Tinerii clujeni vor deveni ochii celor care nu văd și le vor prezenta acestora principalele obiective turistice din oraș

Să fii nevăzător într-o lume a văzătorilor, poate fi un lucru crunt. Să ai dizabilități de vedere, într-o lume în care imaginile roiesc în jurul tău cu viteza luminii, la fel. Să știi că există culori și să le cunoști în mare caracteristicile, dar fără să le fi văzut vreodată, e inimaginabil pentru cei care s-au născut într-o lume colorată. Cum explici unui nevăzător că o bluză e albă? Că o clădire e verde? Că ferestrele acelei clădiri nu se asortează cu culoarea predominantă? Că un hotel are o arhitectură impresionantă față de celelalte imobile din jur? El nu a văzut nimic, niciodată… Și totuși, puterea noastră de a înțelege este extrem de limitată, pentru că, nu-i așa, noi vedem tot ce e în jurul nostru. Nu ne gândim că orașul în care trăim ar trebui explicat. E acolo și e atât de viu uneori, încât explicându-l, i-am răpi din farmec. Cu toate acestea, în Cluj trăiesc sute de nevăzători, care tânjesc să afle ce dincolo de linia pe care o trasează pe sol, bastonul alb. Unii știu să se descurce siguri. Cunosc atât de bine străzile, stațiile de autobuz, încât ai impresia că au atașat de baston un adevărat GPS. Ei au într-adevăr, un GPS, un GPS al minții, care rar îi înșeală. Cum este posibil? Ei bine, se orientează diferit, își iau alte repere față de noi. Simt altfel pulsul orașului. Se ghidează cu un simț incredibil. Cu toate acestea, nimeni nu le explică frumusețile pe lângă care trec, arhitectura clădirilor, nu știu cât de mare este o statuie sau ce formă are un monument istoric. Cine are timp de astfel de explicații, când viața vine năvale peste noi? Dacă vedem un nevăzător la trecerea pentru pietoni îl ajutăm să treacă strada, dacă îl vedem în stație, îl urcăm în autobuzul potrivit, dacă e pe trotuar avem grijă să nu intre în vreun stâlp așezat aiurea și cu asta misiunea noastră se încheie. Ba mai mult, ne gândim că am făcut o faptă bună în ziua respectivă. De puține ori ne oprim să interacționăm realmente cu aceștia.

O mână de oameni au înțeles nevoia de cunoaștere a celor cu defieciențe de vedere și au gândit un ghid turistic adaptat acestora. Altfel spus, 17 voluntari s-au decis să devină ochii celor care nu văd, iar preț de câteva ore, le prezintă acestora, într-o manieră diferită, principalele atracții turistice din centrul municipiului Cluj-Napoca. De la idee, până la ducerea la îndeplinire a acestui plan, a fost necesară multă muncă, iar ghidul, chiar dacă nu este unul profesionist, este unul în care s-a investit mult suflet.

Proiectul Terra Mirabilis este primul de acest gen din România și va fi implementat pe o perioadă de un an, începând cu 30 noiembrie 2014. A fost conceput de Asociația Babilon Travel împreună cu un grup informal, compus din patru tineri entuziaști, printre care un tânăr nevăzător și unul cu oportunități sociale reduse, cărora li s-au alăturat rapid alți voluntari. Beneficiarii proiectului sunt tinerii, dar nu numai,   nevăzători sau cu dizabilități de vedere, din țară și străinătate, care doresc să viziteze municipiul Cluj-Napoca și să cunoască aspectele istorice, multiculturale și multietnice ale acestuia.

Premieră națională 

„Am realizat acest proiect din dragostea noastră pentru călătorii. De asemenea, ne-am gândit să îi ajutăm și pe alții să profite de aceste călătorii, nu doar ca mijloc de recreere, ci și ca un mijloc de educație, mobilitate și incluziune pentru unii dintre noi. Proiectul este unul local, este finanțat de Primăria muncipiului Cluj-Napoca, împreună cu Consiliul Local Cluj-Napoca”, a declarat Gabriel Nagy, coordonatorul proiectului.

