Două povești de dragoste, un singur concept: „Fotografii de citit”

Foto: Fotografii de citit

„Peste 20 de ani, în această fotografie va fi tot data de 28.11.2013… timpul poate fi oprit în loc”, scrie frumos, cu litere de mână pe una dintre Fotografiile de citit.  Iar într-un univers virtual în care timpul devine supus, totul devine posibil. Ansel Adams spunea că „există întotdeauna două persoane în fiecare poză: fotograful și privitorul”. În cazul Fotografiilor de citit există întotdeauna cel puțin trei personaje: fotograful, privitorul și scriitorul. Aici, scrisul cu lumină se împletește în mod armonios cu scrisul de mână, iar rezultatul este spectaculos atât pentru ochi, cât și pentru suflet. Fotografiile de citit creează stări, redau emoții.

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Conceptul Fotografii de citit îi aparține fotografului Andrei Purcărea, căruia i s-a alăturat, deloc întâmplător, Andreea Mitran. Cei doi alcătuiesc un cuplu extrem de reușit de „cafengii”, în jurul căruia roiește zi de zi, aroma inspirației. Urmărind Fotografiile de citit vom descoperi două povești de dragoste: cea din spatele aparatului foto și cea din fața acestuia, unde cuvintele se îndrăgostesc de imagini, făcându-le și mai atractive pentru ochii „cititorilor”.

L-am provocat pe Andrei, clujean în timpul studenției, la o discuție despre Fotografiile de citit, despre Micul Paris, despre pasiunea sa pentru radio, dar și despre noul proiect „Povești și oamenii lor”. Nu a fost uitată nici Andreea, partea feminină a proiectului, nu vă faceți griji:)

Reporter: Aș putea spune că în proiectul vostru fotografiile și citatele alcătuiesc un cuplu extrem de reușit. Care e povestea lor de dragostea? Care a fost momentul când Cupidon a aruncat săgeata?

Andrei Purcărea: Ne-am cunoscut acum un an, ca urmare a unui concurs pe care l-am organizat pe pagina Fotografii de citit. Tema era „Cartea mea draga”, iar Andreea a fost unul din participantii înscriși în concurs. După jurizare, întâmplarea a făcut ca ea să aibă maximul de puncte și drept urmare ne-am întâlnit să îi dau premiul. Așa a început totul.

Reporter: Fotografiile de citit formează un întreg armonios și extrem de inspirat. Totuși, ce idee apare prima dată? Conceptul unei fotografii sau textul?

Andrei Purcărea: Este relativ, uneori gândim în imagini, alteori în cuvinte. În funcție de cum vine ideea inițial, ne concentrăm ca cele două concepte să se îmbine și să exprime împreună un mesaj mai puternic.

Reporter: Studiind fotografiile vostre am observat că sunt anumite teme, deși nu e cel mai potrivit cuvânt, care sunt abordate cu precădere: cafeaua, dragostea (persoana iubita), somnul, natura și fenomenele ei. Cu toate acestea, inspirația pare să roiască în jurul vostru. V-ați propus să tratați anumite teme sau din contră, totul vine de la sine? Cu ce anume „hrăniți” inspirația?

Andrei Purcărea: În primă fază, mesajele și textele fotografiilor erau produse ale imaginație și anumite trăiri pe care le-am avut la vremea respectivă. Chiar pot spune că în mare parte aveau o tentă melancolică, însă lucrurile acestea s-au schimbat ulterior. În mod cert încercăm să abordăm teme din sfera lucrurilor care ne pasionează (cafeaua, plimbările, liniștea, natura, noi), însă nu este o regulă. De cele mai multe ori lucrurile care îți plac te și inspiră, așadar nu cred că e totuși doar o întâmplare faptul că se repetă.

Andrei Purcărea și Andreea Mitran

Andrei Purcărea și Andreea Mitran

Reporter: Andreea apare în multe dintre fotografiile de citit, iar în ochii „cititorilor”, e  o muză. Îi face plăcere să fie „model”?  Te inspiră prezența ei?

Andrei Purcărea: Nu știu cât de mult îi place să fie model, însă cunoscându-ne atât de bine ne este mult mai ușor și vine mult mai natural să ne explicăm unul altuia ce dorim să transmitem și să exprimăm asta cu o acuratețe cât se poate de mare prin imagini. Andreea deși este obișnuită să fie în spatele camerei, consider că este modelul perfect pentru ceea ce vreau să exprim în fotografiile de citit în care o implic.

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Reporter:  Sunt convinsă că povestea din spatele fiecărei fotografii este interesantă. V-ați gândit să scrieți povestea poveștii?

Andrei Purcărea: Povestea poveștii nu ar putea constitui neapărat o operă literară de sine stătătoare, deci nu ne-am gândit la asta. În schimb, ne-am gândit la un album foto care să exprime o poveste prin fotografiile atent alese.

Reporter: „Scrisoarea către Moș Nicolae” mi-a rămas bine întipărită în minte. Care e povestea din spatele ei? Cine a venit cu ideea?

