La mormântul florii rare, un cartier de vile apare

Granița Coloniei Făget cu Situl Natura 2000/ Foto: Maria Man

 „Am trăit mii de ani aproape de voi,  la câțiva pași de Cluj. Cum treci pădurea, a doua mlaștină pe stânga. Nu o știți, nu-i așa? Era o mlaștină plină de viață! Ziua ne pupam cu fluturii, iar seara ne cântau broaștele. Matis ne vizita din când în când și se emoționa când ne vedea. Nu i-am înțeles niciodată entuziasmul. Într-o zi însă, o insectă mare, galbenă, a aruncat, ca de nicăieri, o bucată zdravănă de pământ spre noi. Câteva au pierit pe loc. Apoi altele și altele. Eu sunt conștientă că degeaba încerc să mai rezist. Nu intrăm într-o nouă eră geologică, din păcate. Matis mi-a șoptit că la mormântul meu vor pune o casă. El nu îi lasă, dar crede că într-un final va fi una mare și frumoasă. Iar apoi…apoi… îmi spune încet: vor veni și alții…”. Peste ea se așterne o fundație. Un etaj și încă unul, o mansardă și … atât. Nici un fluture să îi țină de urât. La mormântul ei au pus o casă. Nimeni nu o plânge, nimănui nu-i pasă. Întreaga zonă a fost rasă. Galbenul ei se regăsește acum doar în tencuiala de la casă.

Matis Attila, biolog

Matis este biolog. Studiază plantele din rezervațiile naturale din Făget de ani buni. Floarea, Ligularia sibirica este o verișoară îndepărtată a florii de colț care trăiește lângă mlaștinile din pădure. În câțiva ani este posibil să dispară de tot, atât ea, cât și alte specii de clopoței sau orhidee rare, conform scenariului de mai sus.

Pentru a înțelege mai bine care sunt principalele probleme din Făget, de ce construcțiile afectează atât de mult Situl Natura 2.000, cât și cele două rezervații, de ce anumite zone sunt periculoase chiar și pentru om, trebuie să ne oprim asupra unor aspecte tehnice.

Ligularia sibirica/ Foto: arhivă, Asociația Natura Transilvaniei 

„În cadrul Pădurii Făget se găsește un Sit Natura 2.000. În cadrul acestuia există două rezervații naturale. Situl a fost desemnat pentru a proteja anumite specii de plante, animale și habitate. După aderarea în Uniunea Europeană, România a fost obligată să desemenze arii protejate. Sunt anumite specii periclitate și arii mai speciale care trebuie incluse pentru a se asigura protecția lor”, explică Matis.

Un sit și două rezervații

Situl Făgetul Clujului – Valea Morii este arie naturală protejată de interes comunitar conform Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011.

Cele două revervații naturale, incluse integral pe teritoriul Sitului au fost declarate arii protejate încă din 1974.

Ca suprafață, Situl Făgetul Clujului – Valea Morii are 1.667 ha,  Rezervația Făgetul Clujului 272 ha, iar Rezervația Valea Morii 1,72 ha. Din punct de vedere al distribuției teritoriale pe localități, acesta este împărțit astfel:  municipiul Cluj-Napoca deține 67,66%, comuna Feleacu 17,73%, comuna Floreşti 4,15%, comuna Ciurila 10,23%, iar comuna Tureni mai puțin 1%. În ceea ce privește proprietarii terenurilor din cadrul sitului, conform informațiilor din 2014, acestea se împart astfel: Statul Român deține 543 ha, Parohia Ortodoxă Feleacu 30 ha, Arhiepiscopia Feleacului și Clujului 370 ha, Arhiepiscopia Unitariană 86 ha, Primăria Ciurila 243 ha, urmând ca 161 ha să revină persoanelor fizice. „Bătălia urbanistică” se dă pe această ultimă porțiune, în special.

Conform datelor din 2014, când s-a întocmit Planul de Management al sitului, plan care se întocmește pe durata a cinci ani, cea mai mare parte a suprafeţei acestuia, 79% se afla în regim de folosinţă silvic, 14% reprezintă pășuni ameliorate, iar 7% este ocupat de drumuri şi zone construite. Între timp, procentele s-au schimbat vizibil.

