De frica evaziunii fiscale, țăranii sunt obligați să devină contabili. Ce schimbări se vor produce în piețele din Cluj?

Piața Piața Mihai Viteazul a arătat la început de mai cam altfel decât de obicei. Motivul? Unii dintre vânzători au preferat să stea acasă de frica unei amenzi consistente din partea inspectorilor ANAF. Potrivit legii, de la 1 mai țăranii nu mai au dreptul să vândă în piață dacă nu dau în schimbul produselor o chitanță, care să echivaleze cu bonul fiscal. Producătorii agricoli persoane fizice, care vor să îşi vândă produsele trebuie să deţină un atestat de producător şi un carnet de comercializare. Măsurile drastice nu se opresc aici. Și cumpăratorii care nu se supun legii și cumpără de la cei care nu le pot oferi chitanța respectivă, vor fi amendați la rândul lor.

„ Dac ă sunte ț i agent sub acoperire? ”

În piață e zarvă, dar nu la fel de mare ca de obicei. Țăranii te îmbie cu produsele naturale expuse pe „taraba” pentru care plătesc bani grei lună de lună. Chiria unei mese „de talie” medie este de 200 de euro pe lună, la fel ca o garsonieră mai puțin dichisită din centru. Pe mese găsim roșii, porumb, fasole, frunze de pătrunjel, ridichi, borcane cu miere, ulei, mere, castraveți, cam tot ce își poftește inima. „Pofiți, vă rog!” spun amabili vânzătorii când treci pe lângă ei. După o plimbare pe la toate mesele și studierea pieței, constatăm că doar trei mese au case de marcat la vedere. „Eu am un PFA de aceea am casa de marcat. Mi-am înființat de curând PFA-ul. Am vrut să fiu în regulă. Nu sunt din Cluj”, spune o doamnă sfioasă. Vorbește încet și parcă nu vrea ca nimeni să ne audă discuția. „Nu doresc să dau mai multe detalii”, spune aceasta. „Oamenii se tem să discute astfel de lucruri, de frica amenzilor. Dacă sunteți agent sub acoperire?”, spune un trecător ce a reușit să audă întrebarea pe care i-am adresat-o doamnei: „Aveți casă de marcat?” La o altă masă au mare căutare merele uscate. S-au terminat, dar tot a doua persoană întreabă de ele. „Am casa de marcat de șase ani. Am un SRL, sunt în regulă, nu am nimic de ascuns”, spune doamna care comercializează fructele uscate.

Cu toate că am identicat trei case de marcat, poate sunt mai multe, dar dacă sunt, sunt bine ascunse printre zarzavaturi, obiceiul oferirii chitanței sau a bonului fiscal nu s-a încetățenit în piață, lucrurile desfășurându-se după „rețeta clasică”: cumperi, dai banii, iei produsele și pleci. Eventual te mai târguiești puțin înainte cu vânzătoarul, că doar acesta este spiritul cu care ne-a învățat piața, nu? Oamenii sunt calzi și deschiși când îi întrebi de produsele lor. Îți explică tot ce vrei să știi: când au pus răsadurile, unde le-au plantat, în cât timp au crescut și cu câtă dragoste le-au îngrijit. Când treci la „lucruri serioase” îi demoralizezi total. Doamna V. nu este din Cluj. Face zilnic zeci de kilometri pentru a ajunge în piață.

Emoții pentru micii producători 

Luni a fost prima zi când a venit cu spatele strâns la Cluj și cu emoții: „În mod normal astăzi ar fi fost prima zi în care atestatele devin obligatorii. Ne-au amânat totuși două săptămâni. M-am gândit așa: vin oricum și dacă mă întreabă cineva, îi spun sincer că trebuie să vin la piață că altfel nu am din ce să trăiesc. Am 53 de ani, soțul meu are 60, alt venit nu avem. Suntem agricultori, asta am făcut tot timpul. Oricum plătim chirie la piață. 200 de euro pe lună, plus 50 de lei în fiecare zi pe drum, pe puțin. Nu avem atestatul respectiv deocamdată. Soțul se ocupă de acte. A fost săptămâna trecută la primărie, dar era grevă. Așa că va merge și săptămâna aceasta. Pentru câte produse avem noi costă undeva la 200 de lei, iar costul atestatului crește în funcție de câte produse ai. Acum avem un tip de produse, peste o lună vom avea altele, va apărea mazărea, de exemplu. Eu nu știu exact câte produse voi avea, ce mi se va face și ce nu. E complicat. De asemenea, voi avea un carnețel pe care trebuie să notez tot ce am vândut, un fir de ceapă, unul de pătrunjel, un kilogram de porumb. Dimineața trebuie să ne notăm produsele cu care venim la piață, iar seara podusele cu care am rămas. Sunt mulți colegi din piață care au zis că nu mai vin. Pe mine mă ajută copilul, e student în ultimul an. Ne ajută și el cât mai poate. Venim zilnic aici. E singurul venit pe care îl avem”, spune aceasta.

