10 ani fără Steve Irwin, „Vânătorul de crocodili”
În urmă cu 10 ani, pe 4 septembrie 2006, lumea se cutremura la aflarea veştii că Steve Irwin, celebrul ”vânător de crocodili”, apărător şi iubitor al animalelor, vedetă tv şi aventurier, a încetat din viaţă, în urma unui accident neobişnuit. Steve şi-a trăit ultima aventură în acea zi, fatidica zi în care a întâlnit o pisică de mare ce avea să-i aducă moartea.
Au trecut 10 ani, iar Steve Irwin nu a fost deloc uitat – ba dimpotrivă. Familia Irwin, soţia şi copiii lui Steve, au dus munca lui mai departe. Fiica sa, Bindi, este acum o tânără de 18 ani, fermecătoare şi isteaţă, cu o carieră proprie în televiziune, lucrând în continuare şi la proiectele începute de Steve. Soţia, Terri, s-a resemnat cu faptul că nu va găsi niciodată un alt bărbat ca Steve; iar fiul, Robert, hrăneşte crocodili (printre altele), aşa cum l-a învăţat părintele său, încă din primele luni de viaţă.
Primul crocodil, la 9 ani
Steve Irwin s-a născut la 22 februarie 1962, în Melbourne (Victoria), Australia. Ulterior s-a mutat la Beerwah (Queensland), unde părinţii săi au pus bazele unui mic parc zoologic. Tatăl său, Bob, era specializat în herpetologie şi era pasionat de viaţa animalelor sălbatice. Mama sa, Lyn Irwin, a lucrat toată viaţa pentru reintegrarea animalelor în natură. Cu aşa părinţi, nu ne mai mirăm de direcţia pe care a luat-o viaţa lui Steve. El a crescut printre şerpi, crocodili şi varani, în parcul fondat de părinţii săi – Reptile and Fauna Park. La vârsta de şase ani a primit cadou un piton de trei metri lungime, iar când a împlinit nouă ani, a prins primul crocodil, sub supravegherea strictă a tatălui său. Imediat după ce a absolvit liceul, a plecat să salveze crocodilii din provincia North Queensland, unde localnicii nu îi prea apreciau şi îi exterminau cu orice ocazie. După cinci ani de muncă dedicată şi asiduă, Steve a devenit voluntar pentru programul guvernamental East Coast’s Crocodile Management.
Crocodili în luna de miere
În 1992, el a preluat parcul familiei şi l-a rebotezat Australia Zoo. În acest parc a cunoscut-o şi pe aceea care avea să-i devină soţie şi parteneră în toate domeniile, americanca Terri Raines. Steve a început să filmeze pentru primul său show de televiziune, alături de şerpi, păianjeni şi scorpioni. După ce s-au căsătorit, Steve şi Terri au pornit la ”vânătoare” de crocodili în ”luna de miere” – iar imaginile cu proaspeţii însurăţei au fost incluse în primul episod al serialului ”The Crocodile Hunter”, difuzat în 122 de ţări şi vizionat de peste 500 de milioane de telespectatori.
Exuberant şi pasionat, Steve Irwin a înfiinţat fundaţia Wildlife Warriors şi International Crocodile Rescue, iar în cadrul Australia Zoo a deschis Animal Planet Crocoseum, aviarul Rainforest şi Templul Tigrilor.
În 2001, Steve şi-a început cariera cinematografică, apărând pentru prima oară într-un film. A fost invitat de actorul Eddie Murphy să-şi joace propriul personaj, în “Doctor Doolittle 2”. Un an mai târziu, a apărut într-o producţie inspirată în totalitate din viaţa sa: “The Crocodile Hunter: Collision Course”.
Atacat de o pisică de mare
Totul părea să meargă fantastic pentru Steve Irwin – avea familia pe care şi-o dorise, se ocupa cu ceea ce îi plăcea mai mult, era iubit şi admirat. În septembrie 2006, a plecat într-o nouă aventură, pentru a filma un documentar despre cele mai periculoase creaturi ale oceanului. Vremea nu îi permitea să se scufunde şi să filmeze ceea ce dorea, în fatidica zi de 4 septembrie. Astfel, a fost nevoit să stea mai mult în barcă, plimbându-se pe ape mai puţin adânci, lângă Marea Barieră de Corali. Iar când a văzut o pisică de mare uriaşă, un mascul de aproape doi metri, a vrut să meargă să o filmeze măcar pe aceasta. Pisicile de mare nu sunt nici pe departe „Cele mai mortale creaturi ale mării”, aşa cum trebuia să se numească documentarul filmat de Irwin. Ele îşi folosesc „arma”, coada plină de ţepi, numai când se simt ameninţate direct, preferând să fugă, de cele mai multe ori, decât să se confrunte cu un duşman.