Habitate și specii protejate

În cadrul sitului au fost identificate următoarele clase de habitate: păduri de foioase, mlaştini şi păşuni. Sunt protejate următoarele tipuri de habitate: Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Mlaştini alcaline, Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus (habitat prioritar).

Speciile protejate sunt: Isophya stysi (cosaşul), Maculinea teleius (fluture),  Colias myrmidone (albiliţa portocalie – fluture), Lycaena dispar (fluturele de zi), Euphydryas maturna (fluture), Eriogaster catax (future de noapte), Leptidea morsei (fluture), Eleocharis carniolica (pipiriguţ – plantă), Liparis loeselii (moşişoare – plantă, orhidee), Ligularia sibirica (curechiu de munte – plantă), Adenophora lilifolia (clopoţel).

Clopoțelului, Adenophora lilifolia

Dintre mamiferele ce pot fi întâlnite aici, din ce în ce mai rar, amintim: căprioara, hârciogul european, pisica sălbatică, jderul de copac, bursucul, pârșul mare, veverița, porcul mistreț, vulpea.

Căprior surprins în Făget, în cadrul unui proiect desfășurat de Asociația Natura Transilvaniei

Custode al Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii este Asociația Natura Transilvaniei din care face parte și biologul Matis Atilla.

„O specie extrem de rară întâlnită aici este Liparis loeselii sau altfel spus, orhideea. În trecut existau câteva zeci, acum abia găsim câteva. La fel se întâmplă și în cazul Clopoțelului, Adenophora lilifolia.

Foto: botany.cz

Au rămas două, trei exemplare. Un habitat special este cel al mlaștinilor alcaline. Aceste mlaștini adăpostesc speciile rare de flori, care sunt relicve glaciare. Florile au   supraviețuit încă din perioada glaciațiunii și au rămas aici izolate, în aceste mlaștini, mlaștini care funcționează ca niște refugii pentru ele. Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este urbanizarea zonei. În Colonia Făget, speciile rare menționate vor dispărea. Motivul? S-a început drenarea apei din mlaștini. Cu aceeași situație ne confruntăm și în Valea Morii, unde încă de acum 10 ani s-a construit masiv.

Mlaștinile au fost drenate, iar în mod evident, speciile rare au dispărut. Teoretic, conform legii nu mai este  voie să construiești. Dar asta nu înseamnă că se și respectă legea. Se pun garduri, se nivelează terenuri, se rad suprafețe din pădure, se construiește în continuare. S-a întâmplat inclusiv anul acesta. Este o luptă continuă între noi, Garda de Mediu și cei care construiesc abuziv. Jumătate din Valea Morii este compromisă. M-am mirat și eu ce puțină autoritate poate avea Garda de Mediu. Ei vin, constată, dau amendă, după care se înaintează dosarul la Parchet. După un an sau doi, sentința este neînceperea urmăririi penale. Ar fi normal să se înceapă urmărirea penală și să se demoleze construcțiile ilegale. Sunt foarte puține cazuri în România când s-au demolat casele ilegale. Ar fi ideal să se întâmple așa, pentru că s-ar crea un precedent ”, spune Matis.

În Planul Urbanistic General (PUG) , prin Hotărârea de Consiliu Local (HCL) număr 493/22.12.2014 se preciza faptul că în Pădurea Făget nu se va mai putea construi. PUG-ul nou le permitea celor care și-au construit o casă de vacanță să intre în legalitate și să o declare spațiu de locuit, dar interzicea orice construcție nouă. În 2016 Primăria Cluj-Napoca a organizat o dezbatere pe această temă, în ideea de a anula această interdicție, după numeroasele sesizări venite din parte proprietarilor de terenuri din Făget.