Contabilitatea cepei

Țăranii au obligația să completeze carnetul de comercializare atât în timpul transportului produselor din locul de producţie în cel de vânzare, cât şi la sfârșitul fiecărei zile de desfăşurare a activităţii de comerţ, potrivit Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, care a intrat în vigoare de la 1 mai. „Mie personal mi-a fost foarte frică să vin astăzi la piață, spune o altă doamnă în vârstă. Mă vedeți pe mine, femeie bătrână, ținând contabilitatea cepei? Chiar era nevoie de așa ceva? La câte taxe plătim, chiar asta ne mai lipsea. Am răsuflat ușurată când am auzit că mai avem două săptămâni libere, de venit la piață. Nu știu dacă voi mai veni apoi. Dacă mă încurc într-o zi? Ați văzut ce amenzi dau? Atâta hârtogărie pentru două cepe?”, spune aceasta.

Aspectul meselor se va schimba și mai mult peste două săptămâni.  Unele se vor elibera de tot, altele vor avea, pe lângă fructe, legume și alte produse agricole, trei acte esențiale, menite să îi păzească de amenzi pe țărani: atestatul de producător, carnetul de comercializare și actul de identitate.

Economie informal ă

„Sunt îngrijorată. M-ați văzut că iau produse de la doamna Varga, iau făină, ulei de casă. Am o zonă în piață de unde cumpăr frecvent și nu îi văd bine în ultima vreme pe oamenii de acolo. Suntem îngrijorați și încercăm să îi susținem cât putem. Am mai cumpărat și de la cei care vând în afara pieței. Dacă micile afaceri sunt sub pericolul suprafiscalizării, atunci nu știu ce se va întâmpla cu ei. Dacă ne cumpărăm produse doar de la supermarket unde primim bon, aceștia mor. E datoria noastră, a clienților să îi încurajăm. Eu am o grădină mică și când văd cum cresc legumele de greu și când ce greu e, eu o fac din pasiune, nu depind de asta, îmi dau seama că nu aș da nici cu zece lei un fir de ceapă la cât de greu crește. Suntem o rețea de oameni care încurajăm producătorii locali. Încercăm să îi încurajăm constant. Când mi se termină uleiul nu merg la supermarket, merg la ei. Poate lunar va fi unul care ia o sticlă, dar dacă sunt zece ca mine, sau chiar mai mulți, poate facem diferența. Trebuie să scăpăm de comoditatea proximității supermarketului care te aruncă într-o nepăsare, într-o ignorare care duce la moartea producătorilor, până la urmă. Acum, de exemplu mă grăbesc, dar de multe ori rămân la o poveste cu cei din piață, îi întreb cum cresc legumele. E o altfel de relație pe care o poți avea direct cu producătorul.  Noi ce ne facem dacă ei dispar?”, spune Lala Panait, membră a Asociației Colectiva din Cluj-Napoca. Văzând mesele libere, aceasta este de părere că se va ajunge la o relație personală cu producătorii. „Am colegi care și-au luat Coșul Țăranului, care e o variantă de relație personală. Acum de unde mi-am luat usturoiul, am văzut o doamnă care și-a comandat din timp 20 de ouă pentru duminică. Cred că se va încuraja până la urmă, indirect, o economie informală. Pot suna sau pot merge direct la producător acasă, nu mă împiedică nimeni. Asociația Colectiva a avut un festival anul trecut care s-a ocupat și de acest aspect: ce ne hrănește, în care am vorbit despre piețe, am avut evenimente în piețe, am proiectat filme despre producători locali și foarte mulți au venit să ne întrebe de ce vorbim noi despre producători locali, pentru că le stricăm afacerile. E o luptă pe care de fapt acum o simțim și acum e momentul să ne dovedim dragostea pentru produsele locale. Să vedem câți suntem”, spune aceasta.

„Eu sunt de acord cu aceste atestate care ne spun de fapt de unde vin produsele comercializate. Dar carnetul acela mi se pare o absurditate! Se mută contabilitatea în piață sau se pregătesc să impoziteze și firul de ceapă, pentru asta fiind nevoie de o evidență atât de clară?”, este de părere o altă clujeancă. Dacă cei din interiorul halei sunt supărați de măsurile fiscale care tind să le îngreuneze și mai mult activitatea, decât să îi ajute, cei din afara pieței, vor dispărea în cel mai scurt timp. Ideea de a face un ban în plus prin vânzarea unei legături de pătrunjel sau a uneia de ceapă se va risipi rapid, pentru că nu nimeni nu va emite un atestat de producător pentru două cepe sau pentru zece lalele. Poate doar busuiocul îi va salva pe aceștia de agenții ANAF sau de polițiștii locali, ce vor începe peste două săptămâni să roiască insistent în jurul piețelor. Banii adunați din aceste amenzi vor merge la bugetul local.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, luni, 4 mai, că producătorii agricoli au solicitat peste 380.000 de cereri pentru atestate şi 300.000 de carnete de comercializare. Acesta a explicat că nu va exista o dublă impozitare prin această lege: „Nu ne interesează cantitatea vândută de un producător, se plăteşte impozit pe norma de venit. De exemplu, ne interesează foarte clar ca un cioban care are 20 de oi, să vândă marfa de la 20 de oi, iar un cioban cu cinci oi să nu poate vinde marfa ca şi cum ar avea 200 de oi, el fiind de fapt un comerciant intermediar”, a precizat ministrul, citat de zf.ro.