„Acest proiect a pornit de la nevoile pe care le-am detectat, nevoi care pornesc de la slaba incluziune a celor cu deficiențe de vedere în comunitate și în viața socială, în general. Când spun comunitate, mă gândesc nu numai la comunitatea locală, ci și la comunitatea mai largă, chiar europeană. Acestă slabă incluziune a stat la baza proiectului și am încercat să ne aducem contribuția la o mai bună includere a tinerilor cu defieciențe de vedere în societate. Pornind de aici am fixat scopul proiectului, care nu face altceva decât să creeze un traseu turistic în centrul istoric al orașului, adaptat tinerilor și nu numai. Pentru atingerea acestui scop am fixat  mai multe obiective și anume: documentarea traseului touristic, identificarea obiectivelor componente, realizarea unui ghid turistic scris cu caractere mari, special pentru cei care au deficiențe de vedere, nu neapărat nevăzători, întrucât pentru aceștia va trebui să folosim, în cadrul următorului proiect, alfabetul Braille. Ghidul turistic este deja printat în limba română, va fi printat în curând și în limba engleză. Va exista și în format digital și va putea fi descărcat gratuit de pe internet. Un alt obiectiv este formarea unui grup de voluntari cu deficiențe de vedere și fără deficiențe de vedere, capabili să însoțească grupurile de nevăzători sau de persoane cu deficiențe de vedere pe acest traseu turistic, să le conducă în siguranță și să fie capabili să le ofere informațiile de care au nevoie, folosind limbajul propriu. Pe lângă acestea, prin alegerea grupului de voluntari combinat am încercat să obținem și incluziunea voluntarilor cu deficiențe de vedere în comunitate, în viața socială și poate la o privire de ansamblu, în comunitatea europeană, prin intermediul următoarelor proiecte pe care încercăm să le dezvoltăm anul viitor. Dorim realizarea unei interacțiuni între tinerii cu deficiențe de vedere și tineri fără deficiențe de vedere, deci cealaltă parte a voluntarilor noștri, care, după cum am aflat, erau foarte puțin informați despre lumea în care trăiesc cei cu deficiențe de vedere. Există în comunitate o mare indiferență pentru acești tineri. Încercăm să îmbunătățim acest lucru, pe cât putem”, a explicat Gabriel Nagy.

Traseul poate fi parcurs în două, trei ore

Suportul material este format din ghiduri turistice, hărți și materiale informative și promoționale, care permit unei persoane sau unui grup de persoane cu dizabilități de vedere, din țară sau străinătate, să parcurgă în siguranță un traseu de vizitare a Clujului, traseu care cuprinde cele mai reprezentative obiective turistice, monumente și lăcașuri de cult și care scoate în evidentă dimensiunea multiculturală și multietnică a orașului. Suportul material este creat în formate potrivite persoanelor cu dizabilități de vedere, adică ghiduri audio și materiale tipărite cu caractere mari. De asemenea aceste materiale sunt disponibile și în format digital (MP3 și PDF).

Traseul poate fi parcurs în aproximativ două, trei ore. Punctul de pornire este Piața „Avram Iancu”, unde vor fi vizitate Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” și Muzeul Mitropoliei Cluj, aflat la din subsolul acesteia, după care, turiștilor la va fi descris exteriorul Teatrului Național „Lucian Blaga”. Următoarele obiective vizitate vor fi Bastionul Croitorilor și Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor (Mihail Kolălniceanu),  după care, vor fi prezentate obiectivele din Piața Unirii: Catedrala Catolică, Statuia lui Matei Corvin și vestigiile arheologice din centrul orașului. Nu vor fi ocolite nici Palatul Banffy, Muzeul de Farmacie, Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Piața Muzeului, unde va fi vizitată Casa lui Matetei Corvin. Ultima oprire, mai puțin convențională, este Centrul de Cultură Urbană Casino, situat în Parcul Central „Simion Bărnuțiu” din municipiu. Tinerii cu deficiențe de vedere vor putea să atingă anumite obiecte sau ziduri ale clădirilor vizitate în timpul turului, astfel încât informația primită de la ghizi să fie cât mai complexă. Muzeul Etnografic al Transilvaniei are o sală adaptată special celor cu deficiențe de vedere, inițiatorii acestui proiect dorind, ca pe viitor, să convingă cât mai multe instituții să facă acest lucru.