Societatea civilă a avut atunci un cuvânt important de spus, argumentele fiind susținute și de arhitecții care au participat la dezbatere. Petiția a fost semnată de 5.000 de persoane, un record pentru Cluj. Astfel că, la finalul dezbaterii, interdicția a rămas în picioare. Cel puțin pe hârtie. Realitatea este alta. O filmare cu drona sau o simplă plimbare prin pădure îți pune semne serioase de întrebare.

Citiți și: Aproape 5.000 de clujenii spun „Nu!” distrugerii pădurii Făget și a livezilor din oraș

Unele zone sunt pur și simplu invadate de vile. Altele sunt pregătite pentru construcții noi. Pe alocuri, pâlcuri de pădure lipsesc, într-un mod inexplicabil.

Captura filmare cu drona

Captura filmare cu drona

Colonia Făget

Pentru a lua „pulsul” abuzurilor urbanistice, din Pădurea Făget, considerat plămânul verde al orașului, am vizitat împreună cu Mihai Constantinescu, custode al ariilor protejate „Făgetul Clujului – Valea Morii”, locurile în care haosul a devenit a doua natură. Prima oprire, Colonia Făget. Drumul arată impecabil. De o parte și alta a drumului, un cartier de vile.

Colonia Făget/ Foto: Maria Man

Ajungem la granița dintre „civilizație” și locul în care începe rezervația. Ne întâmpină o porțiune rasă, pe care un singur mesteacăn a rămas în picioare. Granița dintre Sitului de Interes Comunitar Făgetul Clujului – Valea Morii coincide cu granița rezervației Făget. La câtiva metri de noi, câteva vile. Una care acum se construiește. Vizităm o parte a rezervației. 

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

„Zona aceasta este foarte importantă pentru Situl Natura 2.000. Aici se găsesc mlaștinile cu speciile de relicte. O bună parte din zonă s-a nivelat. În zonă au fost în plan zece locuințe individuale. Noi ne-am opus și din fericire au primit aviz negativ și de la mediu. Păcat că terenul a fost nivelat. Zona se va reface foarte greu sau nu se va mai reface. Zona cu vile de aici a fost inițial inclusă în sit, ceea ce înseamnă că aceste vile au fost construite în perioada când aria era protejată. Doar ulterior, porțiunea acestea a fost inclusă în intravilan”, explică Mihai.

„Dacă se crapă casa, fug!”

În cadrul rezervației, o pajiște neîngrijită. „Nici abandonul terenului nu e bun. Din cauza climei, dacă nu s-ar întreține terenurile deloc, 80-90% din suprafață României ar fi o pădure. Toate pajiștile din cadrul sitului, dar nu numai ar fi bine să fie întreținute în mod tradițional prin cosit sau pășunat. Ar trebui continuat planul de management elaborat în 2014. Dar nu mai cosește nimeni. Cine a luat această porțiune, vrea să își ridice o casă. Oamenii sunt de multe ori inconștienți. Tot Dealul Feleacului s-a format prin alunecări de teren. Au rămas forme de teren adâncite, unde, în timp, s-a adunat turbă. Aici, de exemplu, sunt șapte metri de turbă în jos! Și au vrut să construiască aici, cu toate că e chiar periculos să faci asta! De asemenea, sunt multe persoane care și-au construit case pe zone foarte expuse la alunecări de teren, deși erau conștiente la ce se expun. «Dacă se crapă casa, fug!», mi-au zis. Zona e instabilă. Constituția terenului e complicată. Aici nu vorbim de un sol stabil, ci de gresie, nisip”, explică custodele.

Porțiune abandonată care face parte din rezervație. Sub această porțiune există șapte metri de turbă/ Foto: Maria Man

O zonă importantă pentru cercetători, dar nu numai, a fost lăsată în afară ariei protejate.

