Clujul dă startul la “marea rebranşare”

După numai 10 ani de la „marea debranşare” la Cluj s-a dat timid tonul la rebranşare. Câteva zeci de clujeni au decis să se reîntoarcă, către sistemul centralizat de termoficare. Cauza? Creşterea constantă a preţului la gazele naturale şi la curent, dar şi costurile suplimentare pe care le aduc centralele termice. Cei mai mulţi rămân însă fideli centralelor termice individuale şi spun că doar în acest fel îşi pot controla costurile. Acum Regia Autonomă de Termoficare (RAT) s-a pus pe treabă şi a lansat o campanie de informare, pentru ca toţi clujenii să devină conştienţi de avantajele a fi abonaţi ai instituţiei.

În cele mai multe oraşe din regiunea Nord Vest situaţia este mai complicată. De exemplu la Oradea, o parte din oraş este legată obligatoriu la CET. În Satu Mare, Baia Mare sau Zalău nici măcar nu mai există asemenea sisteme centralizate, aşa că soluţia rămâne tot centrala proprie.Aşa că locuitorii trebuie să se pregătească pentru calendarul de scumpiri pe care furnizorii de gaze naturale l-au anunţat, preţul la gaze urmând să se dubleze până în 2018. Pe de altă parte, mult trâmbiţata liberalizare la preţul gazelor se pare că a fost amânată pentru 2015. Ultima scumpire a adus de la 1 iulie un plus de 8% la preţul la gaze. Iar din octombrie ne mai aşteptă o majorare cu 2%.

Reprezentanţii regiei clujene de termoficare spun că s-a ajuns la numărul mare de debranşări din cauză că în anii ’90 şi la începutul lui 2000 nu erau bani pentru investiţii, iar piederile din sistem, lipsa de randament a echipamentelor însemna costuri mari pentru consumatorul final. În plus, oamenii doreau să plătească doar cât consumau. „În blocurile vechi există un sistem de distribuţie doar pe verticală. Lipsa sistemului pe orizontală nu a permis ca oamenii să îşi monteze contoare separate pe fiecare apartament, astfel încât să ştie că poate închide căldura doar la el sau că poate afla exact cât a consumat şi să plătească doar atât. Aşa că s-a ajuns la mii de debranşări şi la montarea centralelor individuale. La noi la RAT situaţia s-a schimbat radical datorită investiţiilor, aşa că acum putem oferi servicii de foarte bună calitate. Trebuie doar ca oamenii să cunoască avantajele”, mai spune Ioan Moldovan.

„Debranşat am ajuns să plătesc mai mult”

Unul dintre clujenii care a ajuns la concluzie că e cazul să se întorcaă la sistemul centralizat este Ciprian Lung. Aceasta locuieşte împreună cu soţia sa într-o garsonieră de pe strada Cernei din cartierul clujean Mărăşti. Clujeanul povesteşte că a luat decizia de a se reabona la RAT după calcule serioase care i-au arătat negru pe alb că de fapt plăteşte în plus la căldură ciar dacă nu are un adevărat confort termic. Aşa că s-a reabonat încă de sezonul rece trecut. “Acum 12 ani când nu aveam bani, am decis să mă tai de la încălzire şi am zis că o să mă încălzesc cu reşoul electric că o să fie mai ieftin. Însă curentul şi gazul s-au scumpit şi am constatat după un timp că de fapt cu reşoul am ajuns să plătesc mai mult. Şi nici nu era prea cald în casă iarna. Am văzut şi ce facturi au vecinii care sunt şi branşaţi la sistemul centralizat, am comparat cu ce plăteam noi şi am decis să mă rebranşez. De exemplu acum plătesc la încălzire cam 90 de lei, când consumam curent pentru căldură plăteam cu vreo 50 de lei mai mult” povesteşte Ciprian Lung.

Rebranşarea se face cu o simplă cerere

Rebranşarea nu este posibilă decât în zonele în care „hărnicia” proprietarilor nu a desfiinţat instalaţiile existente în blocuri. Aceasta este condiţia esenţială pentru a redeveni abonat RAT. Din fericire statisticile de la Cluj arată încurajator, majoritatea instalaţiilor fiind încă funcţionale. Iar de aici totul e foarte simplu, depui o cerere la regie, vine o echipă să facă verificările şi într-o zi eşti din nou conectat la sistemul centralizat de încălzire. „Încă nu e un fenomen, dar avem câteva zeci de cazuri şi oamenii încep să vadă că dacă acum 10 ani li se părea o idee bună să renunţe la RAT acum nu mai e o mare afacere să ai centrală proprie”, spune Ioan Moldovan, director economic al RAT Cluj.