Justin Lyons, cameramanul care era alături de Steve Irwin în acea zi, a povestit că mai filmaseră în repetate ocazii pisici de mare şi ştiau că aceste creaturi nu sunt deloc agresive. Lyons spune că filmarea a durat două minute. Respectând reţeta obişnuită, acesta s-a plasat cu camera de luat vederi în faţa animalului, planul fiind ca Steve Irwin să vină din spatele pisicii de mare, să o sperie, iar cameramanul să prindă cadrul cu creatura înotând.
“Fixasem camera asupra pisicii de mare, mă gândeam că va fi un cadru extraordinar, care sigur va apărea în documentar. Dintr-o dată s-a proptit în partea din faţă şi a început să înjunghie sălbatic cu ţeapa. Câteva sute de lovituri pe secundă. Probabil a crezut că umbra lui Steve era umbra unui rechin tigru, care le atacă destul de frecvent. Am urmărit pisica de mare în timp ce s-a îndepărtat. Mi-am dat seama ce s-a întâmplat abia când am întors camera spre Steve şi am văzut că stătea într-un lac de sânge”, a povestit Lyons.
„Şocant, dar nu neaşteptat”
Echipa l-a transportat imediat pe Steve Irwin la nava principală şi i-au acordat primul ajutor, încercând să îl resusciteze până la sosirea echipajelor medicale. Însă rana era destul de mare, iar Steve fusese lovit direct în inimă. „Avea dureri foarte mari. Ţeapa pisicii de mare are venin, deci sunt sigur că durerile erau groaznice. El suporta de obicei durerea foarte bine, deci când am văzut că se resimte, mi-am dat seama că durerile trebuie să fi fost foarte mari”, a povestit Lyons. Acesta a mai spus că felul în care a murit Irwin a fost şocant, însă nu neapărat neaşteptat. “Mereu, când vorbeam, spuneam că dacă va fi să moară în timpul filmărilor, nu va fi omorât de un crocodil sau un rechin. Se pricepea atât de bine să lucreze cu astfel de animale. Mereu ne ziceam că va fi ceva prostesc, cu Steve nu putea fi decât ceva foarte ciudat, un accident nebunesc. Până la urmă aşa a fost”.
Justin Lyons spune că atât el, cât şi un alt cameraman au filmat momentul morţii. La cererea lui Steve Irwin, exista mereu un al doilea cameraman care să filmeze din depărtare, nu pentru ca imaginile să fie inserate în documentare, ci pentru a surprinde eventualele accidente.
Ei şi-au dorit, însă, ca aceste imagini să nu fie făcute publice niciodată. Au înmânat familiei singura copie a filmului, iar aceasta a fost distrusă, câteva săptămâni mai târziu.
Familia lui Steve îi continuă proiectele
În urma lui Steve au rămas nu doar proiectele sale, ci şi familia – soţia şi partenera lui, Terri Raines Irwin, şi copiii, Bindi (8 ani) şi Robert Irwin (3 ani). Ei au continuat munca începută de el, copiii fiind „antrenaţi” încă de mici în această direcţie, crescând alături de tigri, crocodili sau şerpi.
Bindi Irwin are deja 18 ani, împliniţi pe 24 iulie, şi este o tânără activă şi frumoasă, din toate punctele de vedere. Imediat după moartea tatălui său, a apărut în propriul show de televiziune, intitulat “Bindi, fata din junglă”. Avea deja experienţă, în condiţiile în care a apărut la televizor, alături de tatăl său, încă de la vârsta de 2 ani. De atunci, a găzduit sau a fost invitată în mai multe producţii tv; este actriţă, ştie să cânte, scrie versuri pentru cântece şi a fost marea câştigătoare a emisiunii „Dancing with de Stars”, ediţia cu numărul 21, din SUA. A jucat în filme precum „Eliberaţi-l pe Willy 4 – Evadarea din Golful Piraţilor”/ „Free Willy: Escape from Pirate’s Cove” (2010) şi „My Babysitter’s a Vampire” (2010). În 2013 a primit un rol mai consistent în filmul „Return to Nim’s Island”, interpretând o tânără naufragiată iubitoare de natură – un rol jucat de Abigail Breslin în filmul original din 2008, “Insula din vis”/ “Nim’s Island”.
Însă principalele ei activităţi se desfăşoară la Australia Zoo, unde participă la evenimente şi are grijă de animale, împreună cu mama şi fratele ei – mai nou, şi alături de iubitul ei, care este ambasadorul fundaţiei create de Steve Irwin, pentru protejarea mediului înconjurător.
Moştenirea, dusă mai departe
Bindi este activă pe reţelele sociale, ca orice alt adolescent, şi postează adeseori mesaje emoţionante, în memoria tatălui său. Aşa a făcut şi pe 24 iulie, când a împlinit 18 ani, postând o poză din copilăria sa, în care apare alături de părinţii săi.
