Barack Obama: momentul bilanțului

Barack Hussein Obama al II-lea este al 44-lea şi actualul Preşedinte al Statelor Unite ale Americii, fiind primul afro-american ales în această funcţie, în urma alegerilor prezidenţiale din 4 noiembrie 2008. A fost învestit în funcţie la 20 ianuarie 2009 şi l-a înlocuit pe predecesorul său George W. Bush. În 2012, a fost reales, rămânând astfel în funcţie pentru încă 4 ani. / Foto: New York Magazine

Acum opt ani, pe 4 noiembrie 2008, democratul Barack Hussein Obama era ales cel de-al 44-lea președinte american și intra în istorie, ca primul președinte de culoare din istoria Statelor Unite ale Americii. Venea cu un aer proaspăt, cu multă carismă și cu un slogan irezistibil: „Yes, we can!”, dorind să își convingă concetățenii că pot depăși stereotipurile și pot face schimbarea necesară pentru a trăi un nou vis american. Nu a reușit să-și ducă la bun sfârșit toate planurile, întrucât ”inamicii” republicani au fost majoritari în Congres și i-au respins multe propuneri și proiecte. Însă a reușit să câștige inimile americanilor, alături de soția lui, Michelle, și cele două fiice – prin eleganță, umor, bun gust și decență.

O familie ca Națiunile Unite

Barack Obama (pe numele adevărat Barack Hussein Obama al II-lea), primul afro-american ales în funcția de președinte al SUA, s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii.  Este fiul unui kenyan, Barack Obama Sr., și al unei americane din Kansas,  Ann Dunham Stanley.

Între toate controversele care l-au însoțit după anunțarea candidaturii, cea legată de certificatul său de naștere a fost un subiect îndelung dezbătut de presa americană. În 2009, revista National Enquirer a prezentat mai multe așa-zise dovezi potrivit cărora certificatul lui Obama, care atestă că s-ar fi născut în Hawaii, este un fals – iar asta ar fi trebuit să îl împiedice să participe la cursa pentru prezidențiale, deoarece candidații trebuie să se nască pe teritoriu american, conform Constituției.

Familia prezidențială: Sasha, Malia, Michelle și Barack Obama

Cert este că Barack Obama a petrecut o mare parte a copilăriei în Honolulu, iar de la șase până la zece ani a trăit în Jakarta, împreună cu mama lui și cu tatăl vitreg, de origine indoneziană. Președintele american are șase frați și surori vitregi din partea tatălui kenyan, dar și rude din Indonezia, din partea tatălui vitreg, astfel că Obama povestește, plin de umor, că mesele lor de Crăciun seamănă cu niște întruniri ale Națiunilor Unite.

După absolvirea liceului, a frecventat timp de doi ani Colegiul Occidental din Los  Angeles, după care, s-a mutat la New York, unde a studiat Științe politice la Universitatea Columbia, obținând licența în 1983. În 1985, s-a mutat în Chicago, unde s-a implicat în activități sociale, sprijinind mai ales persoanele afectate de șomaj. A fost admis la prestigioasa universitate Harvard în 1988, iar în 1990 era prima persoană de culoare care devenea președinte al revistei Harvard Law Review.

Avocat, senator, președinte

În 1991, Barack Obama a obținut titlul de Juris Doctor magna cum laudae. A lucrat ca avocat specializat în apărarea drepturilor civile, după care a devenit membru al Senatului statului Illinois, între 1997-2004. S-a remarcat prin scăderea taxelor pentru familiile nevoiașe și prin îmbunătățirea accesului la serviciile medicale. În perioada 1992-2004, a predat Dreptul constituțional la Universitatea din Chicago. 

În anul 2000, a încercat fără succes să obțină un loc în Camera Reprezentanților a SUA, apoi, în 2003, și-a anunțat participarea la campania electorală pentru Senat. În noiembrie 2004, a fost ales senator al Statelor Unite, cu o majoritate de 70% din voturi, fiind cea mai detașată victorie în alegerile senatoriale din istoria statului Illinois.  A depus jurământul ca senator la 3 ianuarie 2005. A făcut parte, până în decembrie 2006, din Comisiile senatoriale pentru politică externă, mediu și lucrări publice, problemele veteranilor de război. Din ianuarie 2007, a primit funcții suplimentare în Comisia pentru sănătate, educație, muncă și pensii și în Comisia pentru securitatea statului și afaceri guvernamentale. Mandatul său s-a încheiat la 16 noiembrie 2008.

