Povestea lui Bakhtiar Firoozi, un Raed Arafat de Apahida

Școala de medicină de la Cluj a format şi continuă să pregătească mii de medici proveniți din toate colțurile lumii. Cei mai mulți s-au întors în țara natală și au revoluționat medicina acolo. Au fost însă și cazuri în care tinerii medici s-au legat de orașul de pe Someș și de ardeleni și au rămas aici. Medicul libanez Adnan Muhieddine face parte din generația lui Raed Arafat şi profesează la Cluj încă din perioadă comunistă. La sfârşitul anilor 80, când lucra la Ginecologie I, o proaspătă mămică mulţumită de felul în care medicul a asistat-o la naştere a numit-o pe fiica sa Adnana, după numele doctorului libanez, iar de atunci acest nume a devenit tot mai folosit. Dintr-o generație mai tânără face parte medicul azer dr. Firoozi Bakhtiar. Acesta a înființat prima clinică privată din mediul rural din Transilvania, dându-i numele după cel al marelui medic musulman, Avicenna. Adesea, când la cabinet vin oameni foarte săraci, medicul azer procedează precum Avicenna care îşi trata pacienţii fără să le ceară bani.

„A zidit” prima clinică privată de la sat

În Apahida, se află prima clinică privată de la sat din Transilvania, înființată de un medic străin. Centrul Medical „Sina” este „opera” medicului azer dr. Firoozi Bakhtiar, originar din Azerbaijanul Iranului. Acesta a absolvit UMF “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi s-a specializat în radiologie şi imagistică medicală, iar de curând a obţinut şi cetăţenia română. La clinică din Apahida lucrează și soția sa, Khazaei Heravi Behnaz, medic dermatolog.

„Omul pentru sănătate unde nu merge?”

Într-o sală de aşteptare foarte modernă, pe o bancă, stau două femei în vârstă de la ţară care aşteaptă să intre să facă masaj medical. Au venit tocmai 50 de kilometri cu autobuzul din satul Petea, comuna Pălatca, la clinica de la Apahida, pentru reflexoterapeutul Ioan Lazea. Cea mai în vârstă, Maria Sabou, de 75 de ani, a venit ca să-şi ia durerile de coloană: „Mă dor coloana şi picioarele. Din satul vecin, o femeie tânăra a venit aici şi s-a aflat bine. Omul pentru sănătate unde nu merge?”, spune femeia care pare să poarte toată înţelepciunea lumii pe umeri. Cealaltă bătrânică, Ana, are 69 de ani. Este văduvă şi are probleme cu picioarele. A venit la medic pentru că se teme să nu o lase picioarele şi să nu-şi mai poată purta singură de grijă: “Am fost ca blocată. Aveam picioarele de lemn. Am descoperit doctorii de aici şi este mai bine”. În timp ce povestesc, un doctor le serveşte cu suc, iar pe una dintre ele o podicneşte plânsul, fiind copleşită de atâta atenţie acordată, acea de a fi servită cu un pahar cu suc. Amândouă după ce au fost consultate şi au plătit, promit că vor reveni, deşi drumul cu autobuzul este anevoios, iar la întoarcerea spre casă trebuie să aştepte până seara mijlocul de transport în comun. Dintr-un cabinet, cel al dr. Bakhtiar Firoozi, iese un pacient din Bonţida. Augustin Moldovan, membru în Corul Operei Române din Cluj-Napoca ar prefera să plătească o asigurare medicală privată decât să se mai trateze în spitalele de stat: „Mi-a spus o cunoştinţă că se consultă foarte bine. Acum că am fost la domnul doctor pot să spun şi eu acelaşi lucru că sunt foarte mulţumit. Este binevenită o clinică în mediul rural. La spital trebuie să stai mult la rând. Mi-aş dori să se schimbe legea în sănătate. Banii pe care îi dau la stat mai bine îi plătesc la o clinică privată. Ştiu că plătesc o taxă şi sunt bine primit.”

Doctorul care sfințește locul

După mai mulţi ani în care a lucrat ca voluntar în clinicile clujene şi a primit drept de muncă a vrut să ajute bolnavii de la sate: „M-am gândit să fac ceva în România, să fac bine pentru oameni. În Cluj, sunt destule clinici de stat şi particulare şi aşa mi-a venit ideea să fac una într-o comună”, mărturisește dr. Bakhtiar Firoozi.