Andrei Purcărea: Fotografia este inspirată din faptul că în preajma sărbătorilor unele persoane ar prefera o prezență umană alături mai mult decât orice alt cadou material. Așa a venit ideea de biped. Cea de patruped de asemenea. Sărbătorile de iarnă parcă sună mai frumos când se aude și un lătrat pe fundal… cred, că nu am cățel. Dar îmi doresc unul foarte mult.

„Scrisoarea către Moș Nicolae” / Foto: Fotografii de citit

„Scrisoarea către Moș Nicolae” / Foto: Fotografii de citit

Reporter: Care e fotografia care a necesitat cea mai multă muncă?

Andrei Purcărea: Sunt două fotografii care au necesitat o atenție deosebită atât la fotografiere, cât și la post-procesare. Este vorba despre cea cu „Ce realitate stranie se întâmplă când dormim?” și „Am dresat furtuni”.

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Reporter: Fiecare fotografie fură puțin din personalitatea voastră. Care ar fi fotografia care v-ar reprezenta cel mai bine?

Andrei Purcărea: Nu putem indica una anume pentru fiecare dintre noi, pentru că toate ne-au caracterizat la momentul respectiv în proporție de 100%.

Reporter: Cu ce vă ocupați în viața de zi cu zi?

Andrei Purcărea: Andrei se ocupă de lucruri creative chiar și la locul de muncă (nu neapărat fotografie, cât copywriting), iar pe lângă asta este pasionat de reportaje radio, fotografie și muzică. Andreea momentan se concentrează pe studii, dar lucrează la un proiect interesant cultural individual pe care urmează să fie făcut public. Momentan putem spune doar că se leagă de pasiunea ei pentru literatură.

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Reporter: Care a fost  motivul care te-a determinat să pleci în capitală? Ce îți place cel mai mult la „Micul Paris” și ce îți displace?

Andrei Purcărea: Jobul. În Cluj găsirea unui job satisfăcător pe toate planurile s-a dovedit a fi o provocare, așadar am ales Bucureștiul pentru că îți pune la dispoziție mult mai multe posibilități. Îmi place în București faptul că dacă ai o idee, îți pune la dispoziție tot ce îți poți dori să o materializezi, sau să o aduci la viață. Ce nu îmi place este că Bucureștiul este o zonă de risc seismic, iar mie chiar nu îmi plac cutremurele. :)) La modul serios, nu îmi place că este foarte departe de casă și nu îmi place când văd că oamenii uită că nu sunt niște roboți

Reporter: Ai absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării la Cluj, unde, ai urmat și un master. Știu că erai foarte pasionat de radio, lucrând încă de pe băncile facultății la UBB Radio. Ai continuat după plecarea la București să lucrezi în domeniu?

Andrei Purcărea: Pentru puțin timp am continuat să am tangențe cu lumea radio prin două internshipuri la RRI și Radio Slovenia Internațional, după care angajarea permanentă în domeniu a fost o provocare pe fondul unei crize de moment pe piața respectivă. Lucrurile nu s-au potrivit cum am sperat, însă eu am continuat să investesc în echipament de studio și să fac pe cont propriu voice over și alte producții audio (chiar și reportaje radio). De altfel, am pornit un proiect de reportaje radio intitulat 83:00 AM, inițial în limba engleză, dar recent am decis să trec pe limba română pentru a avea acess la mai multe subiecte fără să am bariere lingvistice în calea creației. Drept urmare, noul proiect se va intitula „Povești și oamenii lor”. Primul material în engleză poate fi ascultat AICI, sau AICI.

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Reporter: Știu că la un moment dat scriai poezii. Scrii în continuare sau te-ai axat mai mult pe scrisul fotografiilor?

Andrei Purcărea: Am inspirație, dar nu am mai avut timpul să o fac. Sper ca pe viitor să îmi pot relua acest hobby.

Reporter: Ți-e dor de Cluj? Dacă da, de ce anume?

Andrei Purcărea: Da, îmi e foarte dor de Cluj. Îmi e dor de prieteni de acolo, de oameni și de plimbările de seară din oraș. Și de TIFF.

Reporter: Cum se vede Clujul de la București?

Andrei Purcărea: Se vede greu, pentru că e departe. Mai degrabă se simte sub formă de dor.

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Reporter: Apropo de Cluj, am înțeles că Fotografiile de Citit au ajuns și aici, în mediul offline, că în cel online sunt încă de la începutul proiectului. Unde le vor putea găsi clujenii?

Andrei Purcărea: Da, puteți găsi felicitările Fotografii de citit în Cărturești din Iulius Mall. Nu știm sigur câte mai sunt, dar dacă nu, anunțăm pe Facebook când vom reface stocul.

Reporter: Pentru a îmbina pasiunea pentru fotografie și cea pentru radio, ce spui de un nou proiect, pe viitor: „Fotografii de ascultat”?

Andrei Purcărea: Am avut de multe ori ideea asta, chiar am încercat să o materializez printr-un podcast în care să spun poveștile din fotografii, însă prefer să las fotografia să fie fotografie și în paralel să mă ocup de radio așa cum spuneam mai devreme.

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Foto: Fotografii de citit

Mai multe Fotografii de citit găsiți AICI.


Publicitate

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu