Primar în epoca gunoaielor: „Tot ce vrem noi acum să facem, toate planurile astea, trebuia făcut încă de acum măcar patru ani”

Clujul, așa smart cum se recomandă, pare tot mai aproape de momentul în care va fi înconjurat nu doar de dealuri, ci de de câțiva munți formați din gunoaiele adunate și părăsite de firmele care au obținut contracte prin județ. În continuare fără un Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), Clujul are în schimb promisiuni. Cum o altă campanie electorală este pe drum, sezonul termenelor de finalizare a CMID-ului s-a reluat în forță. Deloc surprinzător însă, promisiunile nu țin loc de rampă de depozitare nici măcar temporară, astfel încât criza deșeurilor se adâncește la fel de repede cum localități precum Floreștiul sau Gilăul abia se mai văd de după maldărele de gunoaie. Și cu toate că Gilăul este ceva mai departe și măcar nu simțim (încă) mirosul pestilențial până în inima muncipiului Cluj-Napoca, acolo situația nu este cu nimic mai bună: colectarea deșeurilor menajere se face din an în paște și ce e chiar mai grav, soluțiile lipsesc cu desăvârșire. Singura variantă, mai neplăcută chiar decât mirosul de pe lângă ghene, este creșterea prețurilor la serviciile de salubritate, spune primarul din Gilău, Dumitru Sfârlea.

Gilăul este una dintre cele patru comune din județul Cluj în care contractul pentru serviciile de colectare a deșurilor menajere a ajuns la firma SC Quatro Eco Salub SRL. În „barcă” se mai află Floreștiul, Căpușu Mare și Măguri Răcătău. Doar că ultimele săptămâni au arătat că pentru Floreșteni barca se cam scufundă sub greutatea munților de gunoaie uitate de firmă printre blocuri. Cauzele sunt în special de ordin financiar, în condițiile în care firma se plânge că asociațiile de proprietari au datorii mari. Soluții nu există, astfel că gunoaiele rămân cu săptămânile în stradă. Gilăul nu face notă discordantă în această problemă și nu se poate lăuda că are o relație mai frumos mirositoare cu firma ce pare gata, gata să clacheze.

„Noi, ca primărie, nu prea avem ce să facem. Firma care colectează deșeurile este aproape de faliment, iar noi nu avem cum să o ajutăm”, spune primarul din Gilău, Dumitru Sfârlea.

Singurele soluții pentru autoritățile locale sunt să umble la prețul perceput pentru serviciu. Preț care, evident, ar urma să crească simțitor în cazul în care o variantă mai bună nu apare.

„Fiind în esență un SRL, nu putem aloca bani de la bugetul public pentru a susține firma, pentru că legea nu îți permite să susții cu bani cetățeanului un privat. Așa că singura variantă este să mărim taxa. Taxa, în prezent, este de 8 lei pe lună și ar fi nevoie să ajungă la 12 lei pentru ca firma să reziste în condițiile acestea. Costurile actuale sunt de trei ori mai mari decât ar fi normal și practic ne este chiar mai rentabil să trimitem gunoaiele în Oradea sau în alte localități”, explică Dumitru Sfârlea.

Colectarea gunoaielor se face totuși o dată pe săptămânăla Gilău, însă costurile sunt mai mari în condițiile în care acum, după ce SRL-ul nu mai poate depozita la rampa temporară a Salprest, gunoaiele trebuie duse la rampe din alte județe.

„Ne descurcăm și aici destul de greu. Colectarea merge foarte greu, abia vine mașina o dată pe săptămână. E o situație ciudată, pentru că de fapt Clujul este printre puținele județe din țară care nu are o groapa de gunoi sau un centru de colectare a deșeurilor care să fie și funcțional. În condițiile astea, noi trebuie să mergem Dumnezeu știe unde, acolo unde găsim, și să depozităm deșeuri cu costuri mult mai mari deât ar fi normal să o facem”, mai spune primarul din Gilău.

De parcă nu era de ajuns, costurile cresc și pentru că nu există rampe de transfer a gunoaielor. La Florești s-a încercat amenajarea uneia, însă plasarea ei în mijlocul localității, printre oameni, nu a plăcut Gărzii de mediu, care a cerut închiderea imediată. Prin urmare, soluția agreabilă și legală rămâne cea a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, un proiect care deka a înghițit sute de milioane de lei, a reușit să piardă finanțarea europeană și, în plus, datează din primul mandat de președintele al Consiliului Județean al actualului președinte Alin Tișe.

„Se vorbește despre CMID de ani de zile. Așa e când e campanie: se vorbește. Ce e clar e că am pierdut niște bani europeni și asta e păcat. Am rămas și fără rampă, ceea ce e culmea pentru un județ cum e Clujul. Soluții nu avem. De exemplu, nici măcar o rampă de transfer nu putem să construim. Asta ne-ar ajuta cât de cât să mai reducem din costuri. Ar scădea cu măcar 25%, dar nici asta nu poți face pentru că te pierzi în acte și avize și apoi te trezești că ți-o închid autoritățile. S-ar putea face, ar fi bună și s-ar putea face altfel decât cea făcută la Florești și închisă de Garda de Mediu. Acolo au găcut rampa lângă drumul național, pe unde trec toți oamenii. Nu poți chiar așa, să pui gunoaiele lângă drumul național”, crede Sfârlea.

În esență deci, dacă scoatem din calcul varianta creșterii prețurilor la serviciile de salubritate, soluții viabile nu există nici măcar pe termen scurt.

„Ne descurgăm greu, asta e clar. Mașinile care ridică gunoiul vin cam o dată pe săptămână, dar nu mai pot respecta programul. Lumea este supărată, noi le explicăm că nu avem ce face, le spunem cui să se adreseze, dar evident că unii sunt supărați în primul rând pe primărie și pe autorități. Dacă mărim prețul ne-am putea trezi că lumea renunță la contractul de salubritate și ar putea ca firma să ajungă chiar mai rău decât deja e. Știți cum sunt românii cu prioritățile. Dacă îi pui să aleagă între a da 14 lei pe un pachet de țigări sau 12 lei pentru salubritate, știm ce o să aleagă mulți dintre ei. E o perioadă de criză, încercăm să le explicăm că și problema cu prețurile mai mari ține până când se termină Centrul de colectare a deșeurilor din Cluj. Tot ce vrem noi acum să facem, toate planurile astea, trebuia făcut încă de acum măcar patru ani”, mai spune edilul.