Memorialul de la Sighet a fost inclus în patrimoniul european

„Cortegiul Sacrificaților”, grup statuar amplasat în curtea interioară a fostei închisori de la Sighet | Foto: wikipedia.org

Muzeul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este primul obiectiv românesc care intră pe lista celor mai semnificative monumente continentale.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmației se numără printre cele nouă situri istorice care de anul viitor vor primi distincția „Marcă a Patrimoniului European”, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene. Muzeul sighetean este primul obiectiv românesc pe lista patrimoniului european. A doua propunere a României, Cetatea Oradea, a fost respinsă, regulamentul prevăzând ca doar maximum o propunere din cele două pe care le face un stat să poate fi aprobată.

Cele nouă obiective care au fost nominalizate marți, 5 decembrie, pentru includere în patrimoniul european sunt:

• Siturile Muzicale de Patrimoniu din Leipzig (Germania),
• Complexul Sinagogii de pe strada Dohány din Budapesta (Ungaria),
• Fort Cadine (Italia),
• Biserica Javorca (Slovenia),
• Fostul lagăr de concentrare Natzweiler și taberele adiacente (Franța și Germania),
• Memorialul de la Sighet,
• Mina de cărbune Bois du Cazier (Belgia),
• Satul Schengen (Luxemburg)
• Tratatul de la Maastricht (Olanda).

Cu cele nouă, numărul de obiective de pe listă va ajunge la 38.

Ce este Marca Patrimoniului European

Programul „Marcă a Patrimoniului European” este o versiune la nivelul Uniunii Europene a Patrimoniului Mondial UNESCO. Inițiativa se concentrează pe acele locuri și monumente care au avut o contribuție la istoria Europei sau la construirea Uniunii Europene, și care, totodată, își promovează și subliniază dimensiunea lor europeană.

Inițial, în 2006, au fost introduse 68 de obiective pe listă, din 19 țări. Aproape nimic altceva nu s-a mai întâmplat, apoi, până în 2011, când programul a fost schimbat și extins la nivelul întregii Uniuni. O diferență majoră față de Patrimoniul Mondial UNESCO este că inițiativa europeană acceptă pe aceeași listă și obiective imateriale, cum ar fi tratatele internaționale sau alte texte juridice.

Procedura actuală prevede ca fiecare țară să facă o preselecție a obiectivelor și, o dată la doi ani, să propună maximum două pentru a primi Marca Europeană a Patrimoniului. Apoi, pe baza recomandărilor făcute de un comitet de experți independenți, Comisia Europeană atribuie distincția cel mult unui obiectiv din fiecare țară.

Este, însă, posibil ca niciuna dintre nominalizările naționale să nu fie agreată de experții europeni. Așa a fost anul acesta cazul Portugaliei și al Croației. De altfel, din totalul de 25 de situri propuse, 16 au fost respinse. A fost respinsă chiar și propunerea Bulgariei – Plovdivul Antic -, țară care va deține președinția semestrială a UE de l ianuarie 2019, și care va găzdui ceremonia oficială de înmânare a distincțiilor.

Desemnarea formală a celor nouă obiective va avea loc în februarie 2018, iar ceremonia de decernare, în martie.

Un muzeu al suferinței

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmației este găzduit de fosta închisoare din oraș, unde au fost închiși oponenți ai regimului comunist. Printre cei care și-au petrecut aici ultimele zile de viață se numără Iuliu Maniu, Gheorghe și Dinu Brătianu, Alexandru Lapedatu, Aurel Vlad etc.

Despre Memorialul de la Sighet, grupul de experți care a evaluat propunerile naționale a considerat că „a deschis o nouă perspectivă asupra istoriei a cinci decade de comunism și asupra luptei pentru libertate și democrație”. În raportul care recomandă primirea Mărcii Patrimoniului European se mai arată că „prin accentul pus pe destinul multora dintre țările din Europa de Est, stimulează înțelegerea reciprocă dintre Estul și Vestul Europei. Situl a reușit să transforme trauma în curaj în fața sorții, făcând, din suferința trăită, o parte a unui patrimoniu comun”.

Ana Blandiana: „Ne va ajuta să continuăm”

Memorialul a fost amenajat cu începere din 1993, la inițiativa Fundației Academia Civică, condusă de Ana Blandiana și Romulus Rusan. „Prezența Memorialului în cadrul familiei de situri care dețin Marca Patrimoniului European ne va ajuta să continuăm să prezentăm lupta pentru democrație și libertate a modelelor umane, morale și politice care sunt prezentate în Memorial și să promovăm necesitatea respectării unor idealuri și valori democratice comune prin cunoașterea experiențelor traumatice recente prin care Europa a trecut în secolul XX”, a declarat Ana Blandiana pentru Transilvania Reporter.

„Primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței, realizat în România sub egida Consiliului Europei, nu este un drum spre trecut, este un drum care trece prin prezent pentru a ajunge în viitor”, a conchis fondatoarea memorialului.