10 electori în statul Wisconsin. Ulterior, el a mai obţinut susţinerea unui elector din Maine şi a 11 electori din Arizona, astfel că a ajuns la 289. Pentru a deveni preşedinte, el avea nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori. Potrivit CNN, Hillary Clinton l-a sunat pe Trump pentru a-şi recunoaşte înfrângerea. Ultimele secţii s-au închis la 8 ora României în Alaska, dar autorităţile numără încă voturile în mai multe state, printre care New Hampshire.

REPORTAJ. Lights On: De sărbători, strada Mihail Kogălniceanu se transformă în „For(r)est Spirits”. Luminile ornamentale de sărbători sunt şi în acest an motiv de concurs la Cluj-Napoca. Lights On, concursul organizat de Asociaţia Daisler şi Daisler Print House, a ajuns la ediţia a doua. În acest an pe perioada sărbătorilor de iarnă în „vizor” este strada Mihail Kogălniceanu, care va beneficia din plin de creativitatea clujenilor care s-au înscris în acest an la concurs. (Claudia Romitan)

COMUNITATE. Un bărbat a fost salvat în urma unei conversații neîntrerupte de opt ore. O tânără voluntară a Telefonului Verde Antisuicid, linie care funcționează în mod gratuit de câțiva ani la Cluj-Napoca, a reușit să salveze un bărbat de la suicid, după ce a conversat opt ore neîntrerupte cu acesta. Durata apelului a reprezentat un record pentru linia SOS, dar deznodământul fericit nu este singular, ceea ce demonstrează și mai mult teoria potrivit căreia sinuciderea poate fi prevenită dacă știi cum să acționezi într-o situație limită. (Maria Man)

CULTURĂ. The New York Times, analizează fenomenul Adrian Ghenie: Cum a devenit artistul român un star al licitațiilor. Ziarul american The New York Times, una dintre cele mai cunoscute și profesioniste publicații la nivel internațional, își întoarce din nou atenția asupra artistului român Adrian Ghenie printr-un articol semnat de Robin Pogrebin în ediția din 7 noiembrie, în care jurnalista scrie cum Adrian Ghenie a devenit un star al licitațiilor începând cu anul 2011 când piața de artă s-a arătat interesată de lucrările artistului român odată cu expoziția organizată la Palazzo Grassi, Veneția și mai târziu, în 2015, când Adrian Ghenie a fost artistul român care a reprezentat România la Bienala de la Veneția. (Cristina Beligăr)

CULTURĂ. Concert atipic de jazz, la Cluj: Robert Glasper. Experiment, ultimul eveniment marca Jazz in the Park din 2016. Este laureat Grammy „în exercițiu”, nu vine foarte des în Europa și este o ocazie rară pentru iubitorii de muzică bună să asculte o mostră din avangarda jazz-ului american în interpretarea celui mai în măsură să o reprezinte. Pianistul american Robert Glasper concertează pentru prima dată în România, la București (28 noiembrie) și Cluj (29 noiembrie) în cadrul turneului european care cuprinde țări precum Germania, Italia, Belgia, Franța sau UK. (Cristina Beligăr)

DOCUMENTAR. Cele mai aşteptate seriale ale toamnei 2016. Serialele îşi fac tot mai mult loc în programul zilnic al cinefililor de pretutindeni; sunt tot mai complexe, mai spectaculoase, mai intrigante. Iar toamna se lansează atât sezoane noi ale seriilor deja consacrate (şi aşteptate cu sufletul la gură de fani), cât şi producţii nou-nouţe, care îşi vor face loc în grile şi în preferinţele telespectatorilor. Trecem în revistă câteva dintre „vedetele” acestei toamne în materie de seriale. Şi este o toamnă bogată din acest punct de vedere, cu idei proaspete, cu actori celebri şi cu acţiuni uimitoare. (Mădălina Kadar)

SPORT. Aici este Cluj, România. Cluj înseamnă România sau, ca să nu fim acuzați de subiectivism, ”casa României”. De câțiva ani încoace orașul de pe Someșul Mic freamătă la fiecare reprezentație a unei echipe naționale. Că e vorba de fotbal, tenis de câmp, handbal, sau baschet, ”Tricolorii” din tribune, veniți și ei de prin toate părțile Transilvaniei, au știut să-i facă pe sportivi să se simtă la Cluj-Napoca ”acasă”. Ultima demonstrație de forță a suporterilor a fost la meciul echipelor naționale masculine de handbal ale României și Poloniei. (Patrice Podină)