În anul 2009, Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace, ”pentru eforturile extraordinare de îndreptare a diplomaţiei mondiale şi a cooperării între popoare”. Obama a donat premiul în bani unor organizaţii caritabile.

În februarie 2007, Obama a devenit primul candidat la președinție care a declarat deschis că refuză finanțarea publică în alegerile generale.

La 4 noiembrie 2008, Barack Obama a fost ales în funcția de președinte al SUA, cu 365 de voturi din partea electorilor (52, 9%), învingându-l pe contracandidatul său, republicanul John McCain, care a obținut 173 de voturi (45, 7%). A fost învestit în funcție pe 20 ianuarie 2009, la Washington, înlocuindu-l pe  George W. Bush.

Pe 4 aprilie 2011, Obama a anunțat participarea la campania electorală din 2012, pentru realegerea sa în funcția de președinte. Alegerile au avut loc pe 6 noiembrie 2012, iar Obama l-a învins pe candidatul republican Mitt Romney – a obținut 303 voturi din partea electorilor, iar contracandidatul său, 206 voturi.

Bilanț de mandat(e)

Ce a făcut Obama în cei 8 ani de mandat? Printre altele, a scăzut sau chiar a eliminat diverse taxe, fapt care i-a ajutat pe americanii de rând să rămână cu mai mulți bani în bugetul familiei. A făcut ordine în afacerile de pe Wall Street și a refăcut relațiile dintre SUA și Cuba. Dar poate că cel mai important pentru americani a fost faptul că a avut curajul să reformeze sectorul sănătăţii și a promulgat pachetul legislativ Affordable Care Act, cunoscut și sub denumirea de Obamacare – datorită acestei legi, 30 de milioane de cetățeni care altfel nu ar fi beneficiat de asigurări medicale au avut, în sfârșit, acces la acestea. În afară de Bill Clinton, în 1993, a cărui reformă a fost un eşec, niciun alt preşedinte de după cel de-al Doilea Război Mondial nu a îndrăznit să atace problema sănătății.

Încă din timpul campaniei electorale a anunțat că va încheia misiunea de luptă din Irak până la 31 august 2010, ceea ce s-a și întâmplat. În schimb, a crescut efectivele americane din Afghanistan – cel puțin în prima parte a mandatelor. Tot în timpul mandatului său, americanii l-au capturat şi l-au ucis pe autorul atacurilor teroriste din 2001 de la New York, Osama Bin Laden, ceea ce a constituit importantă lovitură de imagine.
A schimbat, deci, pe ici, pe colo, dar nu a reușit să transforme radical America, nu a fost un ”game changer”, după cum observa ziarul elveţian Le Temps. Dar oare ar fi putut cineva să facă mai mult? ”Banii continuă să domine în mod excesiv politica, instituţiile sunt periodic paralizate de blocaje din partea Congresului şi economia este într-o stare fragilă. Cea mai mare schimbare pe care a adus-o Barack Obama pare să fie chiar alegerea sa”, scria ziarul elvețian.

Pe final de mandat, Obama și-a atras simpatia părinților americani, după ce a semnat legea care prevede echiparea toaletelor pentru bărbaţi din clădirile publice cu mese de înfăşat bebeluşii. Cunoscută ca legea “Băi accesibile în fiecare situaţie/ Bathrooms Accessible in Every Situation (BABIES) Act”, aceasta spune că atât toaletele pentru femei, cât şi cele pentru bărbaţi, ar trebui să aibă locuri special amenajate pentru schimbarea scutecelor, care să fie “sanitare, adecvate şi sigure din punct de vedere fizic”.

Imediat după ce a ajuns la Casa Albă, Barack Obama s-a confruntat cu o criză a cărei gravitate amintea de Marea Depresiune. A trebuit să ia decizii rapide pentru a evita prăbuşirea economiei, pentru a regulariza Wall Street şi a coopera cu republicanii din Congres – asta fără să aibă o echipă a sa de specialiști, fără să aibă ”rețeaua” pe care a avut-o orice președinte înaintea lui și fără să aibă experiența necesară. În condițiile date, se poate spune că s-a descurcat foarte bine.

O nereușită: controlul armelor

Ce spune Obama despre ceea ce a reușit (sau nu) să facă de-a lungul celor 8 ani? Potrivit preşedintelui american, evenimentele care i-au definit perioada în fruntea Statelor Unite sunt conflictul cu republicanii, adoptarea Obamacare, scurgerea de petrol din Golful Mexicului, redefinirea relaţiei dintre SUA și Cuba şi controversele din jurul folosirii dronelor în luptă. Aceste momente vor apărea şi într-o viitoare carte de memorii pe care o scrie Barack Obama – informația apare într-un articol special al publicației New York Magazine, care face un rezumat al celor opt ani.