A găsit un spațiu, o clădire în roşu, în Apahida, iar în luna iunie a anului 2011 au demarat lucrările de reamenajare. Șase luni mai târziu s-au putut face programările pentru primele consultații. Investiția s-a ridicat la peste 100.000 de euro, aparatură medicală de ultimă generaţie recomandată de către profesorii clujeni. La Centru Medical „Sina” există acum cabinete de medicina muncii, stomatologie, dermatologie şi medicină internă. „Am descoperit foarte multe fibroame uterine şi chiste. La noi testul Papanicolau costă 25 de lei când peste tot în clinicile de stat costă 50 de lei”, spune directorul clinicii. Oamenii care vin la consultații sunt mulțumiți și asta este foarte important pentru medicul cu inimă mare. Însă există și regrete. Comunitatea și autorităţile se mândresc cu centrul medical şi doar atât. „Toată lumea apreciază iniţiativa. Se mândresc că există clinică în Apahida fără să facă nimic. Cine ne susţine pe noi în această comunitate? Nu cer bani, doar o colaborare. Sunt foarte multe firme în zonă care la angajări apelează la cabinete din Cluj pentru medicina munii, când noi suntem aici. Am face serviciu contra cost. Am fost la aproape toate firmele din zonă şi le-am informat de serviciile noastre, dar fără nici un rezultat”, spune, cu regret în glas, medicul.

„Şi eu vreau să plec”

Clinicile private nu au susţinere nici din partea instituţiilor care se ocupă de Sănătate. Contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate nu aduce nici un beneficiu pentru pacient şi medic: „10% sau 12% cât alocă Casa sunt bani de nimic şi atunci care medic vine să lucreze? Am vrut să lucrez cu Casa pentru că lumea, mai ales cea de la ţară, nu prea are bani, dar făceam muncă gratuită. Banii alocaţi pe o consultaţie ar fi de 12 lei. Foarte puţin”. Dacă pune în balans toate efoturile depuse cu satisfacţiile obţinute, rezultatul îl sperie chiar şi pe medicul atât de dispus sacrificiului: „În Iran, 75% plăteşte statul şi 25% plăteşte pacientul. Medicul este mulţumit. La fel şi pacientul. De ce 90% din medicii români pleacă din ţară? Şi eu vreau să plec. Am în plan să plec. Un an şi jumătate am lucrat şi nu ne scoatem cheltuielile. Cui să spunem durerea? Faci un bine, fapte bune, dar şi munca trebuie răsplătită cât de cât”. Deși şi-a dorit să trăiască în locul în care s-a format ca medic se gândeşte să plece acolo unde eforturile şi munca îi sunt apreciate la justa lor valoare. Singurii care îl ţin încă în Apahida sunt ardelenii simpli de la ţară: „Am o ofertă de la o clinică din străinătate între 75.000 şi 100.000 anual de lire, în Anglia. Nu numai pentru mine, ci şi pentru soţie. Şi nu e nevoie de investiţii. Culmea, nici nu aş vrea să închid clinica. Mi-e milă de oamenii ăştia. Se bucură de noi. De aia am şi făcut clinică deoarece am simţit că oamenii au nevoie de asistenţă medicală. Statul nu face, milionarii nu fac. Trebuia să vină cineva să pornească”.

Avea geamantanul făcut pentru America, dar a ajuns la Cluj

Un alt medic străin format la Cluj este dr. Adnan Muhieddine. I-a avut ca mentori pe profesorii clujeni dr. Ion Albu, dr. Petre Florescu, prof. dr. Dumitru Dumitrașcu, prof. dr. Ioan Vasile Surcel și a fost coleg cu Raed Arafat, iar în anii 90, a deschis o nouă cale pentru medicii români obişnuiţi să profeseze doar în spitalele de stat, cea a cabinetelor particulare. A rămas în orașul în care a făcut medicina și tot aici și-a întemeiat familia, căsătorindu-se cu o clujeancă din Pănticeu..

UMF Cluj cotată în Kuweit cu cinci stele

La începutul anilor 80, dr. Adnan Muhieddine era un adolescent libanez care termina liceul cu note foarte mari.