Reprezentanţii RAT spun că deşi până acum au avut decât câteva cazuri de rebranşări se aşteaptă la un val mai serios în toamnă sau de anul viitor. Iar procedura e simplă. Se depune o cerere, o echipă a regiei face verificările şi practic într-o singură zi te poţi lega din nou la sistem. „Am început şi o campanie de informare ca oamenii să ştie că au şi această opţiune şi ce avantaje aduce. Mai exact noi prin investiţiile pe care le-am făcut la RAT am crescut considerabil calitatea serviciilor şi putem să spunem că sistemul funcţionează bine. S-au automatizat toate centralele şi punctele termice din oraş, s-au modernizat centralele termice ceea ce a crescut eficienţa şi a redus pierderile. Acestea sunt principalele noastre atuuri care ne permit ca la Cluj să avem unul dintre cele mai mici preţuri la gigacalorie din ţară, 165 de lei, preţ care nu s-a mai schimbat de patru ani”, a adăugat Ioan Moldovan. Clujenii care doresc rebranşarea trebuie însă să ţină cont de situaţia particulară a asociaţiei lor de proprietari. Dacă în zonă mai sunt abonaţi RAT atunci rebranşarea se justifică economic. În schimb dacă abonaţii sunt puţin atunci costurile vor fi mai mari şi rebranşarea nu mai este o soluţie pentru facturi mai mici. Aceasta din cauza spaţiilor comune unde cheltuielile cu încălzirea ar trebui suportate de toţi proprietarii pentru a fi rentabil.

Centrala de apartament rămâne preferata majorităţii

Chiar dacă sistemul centralizat prezintă anumite avantaje, majoritatea clujenilor încă preferă centrala proprie. „La noi nu există nici un apartament rebranşat. Toţi avem centrale. Oamenii sunt mulţumiţi aşa şi nici nu vor să mai audă de regie. Centralele s-au mai stricat, le-au înlocuit, dar preferăm să avem centrala proprie, ştim cât am consumat, ştim cât plătim” spune administratorul Ioan Chindriş. Şi alţi administratori de imobile spun că clujenii nu se mai gândesc să revină la sistemul centralizat. „Noi mai avem opt apartamente în bloc care sunt la regie pentru că nu au avut oamenii bani să îşi monteze centrale. Dar restul toţi au centrala lor şi nu îşi doreşte nici unul să renunţe”, a subliniat Gheroghe Ţăranu, administrator de bloc în Cluj-Napoca.

Costuri suplimentare la centrale

Centralele de apartament au ca avantaj major faptul că fiecare proprietar are controlul consumului şi deci al costurilor. E drept că pe durata sezonului rece, cei cu venituri foarte mici preferă să stea în frig să nu îşi pornească centrala proprie pentru a face economie. Dar pe lângă preţul la gaz care a crescut constant, reglementările legale din ultimii ani au adăugat obligaţii proprietarilor de centrale, obligaţii care vin evident cu costuri. Este vorba despre verificările şi reviziile obligatorilor. Mai există şi un alt factor important dar de care în România nu s-a ţinut cont şi care în anii următori s-ar putea să dea bătăi de cap deţinătorilor de apartamente cu centrale individuale. „Blocurile noastre nu au un coş central care să scoată emisiile deasupra clădirilor şi atunci fiecare şi-a scos coşul de la centrala proprie pe geam şi noxele merg la vecinul de deasupra. Din punct de vedere al poluării mediului nu este în regulă, însă vom vedea dacă se vor face reglementări şi în acest domeniu”, spune directorul economic al regiei clujene de termoficare.

[stextbox id=”custom” caption=”35.000 de apartamente legate la sistemul centralizat la Cluj”]La Cluj-Napoca în urma debranşărilor în sistemul de termoficare au mai rămas 35.000 de apartamente. Şi în aceste apartamente există un control asupra consumului. „30-40% din proprietari au montat acest sistem cu repartitoare şi robinet termostat, asta pentru că la un moment dat au existat şi nişte fonduri europene şi noi le-am montat chiar şi pe gratis. Există şi aceste repartitoare care pot fi citite la distanţă şi acest lucru e un avantaj pentru că practic nu mai ai nevoie de acces în apartamentul omului pentru a face citirea. Cert este că ritmul debranşărilor este mult mai lent, câteva sute pe an şi doar în blocurile în care au mai rămas unul-două apartamente branşate şi atunci costurile pentru abonaţi sunt mult prea mari”, spune Ioan Moldovan.[/stextbox]

ORADEA/ Legați de CET

Consiliul Local Oradea a adoptat săptămâna trecută un proiect de hotărâre prin care „leagă de glie” orădenii care locuiesc în zona A a oraşului. În zona unitară A, alimentarea cu energie termică se realizează exclusiv în sistem centralizat, prin racordare la CET. „Aceasta constituie arealul conturat de schema constructivă a instalaţiilor, echipamentelor şi construcţiilor producătorului de energie termică, fiind delimitat de reţelele de transport şi distribuţie, incluzând punctele termice şi imobilele alimentate de acesta”, se arată în hotărârea de consiliu. În consecinţă Electrocentrale Oradea va oferi un serviciu în sistem de monopol în această zonă, iar locuitorii acestei zone nu se vor putea debranşa de la CET şi nici nu vor putea apela la altă soluţie cu privire la încălzirea termică.

„În zona unitară B, alimentarea cu energie termică se va putea realiza şi prin alte sisteme, inclusiv individuale, în care se va putea utiliza orice combustibil sau energie primară. În această zonă vor fi considerate şi imobilele din zona A dacă nu sunt branşate la sistemul centralizat, pentru că deocamdată nu este posibil sau rentabil pentru CET să deservească aceşti consumatori. În schimb, imobilele din zona B care se vor conecta la CET vor trece automat în zona A”, se mai arată în documentul votat de aleşii locali.

Noul CET pe gaz

Primăria a demarat o investiţie de peste 50 de milioane de euro pentru a construi un nou CET pe gaz care să înlocuiască actuala centrală care funcţionează pe cărbune şi care nu corespunde standardelor de mediu ale UE. Proiectul este finanţat din bani europeni şi mai prevede înlocuirea unei părţi din magistrala care alimentează oraşul cu agent termic. Investiţia totală se ridică la 77, 7 milioane euro şi va fi finanţată prin POS Mediu din fonduri europene (50%), alocări de la bugetul de stat (45%), cu o contribuţie mică de la bugetul local (5%). Din valoarea totală, 53 milioane euro vor fi cheltuiţi pentru achiziţia noii centrale pe gaz, care să se încadreze în normativele europene privind poluarea, 16 milioane euro vor fi alocaţi pentru înlocuirea a 17, 5 kilometri de conducte din magistralele 1 şi 3, pentru reducerea pierderilor, iar diferenţa va acoperi cheltuielile de consultanţă şi dirigenţie de şantier.

Decizia municipalităţii de a-i obliga pe orădenii din zona A sa folosească exclusiv serviciile operatorului local de termoficare vine pe fonul acestei investiţii care trebuie să beneficieze de „clienţi fideli”. Situaţia financiară a actualului CET este foarte delicată. Societatea a acumulat foarte multe datorii către furnizori, iar primaria a decis să scindeze SC Electrocentrale SA în două firme: una care produce agentul termic şi care va prelua datoriile CET care se ridică la suma de 150 de milioane de lei, iar a doua firmă se va ocupa de distribuţie şi furnizare. În acest moment Electrocentrale lucrează în pierdere, producând cu 341 lei o gigacalorie pe care o vinde cu 256 lei. Primarul Ilie Bolojan dă de înţeles că nu exclude varianta scumpirii gigacaloriei plătită de orădeni ca este la un maxim istoric de 235 lei, diferenţa până la 256 lei fiind subvenţia asigurată de municipalitate.

SATU MARE/ Sătmărenii rămân fideli microcentralelor pe gaz

Satu Mare a fost primul municipiu din ţară unde în anul 2002 s-a încheiat în totalitate procesul de renunţare la încălzirea centralizată. Fostul primar Iuliu Ilyes își amintește că instalarea microcentralelor de apartament a început în anul 1999, iar în anul 2002, odată cu trecerea instituţiilor de învăţământ pe sisteme de încălzire proprie, prin microcentrale, au fost scoase din funcţiune şi ultimele centrale şi puncte termice din cele 43 existente pe raza oraşului.

În ciuda faptului că preţul gazului a înregistrat creşteri semnificative după renunţarea la sistemul de încălzire centralizată, prea puţini sunt sătmărenii care ar dori să se revină la vechiul sistem. Cu gândul la banii cheltuiţi pentru investiţie şi la faptul că aşa pot controla oarecum consumul, prin deschiderea caloriferelor doar în încăperile pe care le folosesc, oamenii spun că le convine să aibă microcentrală proprie. Totuşi, pentru a reduce factura la gaz, care în lunile de iarnă ajunge pentru un apartament cu două camere la 300 de lei, proprietarii de apartamente preferă să recurgă la firme specializate sau execută chiar ei lucrările de izolare exterioară a imobilelor.

Situaţia este puţin diferită în cazul celor care locuiesc în case, în ultimii ani mulţi dintre aceştia recurgând la o metodă menită să reducă factura lunară emisă pentru consumul de gaz: camerele sunt încălzite cu lemne, prin intermediul şemineelor care astfel revin la modă, gazul fiind folosit doar pentru producerea apei calde şi la gătit.

