Lariu Filip, Președintele CJE Cluj: „Unii profesori nu sunt încântați de ideea de protest sau de feedback”

Lariu Filip, președintele Consiliului Județean al Elevilor Cluj / Foto: arhiva personala

Începând cu acest an școlar, elevii din învățământul de stat, particular sau confesional din România vor beneficia de un nou statut. Ideea de implementare a statutului există de câțiva ani, iar în ultimele șapte luni, Consiliul Național al Elevilor a făcut presiuni pentru ca documentul, care prevede atât drepturile, cât și obligațiile acestora, să fie aprobat de către Ministerul Educației, lucru care s-a întâmplat de curând. Ce noutăți aduce acest statut, cum este văzut acesta de către elevi, cu ce scop a fost creat, dar și de ce este important faptul că a fost adoptat, aflăm în continuare de la Lariu Filip, președintele Consiliului Județean al Elevilor din Cluj.

„Am gândit acest statul pornind de la o serie de sesizări cu abuzurile care se fac în școli. Am considerat că un astfel de document este necesar, chiar dacă nu aduce foarte multe noutăți, multe dintre aspectele stipulate în cadrul acestuia existând până acum în legislație și în cadrul regulamentelor școlare. Statutul Elevului este un document care oferă o viziune mult mai structurată”, este de părere Lariu.

Conform statutului, elevii pot contesta evaluările scrise și își pot evalua semestrial profesorii prin chestionare anonime.

„Statutul a fost aprobat puțin mai târziu decât ne așteptam și cu mai puține articole. Avem acum un document structurat, în cadrul căruia se clarifică anumite situații. De exemplu, în ceea ce privește partea cu uniforma, elevii nu puteau fi obligați nici înainte să plătească pentru aceasta, dar drept pedeapsă pentru nepurtarea ei, unii profesori alegeau să nu îi lase să intre la ore. Acum, în statut se stipulează clar că elevul poate intra la ore chiar și dacă nu poartă uniformă”, explică Lariu.

Dreptul la protest, asigurat prin Statutul Elevului

Articolul 10 al statutului le dă dreptul elevilor să protesteze. Astfel, copiii vor putea face acest lucru în condițiile prevăzute de lege, fără perturbarea orelor de curs. De asemenea, este prevăzut dreptul la reuniune, în afara orarului zilnic, lucru care nu poate fi supus decât limitărilor legale prevăzute de orice stat democratic.

„Orice cetățean are dreptul să protesteze, deci acest aspect nu e chiar o noutate. Dreptul de a protesta e un drept constituțional. În școli era mult mai restrictiv acest drept. Nici acum elevii nu pot protesta în timpul orelor de curs. O modalitate de protest poate fi considerată și greva japoneză: îți legi pur și simplu o banderolă albă în jurul brațului pentru a arăta că nu ești de acord cu anumite chestiuni. În ceea ce privește contestarea notelor, statutul a adoptat o metodologie folosită și până acum sau care ar fi trebuit să fie folosită și până acum, prin regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar. Procedura era stabilită printr-un regulament cadru dat de către Ministerul Educației, iar noi am păstrat această procedură. Legat de contestarea notelor, în primul rând, fie elevii, fie părinții sau tutorele elevului discută cu profesorul și contestă nota acordată. Dacă nu sunt mulțumiți de explicațiile oferite se vor adresa direcțiunii, iar direcțiunea are obligația să desemneze doi profesori care nu predau la clasa elevului respectiv să evalueze această lucrare și să dea nota finală. Dacă diferența este mai mare de un punct, nota va rămâne aceea. Dacă nu, nota va rămâne cea inițială. Mi se pare o metodologie clară, nu e o exagerare. Trebuie menționat însă că această procedură se aplică doar la lucrările scrise”, explică elevul.

Evaluarea profesorilor

Evaluarea profesorilor se face semestrial, sub protecția anonimatului.  „Mulți profesori cer deja să fie evaluați de către elevi și consideră răspunsurile primite, un feedback folositor. Fac acest lucru pentru autoevaluare și consideră că acest instrument e important pentru a-și îmbunătăți strategia pe viitor. În special profesorii tineri aleg să facă asta. De asemenea, sindicatele susțin ideea de statut, pentru că e prevăzut acest aspect în lege. Legat de lucrurile cuprinse în acest statut, nu sunt de acord cu toate. De exemplu, nu sunt foarte încântați de ideea de protest sau de feedback, dar depinde foarte mult de profesori. Personal, cel mai mult cred că îi supără că nu au un statut al profesorului, pentru că Ministerul Educației s-a ocupat mai mult de elevi. Dar, în ceea ce privește Statutul Elevului, acesta a fost creat de Consiliul Elevilor. Noi ne zbatem de ceva timp să fie aprobat. Statutul există de câțiva ani, dar nu în formula actuală. Cele mai multe aspecte au fost adăugate în ultimul an și de șapte luni Consiliul Elevilor face presiuni serioase și a luat diverse poziții, a participat la discuții, la diverse dezbateri pentru aprobarea acestui statut”, explică Lariu.

Cât de important este acest statut pentru elevi? „Eu cred că e important din două puncte de vedere. În primul rând arată că elevii se mobilizează, că le pasă într-adevăr de țară, de legislație și că se implică tot mai mult să aducă o schimbare. În al doilea rând, statutul e important pentru că toate regulile, sancțiunile, drepturile și obligațiile sunt încorporate într-un singur document. Acum totul e clar. E mult mai ușor de folosit. În plus, oricine are acces la document. În general elevii, se implică. Consiliul Elevilor este o structură piramidală. La bază sunt Consiliile Școlare care există în fiecare unitate de învățământ. Cei mai implicați elevi fac deja parte din aceste consilii. Ceilalți se pot implica, de asemenea, făcând sesizări sau aducând la cunoștință lucrurile bune sau mai puțin bune care se întâmplă în școli”, a spus președintele Consiliului Județean al Elevilor Cluj.