De la vârsta de 10 ani, medicul Adnan Muhieddine a locuit cu părinții în Kuweit unde s-au retras din fața războaielor din Liban. A aplicat la mai multe universități de medicină din Statele Unite şi Europa și a primit răspunsuri favorabile. Tânărul Adnan a ales America pentru a studia medicina. Avea chiar geamantanul făcut, dar n-a mai ajuns în Țara Făgăduinței, ci într-o țară total necunoscută. „Aveam geamantanul făcut când a venit un verișor la noi în vizită. El mi-a spus să las Statele Unite și să mă duc unde studiază el, în România. Nu știam nimic despre România, iar, din Europa, țările cele mai cunoscute îmi erau Franța Anglia, Germania. Nu știam că există comuniști sau capitaliști”, povestește medicul. În cele din urmă, s-a hotărât să vină în țara în care studia și verișorul său, costul studiilor în România fiind mult mai ieftin comparativ cu cele din Statele Unite. Și-a depus actele necesare, a fost acceptat, iar primul contact cu România l-a avut atunci când a venit la Craiova, pentru a învăța limba şi cultura română. Impresiile au fost pozitive: „Am văzut oameni de treabă. Totul era ieftin. Ne-a plăcut. La cămin erau și români și ne-am împrietenit”. Mai târziu, a aflat că România era comunistă și că oamenii erau privați de multe libertăți. În vara anului 1979, după anul pregătitor de la Craiova, dr. Adnan Muhieddine a aflat la ministerul Învățământului din Kuweit faptul că Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca era cotată cu cinci stele. N-a ezitat o clipă şi a venit la Cluj ca să studieze.

A deschis primul cabinet privat de ginecologie din Cluj

Pe dr. Adnan Muhieddine l-au urmat la Cluj alte două surori, una a studiat tot medicina, iar cealaltă stomotologia. „Vă dați seama cum a fost destinul? Părinții nu erau bogătași, doar simpli funcționari, dar, cum au putut, din salariul lor au plătit studiile și am făcut facultatea. Era ieftin 350 de dolari cu totul (cazare, masă) și mai trimiteau 100-200 de dolari, te duceai la piață cu 100 de lei cumpărai tot ce aveai nevoie”, spune medicul.

În anul 1987 a terminat medicina, iar până în anul 1990, s-a specializat în ginecologie, lucrând la Ginecologie I din Cluj-Napoca. S-a întors în țara natală, în Liban și a deschis o casă de naștere numai că în scurt timp zona devenie una de conflict. Pentru că în Liban lucrurile se înrăutățeau medicul s-a pregătit să meargă să lucreze în Kuweit. A fost nevoit să renunțe repede la acest plan deoarece Sadam Hussein invada Kuweitul.

Destinul l-a adus iarăși în Cluj. „Numai eu eram medic străin care vroiam să fac medicină. Mi-au dat un post la Dej. A fost foarte bine, operații, nașteri”, își amintește dr. Muhieddine. Dar, în anul 1993, pentru că în Liban era pace, la chemarea părinților a plecat ca să profeseze din nou în țara natală. „Am stat un an de zile și iarăși au început războaiele”, spune medicul. Așa s-a hotărât în 94 pentru a doua oară să se întoarcă la Cluj, unde a deschis primul cabinet privat de ginecologie. De fapt a fost o inițiativă îndrăzneață a medicului Adnan Muhieddine și a altor doi medici clujeni cunoscuți, dr. Petru Hălmăjean și dr. Zbârciu: „Chiria era de 100 de dolari la care se adăugau alte cheltuieli. Era scump pentru noi ca să pornim. O consultație era 5.000 de lei, 50 de bani acum, dar banii aveau valoare atunci”.

„România este o țară bogată, dar banii (…) nu se împart cum trebuie”

Din anul 1994, medical Adnan Muhieddine profesează numai la Cluj, deși părinții l-au tot chemat acasă, în Sour, oraș în sudul Libanului. Își aduce și acum aminte de zilele în care avioanele de război brăzdau cerul. Clujul i-a oferit liniștea și se declară mulțumit: „Sunt mulțumit. E adevărat că nu câștig mult cât în Liban sau în străinătate, dar câștig liniște”. În ultimii trei ani numărul consultațiilor a scăzut, pacientele fiind nevoite să vină mai rar la cabinet din lipsa banilor. Cu toate astea, la cabinetul dr. Muhieddine vin paciente din Baia Mare, Satu-Mare, Bistrița, Deva etc.