Mihai Constantinescu, custode al Ariei Protejate Făgetul Clujului – Valea Morii / Foto: Maria Man

„Avem aici un apendice verde care merge până la stradă și care figurează acum în PUG ca spațiu verde. Zona era cuprinsă și în sit-ul inițial, tocmai pentru că acolo sunt și plantele de mlaștină pentru care a fost desemnat situl. Când s-a scos zona de case, s-a scos la pachet și zona aceasta de plante, poate cea mai importantă din sit. În mlaștina aceea care nu mai e arie protejată aveam 30 de fire de clopoței. E ciudat faptul că situl a fost desemnat pentru fluturi și plante de mlaștină care cresc pe pajiște în mare parte, iar situl în mare parte este pădure. În planul de management am reușit să introducem și habitatele de pădure care sunt oficial protejate și ele. În schimb, zonele de mlaștină și cele cu pajiște sunt cele mai expuse”, spune Mihai. Acesta a explicat că pe o astfel de zonă, e mult mai ușor de construit, fapt ce oferă o oarecare protecție pădurii.

Cu toate că legea e destul de clară, cei care doresc să construiască găsesc mereu portițe de scăpare. Astel, în Făget există construcții legale, semilegale și construcții abuzive. „În interiorul sitului nu ar mai trebui să se construiască nimic. Nu e voie, dar găsim noi o portiță, o șmecherie. Autoritățile sunt foarte blânde și asta e principala problemă. Unele cazuri sunt flagrante. Sunt construcții care nu au niciun act. Dacă ar fi să numărăm, în Făget sunt abuzuri cu sutele. Rezervația Făgetului este un nucleu care a scăpat, deocamdată, dar Colonia Făget, Casele Micești, Valea Gârbăului, strada Câmpului, comuna Sălicea au fost invadate de construcții. Noi încercăm să protejăm măcar ceea ce a mai rămas. Zona nu va mai fi niciodată una sălbatică, fiind atât de aproape de Cluj, dar anumite zone ar putea să își păstreze farmecul. Turismul se poate face pe trasee turistice, nu trebuie să meargă fiecare pe unde dorește. Oricum și în acest caz e o problemă. Sunt tot mai multe garduri. În curând cei care organizează maratoane nu vor mai avea pe unde să își facă traseul, pentru că lumea își îngrădește terenurile. Unii și în mod abuziv”, explică Mihai.

Acesta ne-a povestit un caz recent petrecut la Valea Morii, unde un domn și-a însușit pur și simplu o cabană abandonată, ridicând peste o cabană modernă. „A îngrădit, a închis drumul, a închis valea, dar din câte am aflat nici măcar nu e terenul lui. Și-a făcut o cabană pur și simplu. A mers cu buldozerul, a aruncat pământul peste mlaștinile de acolo. Doi ani la rând au existat plângeri penale, dar nu s-a întâmplat nimic. Dacă sesizăm o ilegalitate, noi suntem obligați prin contractul de custodie să anunțăm autoritățile în 24 de ore. Anunțăm Garda de Mediu. Ei vin în control, sunt foarte bine intenționați, dar nu prea au ce să facă. Se face un dosar care este înaintat instanței. Undeva toate aceste plângeri mor. După părerea mea, autoritățile sunt cei mai mari agresori ai mediului”, povestește Mihai.

În Făget se construiește. În unele zone, liniștea este perturbată de diverse utilaje. Garduri impozante, vile cu etaj, grădini cu flori exotice, statui, piscine. Cele situate în pădure nu respectă procentul de 5%, mai ales că unele dintre acestea nu au niciun copac în curte, iar gardul e în imediata apropiere a casei. „Aici, niciodată nu s-a demolat nimic. Noi nu avem resurse financiare să îi dăm pe toți în judecată. Toate aceste lucruri care țin de îndreptarea abuzurilor ar trebui să fie asumate de stat. Ai făcut ceva ilegal? Demolăm și la revedere! După câteva exemple de acest fel, cred că s-ar liniști într-adevăr lucrurile!”, consideră Mihai.

Portițe legislative

Și totuși cum au apărut atât de multe construcții aici? În cadrul rezervației a fost mereu interzis să construiești, în timp ce pe suprafața sitului, existau portițe legislative „ajutătoare” obținerii unei autorizații.

„Concret, dacă făceai un studiu de mediu și demonstrai că ceea ce vrei tu să faci în cadrul sitului nu afectează aria respectivă, ești liber să ridici construcția. Acesta a fost punctul de plecare spre alte abuzuri. Studiile de mediu sunt foarte stufoase. Unele au avut rezultate aberante de tipul: dacă seci lacul e mai bine pentru pești, decât dacă lacul rămâne unde e. Serios! Pe undeva pe la Sfântul Ion, un constructor a vrut să facă un complex de blocuri, iar în studiul de mediu era precizat faptul că fluturii au dispărut odată cu tăierea mărăcinilor, dar că vor apărea din nou pentru că în fața blocului va fi gazon. Ceea ce e aberant. Iar pentru a demonstra contrariul, trebuie să plătești un contra studiu. Sumele sunt mari, depinde cât de mare e proiectul. Uneori am impresia că mă bat cu morile de vânt!”, spune Mihai.

Pentru a demonstra că ei nu iubesc gazonul, fluturii nu au făcut un studiu în acest sens, cu pur și simplu au dispărut. „Situl a fost desemnat pentru șapte specii de fluturi. Trei nu au mai fost găsite. Fluturii sunt grav afectați!”, spune custodele.

În ariile protejate, de-a lungul timpului, s-au găsit și alte specii de interes. Una dintre acestea este Izvorașul cu burta galbenă, o broscuță care trăiește chiar și pe marginea drumului, în bălțile formate din cauza drumurilor proaste. De asemenea aici trăiesc mai multe specii de lilieci, protejați la nivel european.

Izvorașul cu burta galbenă

„Lista speciilor protejate a fost preluată la nivel național cu copy-paste. Astfel, unele specii pe cale de dispariție la nivel european la noi încă există, iar alte specii care ar fi într-adevăr pe cale de dispariție la noi, nu figurează deloc, sunt doar pe o listă roșie. Noi încercăm să semnalăm aceste aspecte și să protejăm și acele specii, atât cât se poate. Din păcate, pe lângă toate abuzurile care se întâmplă, dacă vrei să repari ceva în rezervație, să plantezi arbori în zonele rase, de exemplu, ai nevoie de o mulțime de aprobări. Am avut puieți și am vrut să îi plantăm, dar ne-au depășit aprobările cerute, ceea ce nu mi se pare normal deloc. Dacă tai, nu pățești nimic. Dacă vrei să repari, ești sancționat de birocrație!”, spune Mihai.

Dacă ar să tragem cu ochiul spre Vest, acolo întâlnim cealaltă extremă în care natura e pe primul loc. „În vest, în zonele protejate nu prea mai poți să faci nimic. Ei au cam apucat să își distrugă pădurile în anii `50- `60 și au înțeles ce înseamnă asta. Dar, Vestul e mult mai artificializat. Au dispărut insectele. E foarte multă agricultură industrializată. În Anglia și-au dat recent seama că a scăzut numărul de insecte cu 80%. E sindromul geamurilor curate. Mergi pe stradă cu mașina și nu mai lovești nicio insectă. La un moment dat se va ajunge la un dezechilibru”, spune Mihai.

Acesta mărturisește că nu are nimic împotriva construcțiilor, dar consideră că totul trebuia făcut cu cap, oferind drept exemplu cazul cartierului Gheorgheni. „Cartierul a fost proiectat de la zero de arhitecți, are un nucleu clar. În Făget oricine are un teren și mai nou și cine nu are, își face o casă. Apoi cheamă un prieten și încă unul și apoi se trezesc că au format un nou cartier în vârful dealului. Apoi vor drum, utilități și așa mai departe”, explică Mihai. Cu toate că văzute din afară, unele zone din Făget par desprinse dintr-un catalog de prezentare, majoritatea locuințelor nu au canalizare.

Făget 2003

Făget 2017

Abuzuri semnalate de cei din Făget

„Eu locuiesc în Făget de cinci ani. În momentul în care am cumpărat o parcelă, am cumpărat-o cu autorizație de construcție. În momentul acela erau construite șase case în zonă, acum sunt 30 de case. Eu am constatat că autorizațiile de construcție se dau fără ca cineva din cadrul Primăriei Cluj Napoca să vină să vadă cum arată construcția la fața locului. În Certificatul de Urbanism se precizează clar: dacă tai un copac, trebuie să plantezi șapte în loc. Au fost parcele împădurite inițial pe care s-au construit case. S-au ras copacii și s-a construit pur și simplu. Un alt aspect care nu este respectat e faptul că toată lumea are garduri de beton, când, din nou, în Certificatul de Urbanism scrie clar că trebuie să fie garduri transparente. Am văzut cazuri în care vecinii au o obținut recepția lucrării deși aveau cu 40 de metri în plus. Se cere să rămână suprafața verde.

Zona verde nu mai există în nicio curte. În cartierul nostru mai există o problemă, general valabilă în Făget, pentru că aici nu există canalizare. Pentru a obține autorizațiile, ți se cere să ai stație de epurare ecologică. Din 30 de case, avem patru sau cinci, în rest sunt fose prin care se elimină deșeurile menajere direct în pârâuri. Am făcut sesizări. Am mers la Garda de Mediu și la Primăria Cluj-Napoca și ni s-a spus că ei pot să da amendă și cam atât. Trebuie să vină toate instituțiile abilitate, vreo cinci la număr, pentru ca toate să verifice  deodată ceea ce nu e în regulă pentru a se putea face ceva, iar de acest aspect, de aducerea celor cinci, tot noi, ca proprietari trebuie să ne ocupăm. Pe noi nu ne interesa să ia cineva amendă, ci să se rezolve. O fosă ecologică costă undeva la trei, patru mii de euro, într-adevăr, dar când te muți aici, trebuie să își asumi și această cheltuială. Altfel,  miroase. Și miroase. Mai ales primăvara și vara. Am mai observat că există o tendință de a se construi cât mai aproape de pădure. Au dispărut parcele întregi de pădure. Terenurile sunt pregătite pentru noi construcții. Dacă vom continua așa, în maxim cinci ani vom avea un cartier serios acolo”, spune Virgil Pașca, un rezident al Făgetului.

Părăsim Colonia Făget și mergem spre Ciurila. Rezervația e pe partea dreaptă. Peisajul e superb. Înainte să ajungem la Ciurila, imediat după pădure, găsim în apropierea drumului o suprafață imensă care anunță o nouă construcție.

Foto: Maria Man

Foto: Maria Man

Niciun panou care să indice ce anume va exista acolo. Terenul e nivelat și împrejmuit. Ne continuăm călătoria. Următoarea destinație e Sfântul Ion, urmând să ieșim spre Cluj, prin cartierul Mănăștur. Am observat că există destul de multe terenuri, dar și case de vânzare. Terenurile, pregătite pentru o nouă construcție. Într-adevăr se construiește în continuare. În timp real. Spre Sfântul Ion, Mihai ne indică două case amplasate chiar sub buza pădurii. „Acolo există un grad foarte mare de alunecare de teren”, ne spune acesta. Lăsăm vilele în urmă. Răsar blocurile. La întâlnirea Făgetului cu Mănășturul, haosul este la el acasă.

Foto: Maria Man

Aceste case au fost construite pe un teren cu risc ridicat de alunecare de teren / Foto: Maria Man

Ce anume cere societatea civilă

Societatea civilă atrage din nou atenția autorităților locale cu privire la Pădurea Făget. În cadrul unei dezbateri, mai mulți reprezentanți ai societății civile au formulat o sesizare care va fi depusă la Primăria Cluj-Napoca, urmând ca petiția din 2016, cea cu 5.000 de semnături să fie din nou reactivată. Ce anume se precizează în sesizare?

