Viceprimarul Dan Tarcea: Prin noul PUG putem îmbunătăţi lucrurile şi eu zic că se şi vede

Reporter: Ca şi viceprimar dar şi membru al Comisiei pentru urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului cum apreciaţi că se construieşte în zonele aflate în plină dezvoltare imobiliară?

Dan Tarcea: Noi ca primărie am respectat legea urbanistică, acum avem un nou PUG, din iulie 2016 nu se mai acceptă construcţii după regulile vechi, ci avem noile reguli care cred că aduc un progres. Avem o reglementare unitară, chiar dacă ea îi nemulţumeşte pe unii. De exemplu, mulţi constructori se plâng că li se cere să facă Plan Urbanistic Zonal pentru tot UTR-ul, în care să prevadă ei pentru zeci sau sute de parcele cum vor fi căile de acces sau spaţiile pentru alte funcţiuni decât de locuit şi ne reproşează că de ce nu le eliberăm autorizaţie doar pentru parcela lor. Ce pot recomanda celor care vor să cumpere un teren şi să construiască pe el, este să se intereseze înainte exact ce se poate face în acea zonă. Pentru că şi eu am fost în această situaţie, mi-am cumpărat un teren fără să mă interesez deloc ce se poate face acolo, şi acolo se prevedea că se pot face blocuri şi m-am trezit că lângă mine unde aveam autorizaţie pentru o casă că se va face un bloc şi vina mi-a aparţinut sută la sută. Ar fi trebuit să mă gândesc că există posibilitatea să apară un bloc acolo.

Acum sunt şi situaţii în care a fost un urbanism sălbatic, acum 15 ani, nu vreau să intru în discuţii despre asta, dar acum lucrurile sunt foarte clar reglementate şi îi sfătuiesc pe cei care vor să cumpere terenuri să se intereseze înainte ce se poate construi acolo. Şi pot să vă dau un exemplu general: pe strada X sunt 20 de case şi 4 blocuri. Proiectantului PUG-ului stabilit prin licitaţie, şi noi nu am putut interveni în viziunea lui, a stabilit o anumită dezvoltare a zonelor, viziune care a fost aprobată de Consiliu. Deci revenind la exemplul nostru, să zicem că pe strada X unde sunt acele 20 de case acest proiectant a spus că vede aici ca dezvoltare un cartier de blocuri, care pot să fie P+4. Sigur că cei care au case în zonă sunt supăraţi pe tema aceasta. Dar PUG-ul a fost în dezbatere timp de doi ani şi puteau veni atunci în dezbatere şi să spună că nu e în regulă, nu după ce a fost aprobat şi votat.

Un exemplu concret, în noul PUG strada Constantin Brâncuşi a fost prevăzută ca zonă de P+4. Sigur că cine are o casă pe Brâncuşi va fi acum foarte supărat că de ce se face P+4 lângă el. De aici vin foarte multe nemulţumiri. Cum nu mi se pare normal ca într-o zonă ca Andrei Mureşanu să apară un bloc pentru că a fost o zonă de case dintotdeauna.

Şi aici avem două discuţii. Cei care respectă prevederile PUG-ului nu mai au nevoie nici de PUZ, nici de PUD, şi nu avem nici un fel de pârghie să nu le eliberăm autorizaţiile de construcţie, pentru că îndeplinesc toate condiţiile legale. Altfel, constructorul poate da în judecată primăria şi să obţină autorizaţia de construire în instanţă. Unde putem noi interveni este unde e vorba despre derogări care înseamnă PUD-uri. De exemplu, se cere să aibă o suprafaţă minimă de 350 de metri pătraţi şi el are 340 de metri şi atunci îi trebuie PUD şi eu ca Primărie şi Consiliu Local pot să spun dacă e oportun sau nu să facă acel lucru acolo, sau dacă se cere să ai retragere de 6 metri şi el are numai 5 metri, la fel e o derogare la care Consiliul Local poate spune da sau ba.

– Sunt multe proiecte controversate atât ca regim de înălţime, cât şi ca grad de ocupare a terenului şi servicii conexe. Mulţi clujeni reclamă faptul că se construieşte în zonele noi în mod haotic, că e o dezvoltare tip ghetou, un fel de Floreşti în miniatură în noile cartiere ale oraşului, doar cu blocuri înghesuite unele în altele şi foarte puţin spaţiu dedicat celorlalte funcţiuni, spaţii de joacă, spaţii verzi, zonă de servicii grădiniţe, şcoli.

– Nu este chiar aşa. Sigur, sunt proiectele vechi, cu PUZ-uri aprobate potrivit vechiului PUG, unde cei care au obţinut autorizaţii le-au obţinut în baza reglementărilor vechi şi noi nu aveam cum să nu le eliberăm acele autorizaţii, despre care nu am cum să mă pronunţ. Dar puteţi vedea că în ceea ce s-a aprobat din iulie 2016 încoace, în 90% din cazuri în proiectele noi chiar se accentuează partea de servicii conexe, acordăm atenţie spaţiilor verzi, locurilor de joacă, lărgirii drumurilor pentru a avea un trafic mai fluent.

– Ce poate primăria să facă pentru a preveni aceste situaţii de aglomerare excesivă? Şi aici vă dau un exemplu, ansamblul de pe Trifoiului, unde se prevede în autorizaţie lărgirea străzii Bună Ziua şi realizarea unui sens giratoriu. Membrii Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului au organizat recent un protest acolo şi au fost şi în audienţă la dumneavoastră pe această temă şi spun că nu există spaţiu ca să se respecte proiectul.