MARAMUREŞ/ Maramureşenii ”migrează” spre șeminee

Şi în municipiul Baia Mare s-a renunţat rapid la sistemul centralizat de termoficare. Din 1990 şi până în prezent, 99% dintre băimăreni şi-au dotat locuinţele cu centrale termice individuale. Speriaţi de preţurile tot mai mari la gazele naturale, aceştia renunţă pe capete la centralele cu gaze şi se întorc fie la centralele pe peleţi sau lemne, fie la şemineele cu suflantă. Avantajaţi din acest punct de vedere sunt cei care locuiesc la casă. „Am decis să modificăm instalaţia de pe gaze pe lemne. În lunile de iarnă factura la gaze pentru o casă cu cinci camere este în medie de 600 de lei lunar. Din octombrie până în martie plătim undeva la 4.000 de lei şi nu rentează. Investiţia este de aproximativ 10.000 de lei la care se adaugă preţul lemnelor care este undeva la 1.000 de lei pe iarnă. Se amortizează în maximum trei ani plus că avem căldură la discreţie şi nu mai trebuie să facem economii”, a precizat Dan Rus, unul dintre băimărenii care a decis să renunţe la centrala cu gaze naturale.

O altă „găselniţă” a băimărenilor sunt şemineele cu suflantă, un sistem ingenios „de import”. „Şemineul şi instalaţia m-au costat undeva la 1.500 de euro dar nu mă plâng. Este căldură mereu, iar lemnele nu mă costă mai mult de 1.000 de lei pentru o iarnă”, a explicat Adrian Bota, un băimărean care şi-a făcut deja o instalaţie de acest gen în casă.

Băimărenii care locuiesc la bloc şi au centrale cu gaze se gândesc însă cu groază la sezonul de iarnă care se apropie. Potrivit datelor serviciului Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Baia Mare, numai în iarna care a trecut au beneficiat de ajutor de încălzire din partea statului la plata facturilor 5.130 de persoane pentru ajutorul de încălzire cu gaz şi 325 cu lemne.

SĂLAJ/ Încurcate sunt căile… încălzirii!

Chiar dacă în Zalău au mai rămas în sistemul centralizat de încălzire doar o mână de locuitori, la care se adaugă, însă, instituţiile publice – şcoli în special – căldura furnizată de Uzina Electrică puţinilor ei abonaţi rămâne subiect de scandal. Motivul: până anul trecut, de transportul energiei termice la consumatorul final s-a ocupat o firmă româno – maghiară, E Star Distriterm, firma – mamă din Budapesta decizând, însă, în urmă cu un an, să rezilieze contractul de concesiune pe care îl semnase în 2010 pe 49 de ani. De aici au apărut o serie de probleme, cauzate în special de faptul că părţile contractante – Primăria Zalău şi firma ungară – nu au ajuns la un consens cu privire la condiţiile rezilierii. Vârful scandalului a fost atins în luna martie a acestui an, când firma ungară a trimis la Zalău o echipă de muncitori care a oprit căldura în oraş, lăsându-i pe copiii din şcoli în frig. Situaţia s-a calmat după ce părţile au ajuns la un consens privind preţul la care Primăria ar fi urmat să cumpere de la E Star conducta magistrală de termoficare a oraşului, ajunsă în proprietatea firmei respective. Tranzacţia nu a mai avut însă loc pentru că, potrivit administratorului public al oraşului, Radu Nistorescu, Primăria a primit între timp o adresă de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice prin care era informată că firma ungară face obiectul unor verificări.

Lucrurile nu stau prea bine nici în privinţa producerii agentului termic din Zalău, o contestaţie depusă după licitaţia pentru retehnologizarea Uzinii Electrice obligând societatea la reluarea întregii proceduri. În acest moment, în sistemul centralizat de încălzire au mai rămas doar 197 de abonaţi casnici, care sunt, în principal, locatarii blocurilor de locuinţe sociale, şi 45 de instituţii publice (şcoli, grădiniţe şi alte instituţii) şi şapte agenţi economici. Preţul facturat către populaţie a rămas de mai mulţi ani la 170 de lei pe gigacalorie (fiind unul dintre cele mai scăzute din ţară), fapt posibil prin majorarea periodică a subvenţiei acordată de la bugetul local. Ultima majorare a subvenţiei acordate a fost aprobată primăvara aceasta, când ea a ajuns la 427, 44 de lei pe gigacalorie (faţă de 381, 827 de lei, cât era până atunci). În rest, zalăuanii se încălzesc iarna prin intermediul microcentralelor de apartament, pe gaz, iar cei de la case pe lemne.

Texte: Claudia Romitan, Laura Goarnă, Daniel Meze, Olimpia Man, Anca Miklos, Stela Tudor