Elevii de la Bariţiu vor prezenta Europei zidurile Clujului

24 de elevi de la Colegiul Național ”George Barițiu” și profesorii lor – Laura Zmicală, Viorica Mândruț și Vladimir Alexandru Bogosavlievici- au câştigat un concurs european cu un proiect prin care își propun să pună în valoare și să facă mai bine cunoscut publicului din țară și din străinătate zidul vechii cetăți a Clujului, din care se mai păstrează fragmente în actuala zonă centrală a orașului.
Cu proiectul respectiv, care cuprinde și un film de prezentare a zidului cetății, ei au participat la concursul Euroscola, faza naţională, cu care s-au clasat pe locul al 4-lea din 101 şcoli româneşti participante la concurs.
“Colegiul Bariţiu mai scrie o filă frumoasă şi onorantă din istoria sa… hrănindu-se cu propria istorie… promovarea zidului istoric medieval din incinta colegiului, care a făcut obiectul unui proiect vizând patrimoniul cultural. Cu acest proiect suntem câştigătorii competiţiei europene- Euroscola, ediţia 2018, ocupând în ierarhia sutelor de şcoli aplicante un loc onorant cu un punctaj foarte bun la nivel naţional. Felicitări echipei de proiect: elevi şi profesori coordonatori: Viorica Mândruţ, Laura Zmicală, Vladimir Bogosavlievici! Mândri că suntem bariţişti!”, spune directorul colegiului, Alina Bărăian.
Pe primul loc în competiţia naţională s-a clasat Colegiul Național “Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, Covasna, cu 27 de puncte, iar clujenii de la Colegiul Naţional “George Bariţiu” s-au clasat pe poziţia a 4-a, cu 26,50 de puncte.
Faza finală a proiectului se va desfășura la sediul din Strasbourg al Parlamentului European.
”Ne-am gândit, având în vedere că noi avem în Cluj ca patrimoniu ceva ce lumea cunoaște mai puțin, la zidul de incintă al orașului medieval. Zidul acesta ar putea să fie foarte bine valorificat din punct de vedere turistic și nu numai. În fiecare oraș din vestul Europei, pe diverse monumente de mai mică amploare decât e un sit medieval vechi de 700-800 de ani se pun plachete. Atunci, ne-am gândit să intrăm și noi în concurs. Având în vedere că avem fragmente de ziduri, chiar în cadrul școlii noastre, ne-a venit ideea ca de la acest fragment de zid să mergem pe o direcție a fostei incinte a Clujului de 45 de hectare. Am luat-o de la școala noastră, m-am dus în sus până pe strada Potaissa, de acolo în direcția est până la Bastionul Croitorilor, de acolo până la Turnul Pompierilor și de acolo am închis patrulaterul. Și s-a făcut un film documentar, pe care îl narez, cu principalele fragmente de ziduri care sunt, unele ascunse în cadrul unor imobile, curți, altele sunt la vedere, cum e zidul de pe strada Potaissa sau cum e Bastionul Croitorilor sau cum e Turnul Pompierilor sau pornind de la fragmentul de zid din cadrul curții Colegiului Național George Barițiu, al nostru. Mai e un fragment și pe strada Fulicea, la nr 25. Proiectul acesta are ca scop și conștientizarea concitadinilor noștri de a pune în valoare acest zid și e și un semnal de alarmă de a conștientiza unde stați și pe ce vestigii locuiți”, a spus Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
El a explicat că sunt 20 m de fragment de zid la Colegiul George Barițiu, apoi pe strada Virgil Fulicea nr 25, pe colțul străzii Avram Iancu cu Republicii, pe strada Potaissa, partea interioară a Bastionului Pantofarilor, pe strada Avram Iancu, înainte de căminul studențesc, într-o curte, unde sunt două rămășițe ale zidului. Pe urmă e Bastionul Croitorilor și Turnul Pompierilor.
”Eu personal am pus plăcuța pe zidul de la școală, zid de incintă al vechii cetăți clujene, secol 13-15, acolo era granița de vest, în afara zidului erai în afara orașului. Mai e la Hotel Fulton, pe Sextil Pușcariu. Mai e pe strada Regele Ferdinand, la nr 7, 21, 25. Zidul acesta de incintă al Clujului nostru este puțin cunoscut și mediatizat. În incinta aceea de 45 de hectare erau 3 km de zid și în cadrul incintei sunt o grămadă de monumente: Biserica Franciscană, Biserica Sfântul Mihail, obeliscul, Biserica reformată de pe Ulița lupilor, Universitatea etc. Ne-am gândit simbolic: zidul acesta reprezintă zidurile vechiului Cluj, oraș multiconfesional, că sunt mai multe biserici de mai multe rituri creștine, oraș multicultural și în primul rând un oraș european, pentru că Clujul, în sec 16, era denumit orașul comoară și era ca un oraș din centrul și vestul Europei, de talie mijlocie. Clujul avea cam 10-12 mii de locuitori când Parisul avea 40-50 de mii de locuitori și Londra tot cam la fel. Și era cunoscut în Europa mai ales în secolul 16 datorită breslelor argintarilor și aurarilor”, a mai spus profesorul clujean.
Alături de 14 licee din România, la faza finală de la Strasbourg a Euroscola vor ajunge și elevii și proiectele mai interesante din celelalte țări ale UE.
”Biroul de Informare al Parlamentului European în România (BIPE), în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), lansează cea de a X-a ediție a concursului național pentru licee, EUROSCOLA 2017- 2018. La începutul anului 2017, reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la decizia de proclamare a anului 2018 drept „Anul european al patrimoniului cultural”. Patrimoniul cultural include vestigii ale trecutului care îmbracă forme și aspecte variate. Printre acestea se numără monumente, situri, tradiții, cunoștințe și forme de expresie ale creativității umane transmise de la o generație la alta, precum și colecții păstrate și gestionate în muzee, biblioteci și arhive. Scopul acestei inițiative este de a aduce mai puternic în centrul atenției istoria și valorile europene și de a întări sentimentul existenței unei identități europene. Principalele obiective ale inițiativei sunt: promovarea diversității culturale, a dialogului intercultural și a coeziunii sociale; sublinierea contribuției economice a patrimoniului în sectoarele creative și culturale, precum și la dezvoltarea locală și regională; reliefarea rolului patrimoniului cultural în relațiile externe ale Uniunii, inclusiv sub aspectul prevenirii conflictelor, al reconcilierii post-conflict și al refacerii elementelor distruse ale patrimoniului cultural. În același timp, inițiativa atrage atenția asupra posibilităților oferite de patrimoniul nostru cultural, precum și asupra provocărilor cu care acesta se confruntă, putând fi enumerate aici impactul trecerii la era digitală, presiunile fizice și de mediu asupra siturilor de patrimoniu și traficul ilicit cu bunuri culturale. Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Ministerul Educaţiei Naţionale invită toate unitățile de învățământ liceal să participe la ediția 2017-2018 a concursului „Euroscola”, ediție care se va desfășura sub titlul generic „Rolul patrimoniului românesc în consolidarea identității europene”, se arată într-o informare a Parlamentului European.