Pe de altă parte… ”Dacă mă întrebaţi care este zona unde pot spune că mă simt cel mai frustrat şi cel mai ţinut pe loc este faptul că SUA sunt singura ţară avansată de pe glob în care nu avem suficiente legi de bun simţ privind siguranţa armelor, chiar şi confruntaţi cu criminali în masă care apar în mod repetat. Dacă te uiţi la numărul americanilor ucişi după 11 septembrie 2001, din cauza terorismului, este sub 100. Dacă te uiţi la numărul celor ucişi de violenţa armată, este undeva la zeci de mii. Iar frustrarea de a nu fi în stare să rezolvăm această problemă este ceva care mă deranjează”, spunea Barack Obama, în iulie 2015, într-un interviu acordat BBC. Era la câteva zile după atacul de la centrul militar de recrutare din Chattanooga, Tennessee, unde 5 marinari au fost ucişi de un american de origine kuwaitiană, care îşi cumpărase armele – un AK-47, un AR-15 şi un pistol, comandându-le pe internet.

În 2013, la scurt timp după ce şi-a început al doilea mandat, Obama propunea 23 de măsuri care să reglementeze mai strict deţinerea şi comerţul cu arme în SUA. Printre acestea, se numărau controale de cazier și istoric medical pentru orice tranzacţie cu arme, interzicerea armelor militare de asalt şi limitarea la vânzare a încărcătoarelor la 10 gloanţe, alocarea a 4 miliarde de dolari pentru menţinerea pe străzi a 15.000 de poliţişti, îmbunătăţirea prevenirii bolilor mintale, prin accesibilizarea tratamentelor psihiatrice.

Din păcate, măsurile propuse de el nu au reuşit să treacă de Senatul american, dominat de republicani. Iniţiativele în acest domeniu, ca de altfel orice măsură menită să introducă un control asupra armelor, s-au lovit şi de rezistenţa puternicei organizaţii National Rifle Association, care susţine dreptul de a deţine liber arme şi se implică în lobby politic.

În ceea ce privește relaţiile cu Moscova, specialiștii sunt de părere că Obama a schimbat dinamica acestora, chiar dacă există acel controversat scut antirachetă şi propaganda anti-americană din Rusia care par să contrazică acest lucru.

Michelle Obama, viitor președinte?

Barack Obama a avut un atu important care i-a sporit popularitatea și i-a creat o imagine și mai plăcută: familia sa, soția și cele două fiice, Sasha și Malia, care au crescut la Casa Albă și sunt astăzi două adolescente încântătoare. Michelle Obama este, la rândul său, un avocat de succes, o femeie școlită la Harvard, deosebit de inteligentă, care a militat mereu pentru două mari teme: educația fetelor, în general, și stilul de viață sănătos, printr-o alimentație potrivită și sport. A strălucit în cei opt ani ca primă doamnă, a uimit prin eleganța și decența ei, prin inteligență și carismă. A obținut respectul americanilor, dar și simpatia lor – de exemplu, într-o emisiune recentă a stârnit râsul tuturor imitându-și soțul, care vorbește despre încălzirea globală la cina familiei.

În ultimele zile, Michelle Obama a participat la evenimente electorale alături de Hillary Clinton, candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al Statelor Unite.
Însă preşedintele Barack Obama a subliniat că soţia sa nu intenţionează să fie vreodată candidat la preşedinţie.

În aceste zile, Michelle Obama s-a implicat în campania electorală și a apărut alături de Hillary Clinton, spre surprinderea unora. În urmă cu opt ani, ele erau adversare, în campania alegerilor primare din rândul democraților. Michelle îl susținea pe senatorul de Illinois, Hillary era senatoare de New York și a pierdut în fața lui Obama. Acum, cele două Prime Doamne (fosta și actuala) s-au aliat împotriva lui Donald Trump, în apărarea femeilor jignite de atitudinea misogină a acestuia.

Mulți analiști o consideră pe Michelle Obama mai populară decât soțul ei și o văd deja în cursa pentru Casa Albă în 2020 sau în 2024. Dacă Hillary Clinton va deschide drumul femeilor la Casa Albă, în noiembrie 2016, atunci scenariul acesta pare chiar credibil. Așadar, e foarte posibil ca ”era Obama” să nu se încheie încă.