„Unul dintre proiectele viitoare la care ne gândim este editarea acestui ghid turistic în caractere Braille, pentru nevăzători. Un alt proiect ar fi un schimb de tineri pe plan național, cu un alt centru din țară, nu știm încă exact care va fi acesta. Dorim ca oamenii să vină să vadă ce am făcut noi aici și într-un fel sau altul să îi determinăm să facă același lucru și la ei acasă. În felul acesta, poate, vom putea realiza o rețea de orașe care să ofere acest lucru pe plan local tuturor celor care doresc să viziteze orașul respectiv, fie ei din țară sau din străinătate. Tot ceea ce ține de realizarea proiectului, că e vorba  de ghidul turistic, de descrierea obiectivelor, că e vorba de traducerea ghidului în engleză, absolut tot ce s-a realizat, este munca voluntarilor. Noi nu am făcut decât să asigurăm cadrul în care ei să își desfășoare activitatea. Rezultatul final este rezultatul unei munci de voluntariat, nu am avut niciodată pretenția să fie un ghid turistic elaborat sau să aibă calități deosebite, grafice. Noi ne-am concentrat pe munca voluntarilor, prin care ei au dobândit o serie de competențe noi și cred că le-a plăcut ceea ce au făcut. Totul a fost gândit să fie în folosul tinerilor cu dizabilități de vedere”, a spus coordonatorul proiectului.

Tinerii se implică 

Sebastian Nagy, student la Facultatea de Drept s-a implicat în cadrul acestui proiect pentru a învăța cât mai multe lucruri despre nevoile celor cu deficiențe de vedere, devenind un ghid pe care turiștii se pot baza: „Am învățat cum să comport cu persoanele cu deficiențe de vedere, am învățat care sunt nevoile lor și cum să îi înțeleg mai bine după acest proiect. Am participat la construirea traseului, la scrierea proiectului, dar și la implementarea lui. Am ales obiective din centrul orașului pentru a nu fi nevoie să ne deplasăm prea mult cu ei, pentru că mai ales din cauza deficiențelor, lor le-ar fi mai greu să se deplaseze prin cartierele orașului. Am ales obiectivele emblematice pentru Cluj. În timpul traseului ghidat, trebuie să mergem în fața lor pentru a le spune ce pericole ar putea fi pe traseu, trebuie să conversăm cu ei tot timpul, pentru a știi că suntem acolo, oricând au nevoie. Dacă ne apropiem de cineva, trebuie să ne prezentăm întâi, pentru că altfel nu ar ști cu cine vorbesc. Trebuie să conversăm cât mai mult și să dăm cât mai multe detalii referitoare la obiectivele vizitate”,  spune studentul.

În cadrul proiectului, s-au implicat și mulți elevi. Unul dintre aceștia este Andrei, elev în clasa a X-a, la Colegiul Național „Emil Racoviță”. „Mi s-a părut un proiect care rezolvă niște probleme din acest oraș și care își propune ceva nou. Mi s-a părut util să mă implic, pentru că în felul acesta poți să înveți lucruri noi și să te implici efectiv în rezolvarea lor. La fiecare întâlnire din cadrul proiectului participau atât voluntari văzători, cât și volunari nevăzători, iar cei nevăzători ne ajutau să înțelegem mai bine cum trebuie să îi ghidăm, cum trebuie să le explicăm obiectivele pentru a li se părea și lor interesante. Una este să te duci într-o biserică și să îi explici unui văzător că acolo se poate vedea ceva și alta este să strârnești interesul unei persoane care nu poate vedea ce culoare au pereții, și ce desene au vitraliile, de exemplu”, a spus Andrei.

La finalul zilei, Sebastian, Andrei și ceilalți voluntari, vor merge acasă împliniți. La fel tinerii cu deficiențe de vedere. Vor trece singuri strada, vor căuta singuri străduțele atât de familiare bastonului alb. Dar, de această dată, vor avea idee de felul în care arată principale piețe ale orașului, ce culoare au clădirile, ce textură au pereții sau ce formă au obiectele din muzee. Vor simți altfel pulsul orașului. Măcar pentru un timp.

Proiectul Terra Mirabilis, prin obiectivele stabilite, și-a propus să pună bazele unor viitoare schimburi naționale și internaționale de tineri nevăzători sau cu dizabilități de vedere și să sprijine acțiunile programului „Cluj-Napoca: Capitala Europeană a Tineretului 2015″ și de asemenea proiectul „Cluj-Napoca: Capitala Culturală Europeană 2021″.