Primăriei i se cere să ia act de abuzurile urbanistice comise în zona Făget și anume:

  • emiterea autorizațiilor de construcție fără o inspecție prealabilă în teren prin care să se constate întinderea pădurii pe fiecare teren, rezultând PUZ-uri abuzive;
  • recepția lucrărilor fără o confruntare a autorităților cu rezultatul final, permițând astfel depășirea limitelor autorizației de construire, încorporarea anexelor în case, mutilarea copacilor și a spațiului verde prin betonare, construirea în interiorul pădurii, emiterea autorizațiilor de construcție pentru case de vacanță care sunt folosite în mod abuziv drept locuințe permanente;
  • ignorarea lipsei stațiilor de epurare ecologice, obligatorii pentru acest tip de construcții și permiterea montării de fose simple pentru evacuarea deșeurilor în râurile din zonă;
  • emiterea autorizațiilor de construcție pentru locuințe în lipsa accesului la utilități.

De asemenea, Primăria Cluj-Napoca este îndemnată să ia măsurile necesare pentru a dispune:

  • revizuirea conformității autorităților de construire cu lucrările realizate sau în curs de realizare;
  • controlarea modului în care sunt respectate obligațiile privind protecția mediului în privința construcțiilor și utilităților aferente; controlarea modului în care se fac lucrările de amenajare a terenului;
  • publicarea procesului verbal de recepție a lucrărilor, a planului de situație;
  • publicarea timpului și locului în care se face recepția lucrării cu cinci zile înainte de acestea și permiterea accesului public la acestea pentru a asigura transparența procesului.  

Ameninţări pentru conservarea biodiversităţii şi peisajului 

  • Extinderea suprafeţelor construite – datorită localizării în imediata vecinătate a municipiului Cluj-Napoca, zona este foarte căutată pentru construcţia de blocuri și case de locuit, dar şi cabane pentru agrement. În ultimii 20 de ani o însemnată parte din suprafaţa totală a Pădurii Făget (mai întinsă decât suprafaţa Sitului Natura 2000) a fost transformată în astfel de zone de locuit făcând loc unor adevarate cartiere. În ultima perioadă se înregistrează o tendinţă de a se construi şi la limita sau chiar în interiorul Sitului Natura 2000, aceasta presiune fiind mai intensă în zona nordica, la limita cu suprafeţele din intravilanul mun. Cluj-Napoca. 
  • Poluarea cu deseuri – provenite din depozitarea ilegală a deseurilor din construcţii, dar şi a celor menajere. O altă categorie o reprezintă deşeurile abandonate de turişti. 
  • Turism necontrolat – zona sitului este o destinaţie foarte populară pentru practicarea turismului de agrement (picnic, plimbări etc.) dar şi a celui activ / sportiv (drumeţie, trail-running, mountainbike, călărie etc). Toate aceste activitati se desfăşoara în lipsa unui cadru de reglementare şi supraveghere unele având consecinţe negative asupra stării de conservare a habitatelor şi speciilor.
  • Exploatările forestiere – în zonă au fost semnalate numeroase cazuri de tăieri ilegale. În exploatările legale se practică pe anumite suprafeţe tăierile la ras. 
  • Fragmentarea habitatelor – se remarcă o tendinţă de îngrădire a terenurilor proprietate privată rezultând fragmentarea habitatelor, în special a celor de păşune. 
  • Abandonarea practicilor tradiţionale de întreţinere a păşunilor – în contextul urbanizării zonelor limitrofe mun. Cluj-Napoca, practicile traditionale de întretinere a pajistilor prin curăţare, păşunat şi cosit tind să fie abandonate. În lipsa lor terenurile sunt invadate de vegetaţie lemnoasă. 
  • Vânătoarea – în zona au fost semnalate cazuri de braconaj, chiar și recent. Evaluarea efectivelor de animale pentru alocarea cotelor de vânat se fac pe baza unor observaţii superficiale pe teren existând astfel pericolul vânarii unui numar prea mare de animale din diverse specii. 
  • Turismul motorizat – zona este frecventată destul de des de amatorii de sporturi motorizate pe teren offroad: maşini de teren, ATV-uri, motociclete tip enduro. Aceştia nu se limitează la drumurile publice şi forestiere ci se deplasează în habitate naturale afectându-le starea de conservare, favorizând eroziunea torenţială.

Citiți și: Un sfert din România, teritoriul nimănui


Publicitate

Postaţi un comentariu