Îi place Clujul, unde a petrecut mai mulți ani decât în orașul de baștină. A obținut cetățenie română, iar pentru el străinătatea are acum aceeași semnificație ca pentru românul de rând. „Din momentul în care am venit în România am avut noroc. Am întâlnit numai oameni buni în drumul meu. Când mă duc în străinătate întotdeauna abia aștept să vin înapoi”.

Exodul medicilor români are legătură cu proasta administrare a banilor de la buget, crede doctorul clujean care a lucrat la Cluj și în perioada comunistă, dar și după decembrie 1989: „România este o țară bogată, dar banii acolo unde ajung nu se împart cum trebuie. Avutul țării trebuie să fie pe mâini bune. Cu Raed Arafat am fost coleg. Are avere? Dacă era altul ce averi avea acum?”
Legile care ar trebui să aducă Sănătatea în rând cu cea a ţărilor civilizate zac în sertare. Iar de suferit au atât pacienţii cât şi medicii. „Din 94, legea prin care să se știe clar ori lucrezi la stat ori la particular este pusă în sertar. În Liban, Canada, Germania, toți medicii au contract cu Casa de Asigurări. Nu este niciunul favorizat în vreun fel. Întotdeauna trebuie respectat pacientul. Pacientul are card și el hotărăște unde vrea să meargă. Sunt urgențe, sunt pacienți care merg la spital, dar sunt și pacienți care nu vor să stea la cozi interminabile. Aceștia prin cardul de sănătate ar putea să vină la medicul particular, iar acesta prin contract cu Casa ar putea să-i ofere serviciile medicale necesare. Pacienții ar fi astfel respectați, nu ar trebui să stea la grămadă”, conchide dr. Adnan Muhieddine.

În anul universitar 2012-2013, la UMF Cluj-Napoca, în cadrul facultăţilor de medicină, stomatologie şi farmacie, cei mai mulţi studenţi străini provin din Franţa (710), Tunisia (347), Suedia (229) şi Germania (202). Totodată, la Cluj, în anul universitar amintit, au mai învăţat 130 de tineri din Maroc, 118 studenţi din Israel şi 50 de studenţi greci. Şcoala de medicină clujeană este recunoscută şi de către englezi, americani şi canadieni. Astfel, la Cluj, anul universitar trecut, au studiat medicina 40 de studenţi din Anglia, 33 din Canada şi 14 studenţi din America.

„Sunt mulțumit. Nu câștig milioane ca în Liban, dar la Cluj câștig liniște”, Adnan Muhieddine, medic ginecolog.

„De ce 90% din medicii români pleacă din ţară? Şi eu vreau să plec. Un an şi jumătate am lucrat şi nu ne scoatem cheltuielile. (…)10% sau 12% cât alocă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt bani de nimic şi atunci care medic vine să lucreze?” , Bakhtiar Firoozi, directorul Centrului Medical „Sina” Apahida.

„Sunt bugetar şi mi-aş dori să se schimbe legea în sănătate. Banii pe care îi dau la stat mai bine îi plătesc la o clinică privată. Ştiu că plătesc o taxă, dar sunt bine primit”, Augustin Moldovan, pacient.

„Studenţii străini aleg să studieze la UMF Cluj pentru că diploma este recunoscută în Europa, dar mai ales din cauză că, începând cu anul III de studiu, sunt instruiţi în clinicile universitare clujene, au contact direct cu pacienţii, fapt care nu se regăseşte la alte universităţi de medicină din alte ţări. Au astfel oportunitatea de a-şi pune în valoare cunoştintele fundamentale şi îşi însuşesc abilităţile practice şi de comunicare medic-pacient, atât de necesare în viitoarea lor meserie. De asemenea, taxa de studii este cea mai mica din Europa”, Ioana Mara Bunea, purtător de cuvânt UMF Cluj-Napoca.


Publicitate

Postaţi un comentariu