– Pe Bună Ziua noi am făcut un pas foarte important deoarece la ultima şedinţă de Consiliu Local am aprobat cererea prin care solicităm Ministerului Transportului şi Infrastructurii să ne cedeze această stradă (n.r. sectorul cuprins între Calea Turzii, intersecţie cu Bună Ziua şi strada Fagului intersecţie cu strada Constantin Brâncuşi) şi avem un proiect de lărgire a ei măcar cu o bandă. Strada era în trecut un fel de centură ocolitoare, dar prin dezvoltarea zonei în ultimii ani a devenit o stradă importantă pentru oraş şi e firesc să fie preluată de primărie. Pe de altă parte, constructorului acestui ansamblu de pe Trifoiului i s-a prevăzut în autorizaţie obligativitatea realizării unui sens giratoriu pentru a se asigura un trafic normal acolo, iar ei au cedat deja primăriei terenul necesar, aşa că sigur se va face acolo un sens giratoriu. Aici suntem cel mai avansaţi, dar proiecte pentru îmbunătăţirea fluenţei în trafic în zonele cu construcţii noi avem şi pentru strada Mihai Românul sau strada Borhanci şi aici mă refer la construcţiile care există deja. Sigur în Borhanci primăria are şi acel teren pe care se prevede dezvoltarea unui cartier pentru tineri, şi acolo vor fi prevăzute alte căi de acces tocmai pentru a nu se crea aglomerare excesivă.

– Ce pârghii are primăria pentru a obliga constructorii să respecte proiectul şi autorizaţia?

– Prima pârghie este verificarea la faţa locului, dacă există vreo plângere din partea vecinilor. Asta e prima pârghie în timpul construcţiei, să verifice dacă se întâmplă ceva. Şi au fost multe situaţii în care poliţia locală a identificat tot felul de construcţii care nu au respectat regimul şi a dispus încetarea lucrărilor şi aducerea proiectului la faza iniţială. Dacă nu au respectat nici această dispoziţie sunt şi cazuri în care s-a făcut plângere penală şi sunt procese pe rol. Vă dau exemplu Fabricii 65-67 unde este un proces pe rol şi o plângere penală împotriva constructorului că nu a respectat nimic, nici retrageri, nici compartimentări, nimic. A doua chestiune este legată de darea în folosinţă. Atunci inspectorii primăriei care fac darea în folosinţă trebuie să verifice absolut tot ceea ce a fost trecut în autorizaţia de construcţie: retrageri, regim de înălţime, parcări, cedarea drumului, conectarea la utilităţi şi aşa mai departe. Or dacă nu respectă lucrurile acestea nu i se va face darea în folosinţă.

– Şi ce riscă constructorul în acest caz?

– Fără darea în folosinţă nu poate avea extras de carte funciară şi cei care îşi cumpără apartamente acolo nu şi le vor întabula niciodată. Iar dacă persistă situaţia şi sunt cazuri foarte grave se poate dispune revenirea la situaţia prevăzută de autorizaţia de construcţie: nu are decât să îşi demoleze balconul, să îşi refacă faţada, etc şi sunt cazuri destul de multe de acest gen în care primăria a spus „stop”, nu aţi respectat, reveniţi.

– Asociaţia Pentru Protecția Urbanistică a Clujului are propunerea ca unul dintre membrii ei să participe la recepţii. Cum vi se pare o astfel de iniţiativă?

– Orice propunere trebuie luată în calcul, trebuie luată în discuţie. dar până la urmă nu trebuie să uităm că cel care este responsabil nu este nici Asociaţia pentru Construcţia Clujului, nici pentru Demolarea Clujului, nici pentru Înfrumuseţarea Clujului, ci este primăria municipiului Cluj- Napoca. Deci de aici trebuie să pornim. Or asta este o chestiune transparentă şi putem să o luăm în discuţie fără nici fel de problemă, pentru că până la urmă trebuie să fie o chestiune transparentă şi să dispară orice urmă de suspiciune care ar putea să planeze asupra funcţionarilor din primărie şi asupra primăriei ca instituţie.

– Credeţi că se va schimba ceva în bine în perioada următoare în acest avânt urbanistic?

– Clar prin noul PUG putem îmbunătăţi lucrurile şi eu zic că se şi vede, pentru că în anumite zone în care se putea construi P+2 acum se poate construi doar o casă cuplată cu 2 apartamente, deci de la 6 apartamente s-a redus la 2 apartamente. Sunt situaţii şi nu sunt puţine în care s-a reglementat lucrul acesta şi s-a ajuns la o reducere. Clar că lucruruile vor merge înspre bine pentru cî deja sunt trasate nişte culoare, coridoare de transport pe anumite zone şi oricine doreşte să construiască în zona respectivă va trebui să cedeze la primărie o suprafaţă de teren. Până la votarea noului PUG nu am avut pârghiile necesare să obligăm omul să cedeze pe o stradă 1 m, 2- 3 metri sau cât trebuie pentru lărgirea carosabilului. Doar prin votarea noului PUG avem şi pârghiile necesare prin care să putem face lucrul acesta. Cât priveşte proiectele în derulare nu putem urmări decât dacă în cazul lor se respectă autorizaţia de construire.