“Ei bine, astăzi împlinesc 18 ani din viaţa mea şi nu ştiu de unde să încep în a le mulţumi atâtor oameni care m-au ajutat să parcurg acest drum lung. Aşa că o să încep cu această fotografie. A fost făcută în primul meu an de viaţă. Ca să fiu onestă, viaţa mea s-a schimbat de un milion de ori de când a fost făcută această poză. De-a lungul acestui drum, familia noastră s-a întregit cu încă un membru, fratele meu Robert”, a scris fiica lui Steve Irwin pe contul ei de Instagram.
Amintind rezultatele pozitive ale eforturilor familiei sale în lupta pentru protejarea speciilor de animale, Bindi Irwin a ţinut să-i mulţumească tatălui său, în câteva cuvinte care arată că moştenirea lui Steve e pe mâini bune: “Munca noastră pentru protejarea mediului împreună cu fundaţia Wildlife Warriors s-a răspândit în întreaga lume. Casa noastră, Australia Zoo, a continuat să se întindă şi a devenit cea mai mare grădină zoo din lume. Tatăl nostru, sufletul pereche al mamei noastre, s-a dus Dincolo. Dar de când a fost făcută această fotografie, acum 18 ani, un element vital al vieţii noastre a rămas neschimbat. Acesta este dragostea noastră necondiţionată din mica mea familie şi loialitatea pe care o avem unul pentru celălalt şi pentru cei care ne-au însoţit pe drumul până aici. Nu cred că atunci când au făcut această poză părinţii mei ştiau cum va evolua viaţa. Le sunt recunoscătoare pentru dragostea şi lumina pe care mi le-au dăruit din prima mea zi de viaţă.”
Ziua Steve Irwin
Steve Irwin a rămas în inimile tuturor celor care l-au cunoscut şi ale celor care l-au urmărit la televizor. Toată lumea este de acord că el a schimbat lumea, prin felul său exuberant de a fi, de a iubi şi de a ajuta animalele, prin modul în care ne-a arătat că natura este frumoasă şi că trebuie protejată.
În Australia, pe 15 noiembrie se sărbătoreşte ”Ziua Steve Irwin”, un eveniment anual menit să-i ţină memoria vie a celui care a fost ”vânătorul de crocodili”. Această zi este dedicată continuării şi promovării acţiunii începută de Irwin, ziua în care pasionaţii şi iubitorii de animale sunt invitaţi să poarte haine de culoare kaki, în amintirea lui Steve, şi să sprijine financiar asociaţiile ce se ocupă cu protejarea animalelor.
Anul trecut, pe 15 noiembrie, tot Bindi a transmis cel mai emoţionant mesaj, alături de o fotografie ce-l înfăţişează pe Steve Irwin cu un varan în mână. ”Ne amintim cât de mult a muncit tata pentru tot ce a dobândit şi îi continuăm munca. Ne lipseşti foarte tare şi suntem foarte mândri să-ţi călcăm pe urme. (…) Să ne amintim de tot ce a făcut tata pentru a schimba lumea”, a scris Bindi.
Steve Irwin a fost înmormântat la Australia Zoo, în cadrul unei ceremonii private; publicul nu are nici acum acces la mormântul său. Terri şi familia au refuzat oferta Guvernului australian, de a organiza funerarii naţionale. Au organizat apoi o ceremonie la care au invitat publicul, prietenii şi admiratorii lui Steve. Au fost prezente numeroase personalităţi şi vedete din Australia şi din SUA, inclusiv actori de la Hollywood care îl cunoscuseră şi îl îndrăgiseră. Terri nu a reuşit să vorbească în faţa publicului, însă Bindi, deşi avea doar 8 ani, a ţinut un discurs emoţionant şi a fost ovaţionată de mulţime, în picioare.
Puțini oameni m-au îndurerat așa de mult și de irevocabil prin moartea lor…pot spune că pierderea lui Steve m-a afectat la fel de crunt că moartea fiecărui animăluț pe care l-am avut,iubit și pierdut,prin moarte…oricât ai dori,la un moment dat,nu există consolare pt.asta..și,în vreun fel,”mergi mai departe”…iată că au trecut 10 ani…Steeve Irwin,ești și vei rămâne cel mai minunat prieten pe care mi l-am dorit…și nu a fost să ne cunoaștem…Dar asta nu poate schimba nici bucuria de a te fi urmărit în aventurile tale…nici suferință sfâșietoare de a te ști mort…Păcat…ce mai pot spune?Lumea a fost mai bogată că ai existat…Este mai săracă acum…De ce suntem AȘA de neputincioși în fața morții?…E așa de banal să spun că nimic nu a mai fost la fel…