Revoluția eco: casa din baloți de paie și lut, la 15.000 de euro

Tehnica străveche a caselor de baloți este redescoperită de arhitecții noului val

Fundație din piatră naturală, tencuieli din pământ și var, acoperișuri verzi din stuf sau șindrilă, case din baloți de paie sau , , tehnici inovatoare de construcţie bazate pe utilizarea materialelor naturale locale”, asta oferă firma de arhitectură ecologică („eco design”), Earth Safe Design.

Totodată, alături de construirea sau restaurarea unor case vechi prin soluții ce folosesc materiale reciclabile, se oferă și consultanță sau traininguri pentru cei care doresc să experimenteze singuri acest gen de arhitectură.

Cel care a avut ideea este arhitectul polonez Grzegorz Gorski. Absolvent al Universităţii Tehnice din Wroclaw, Polonia, înainte de a se dedica arhitecturii de tip eco, a lucrat timp de 5 ani într-un birou de arhitectură din Oxford, Marea Britanie. Din anul 2012, se dedică exclusiv acestui tip de arhitectură pe meleaguri românești.

„Dorim să proiectăm case în armonie cu arhitectura tradiţională a locului în care vor fi construite” – așa sună unul dintre idealurile de construcție ale Earth Safe Design.

Din echipa lui Grezgorz mai face parte soția sa, Maria Rada Gorski, iar atunci când au proiecte în derulare, țin legătura cu alte 3-4 persoane care îi ajută la lucrul fizic. Au ales să dezvolte această afacere în România „pentru că eu sunt de aici și pentru că ne-am gândit că ar fi bine primită o astfel de idee, mai ales că noi avem deja o tradiție în acest gen de construcții”, spune Maria.

De profesie antropolog, Maria se ocupă mai ales de partea de comunicare a firmei. Pornind de la un vis despre o lume mai curată, și-au dat seama că această tradiție de construcții din lemn și chirpici existentă deja în țară, , , ne și ajută, ne și împiedică, deoarece mulți oameni o asociază total cu ceea ce exista în trecut și nu se gândesc la elementele de nou aduse”, mai spune aceasta.

Pentru a promova noile tradiții și trenduri ale arhitecturii eco, cei doi au participat la multe târguri și expoziții. După aproximativ un an, concluzia lor este că , , în România, cererea este mică, dar în creștere”.
Oamenii sunt de multe ori tentați să spună că cel mai prielnic loc pentru arhitectura eco este în zonele de câmpie sau deal, însă tehnica se pretează și în zonele de munte. „În Alpii Elvețieni, de exemplu, există o pensiune construită prin arhitectură eco, perfect funcțională”, precizează Maria. În ceea ce privește costurile, acestea oscilează între 250-450 de euro pe metrul pătrat, în funcție de cerințe. Costurile destul de ridicate se transformă, de multe ori, în una dintre cele mai mari provocări ale acestui gen de arhitectură: „lumea se așteaptă să fie foarte ieftin, dar nu e chiar așa”

Pentru perioada de iarnă, cei doi se retrag la faza de proiectare. Totodată, pentru iarna ce vine, se gândesc să facă un sistem de prefabricare a baloților într-o hală, astfel încăt, în primăvară, asamblarea unei case eco să fie mult mai ușoară.

Context

Obiceiul construirii caselor din paie datează încă din Paleolitic, fiind folosit în zona Africii. Baloții de paie au început să fie aranjați sub forma unor case, la scară mai mare, în Nebraska, S.U.A., la sfârşitul secolului al XIX-lea. Unele dintre clădirile de atunci sunt funcţionale şi azi. Între timp, tehnica a făcut înconjurul lumii și a ajuns în Canada, Marea Britanie, Australia, China, Franţa, Germania, Austria și România. Numărul caselor eco din lume ajunge la 20 000, iar în România, sunt deja peste 10 astfel de inițiative. Printre avantajele unei astfel de case, se numără: costuri reduse și economie de timp, izolare termică ridicată, izolarea fonică și un mediu de viaţă plăcut şi sănătos, spun cei dedicați acestui tip de construcții.

Modalități de construcție

În prezent, există două tipuri de case din baloţi de paie: cele cu structură din lemn, unde baloţii sunt folosiţi ca umplutură a pereţilor, şi cele în care baloţii sunt folosiți drept elemente structurale de rezistenţă, care suportă greutatea acoperişului. Totodată, baloţii de paie pot fi folosiţi şi pentru izolarea termică a acoperişului, fiind apoi acoperiţi cu ţiglă sau cu stuf și șindrilă, lucru ce contribuie și la un grad înalt de siguranță în cazul unui incendiu.

Principiile eco au început să fie simțite și în sectorul agriculturii din România, nu doar în ceea ce privește principiile de ridicare a unei case din baloți de paie. Permacultura este o modalitate de proiectare și design a așezărilor umane și sistemelor agricole perene, bazată pe imitarea relațiilor ce există în ecosistemele naturale. Ad literam, termenul poate fi tradus drept , , cultură agricolă permanentă”.

Bazele acestui tip de agricultură au fost puse în anii 1960, atunci când agricultorul austriac Sepp Holzer a practicat permacultura, ca metodă sistematică. În anii 1970, ideile sale au fost preluate și publicate de australienii Bill Mollison, David Holmgren și asociații lor. Cărțile australienilor i-au inspirat și pe trei tineri români: Lucian Lupşe, Andrei Lupşe şi soţia acestuia, Roxana Veronescu, care au decis să se mute în Maramureș, unde au pus bazele acestui tip de agricultură, dar se dedică și arhitecturii de tip sustenabil.

Permacultura și arhitectura eco, mână în mână

Acum, cei trei, nu cultivă doar pământul, ci predau și tehnici de permacultură pentru voluntari și interesați. Proiectul lor, „Baza Ulmu”, a căpătat viață la 15 km de Baia Mare, în satul Ulmoasa și se întinde pe o suprafață de aproximativ un hectar. Visul lor se va concretiza prin construcţia unui eco-sat și crearea unei grădini de legume. Pentru realizarea acestora, la Baza Ulmu, a prins viață un proiect internațional, unde voluntari din toată lumea ajută și învață, „la fața pământului”, ce înseamnă permacultura, în perioada aprilie-octombrie.

João Pedro Sousa este din Portugalia. Din luna iulie, a venit în România printr-un proiect de voluntariat internațional. Astfel, de aproape cinci luni, a ajuns să practice și să iubească permacultura, alături de alți voluntari la Baza Ulmu. João are 24 de ani și a absolvit Facultatea de Farmacie în vară. Acum și-a luat un an liber și a ales să vină sa facă voluntariat în România pentru că simte că iubește această țară și oamenii de aici. Experiența de la Baza Ulmu l-a făcut să își dorească să practice această tehnică de agricultură la un nivel mai înalt, nu doar ca voluntar. De aceea, se gândește să implementeze ceea ce a învățat aici și la el acasă: ”Vreau să fac într-o zi asta acasă, în Portugalia. E ceva impresionant. E cea mai bună formă de agricutură”, spune el cu hotărâre. Cu un entuziasm copilăresc, portughezul povestește că a învățat atât concepte teoretice, cât și practice. „Trebuie să vezi cum lucrează natura. Să iei aceste învățăminte și să le implementezi la fermă.”

În ceea ce privește eco-designul, spune că acesta „e mai complex, necesită ceva cunoștințe de bază în arhitectură. Bazele pentru permacultură sunt mai ușor de pus.” Cât despre contactul său cu eco-arhitectura, portughezul a contribuit la acoperirea actualelor construcții din viitorul sat eco din Maramureș, pentru a rezista pe timpul iernii, până la anul, atunci când vor fi finalizate.

Alături de voluntari, João spune că „întreaga familie lucrează la acest eco-sat”. Au un țel mare: să pună bazele unui eco-sat și apoi să aducă copii pentru a preda lecții de permacultură. Esența proiectului este 1să construiești cu materialele care sunt la îndemână; nu trebuie să importăm lemn din America.”

O practică în curs de expanisune

În prezent, pe piața din România există mai mult de trei firme ce se dedică arhitecturii de tip eco. Numărul de locuințe eco ce răsar în diferite zone ale țării, confirmă ceea ce arhitecții eco au sperat: treptat, acest gen de locuințe devin un trend și în România. Totodată, acest gen de construcții nu se materializează doar la nivel de locuințe, ci și pensiuni, restaurante sau alte imobile. Un exemplu din vecinătatea Cujului este întâlnit la mai puțin de 30 de kilometri distanță, în Turda.

De la , , Cei trei purceluși” la , , Casa independentă” de la Turda

Urmând, poate, exemplul porcușorului naiv din basm, care a ales să își construiască o casă din paie, în această toamnă, un cuplu de tineri a reușit să își ridice propria casă, din baloți de paie de grâu. Clădirea, aflată în Turda, a necesitat o investiție de numai 15.000 de euro și este aproape independentă din punct de vedere energetic: apa menajeră e colectată din picăturile de ploaie, energia electrică e obținută din lumina captată de celule fotovoltaice și economia la căldură se face printr-o izolație a acoperișului și plasarea sub pardoseală a unor panouri izolante de la camioanele frigorifice.

Case(le) din baloți de paie în Europa
Situată în zona Altmark, din fosta Germanie de Est, Sieben Linden este o comunitate de tipul „eco-sat”, bazată pe principiile autonomiei, cu capacitatea de a caza 300 de persoane. Clădirile au fost construite folosind exclusiv baloți din paie, lemn și lut, incluzând cea mai mare clădire din baloți de paie în Europa: un bloc de trei etaje, gândit pentru 20 de persoane.

În Estonia, prima clădire din baloți de paie a fost o saună, construită în anul 2004. Totuși, începutul acestui trend a fost marcat de vara anului 2006, atunci când au început lucrările pentru 8 ”clădiri eco”.


Publicitate

3 Comentarii

  1. mihai spune:

    felicitari si multe ganduri bune, avem nevoie de cat mai multe asemenea exemple de promovat.

  2. as dori cateva proiecte de case din lut spune:

    super

  3. Mihaela spune:

    Buna seara as dori si eu un proiect din case de lut si la ce pret se ridica proiectul si casa va multumesc

Postaţi un comentariu