[stextbox id=”custom”]

Sanc ț iuni:

• Cei care vor utiliza carnetul de comercializare fără să respecte regimul de utilizare al filelor, ar putea fi sancţionaţi cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.
• Cei care vor transporta produsele agricole de la locul de deținere la locul în care acestea vor fi comercializate și nu completează corespunzător în carnet cantitatea și structura sortimentelor transportate, s-ar putea alege cu o amendă cuprinsă între 3.000 și 4.000 de lei.
• Cei care nu vor afișa eticheta de produs, vor putea primi o amendă cuprinsă între 100 și 300 de lei.
• Lipsa atestatului de producător valabil și al carnetului de comercializare al produselor de pe masa comerciantuli care își desfășoară în continuare activitatea ignorând aceste reguli, poate fi sancționată cu amenzi între 15.000 și 22.500 de lei.
• Dacă producătorii vor vinde, în baza carnetului de comercializare, alte produse decât cele din producţia proprie, atunci fapta constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.
• Cu sume între 500 şi 2.000 de lei vor fi amendaţi comercianţii care nu au certificat de producător eliberat în condiţiile legale sau dacă vând alte produse faţă de cele înregistrate în certificate.
• Între 5.000 şi 10.000 de lei, vor plăti persoanele care cumpără produse agroalimentare în scopul revânzării acestora.

[/stextbox]

Actele ce te scap ă de „ furia ” ANAF

Atestatul este valabil un singur an, este eliberat de primărie şi trebuie ştampilat şi de asociaţia agricolă din zonă. La fel ca şi atestatul de producător, carnetul de comercializare se va elibera la cerere de către primăriile din zona în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, dar după verificarea existenţei atestatului şi după verificarea faptică în teren a existenţei produsului/produselor supuse comercializării. Acestea trebuie vizate de o asociaţie agricolă, numai dacă ea există în acea zonă.

Sanc ț iuni locale mai vechi.

Comercianţii din pieţele administrate de municipialitate sunt obligaţi să marcheze produsele după originea lor cu cartonașe „Produs românesc”, respectiv „Produs din import”.

În acest fel, primăria dorește să se asigure că cetăţenii care cumpără din aceste pieţe cunosc originea legumelor şi fructelor pe care le achiziţionează şi nu mai cumpără „roşii olteneşti” care au intrat prin Vama Borş, sau „căpşune de Satu Mare” care au avize de expediere din Turcia.

Nesemnalizarea corectă a produselor în funcţie de originea lor se sancţionează de către administraţia pieţelor cu puncte de penalizare şi amendă de 500 de lei.

[stextbox id=”custom”]

Urzici evazioniste

 

Cazul bătrânei din Vrancea căreia agenții ANAF i-au confiscat tufa de urzici pe motiv că nu are atestat de producător, a devenit celebru. În prima săptămână în care inspectorii ANAF au ieșit la vânătoare de amenzi, aceștia au făcut praf și pulbere tot ce le-a ieșit în cale, dând amenzi uriașe sau închizând magazine chiar și pentru o lipsă în gestiune de 30 sau 50 de lei, lucru care a scandalizat opinia publică. Confiscarea tufei de urzici, însă i-a ofticat rău de tot pe români, ANAF-ul dând dovadă de exces de zel. “Culmea e că nu pentru milioane de euro, ci pentru “doi lei” amărâţi, nici măcar pentru zile negre. Urzici? Certificat de producător pentru urzici? Sper că te-au urticat urzicile atunci când le-ai confiscat şi ai căutat mult în catalogul de legi care e articolul potrivit pentru urzici! Ai mâncat vreodată borş de fasole cu lobodă? Nu ai nevoie de milioane din amenzi pentru asta! Ar fi mâncarea vieţii tale în cazul în care eşti obişnuit doar cu ceafa de porc la grătar!”, scrie jurnalista Alexandra Tărău, cea care a prezentat cazul. „Între timp, cei de la ANAF au trimis comunicate de presă precum că ştirile despre „14 bani, 3 lei şi bătrânici cu urzici” sunt eronate. Aşa or fi, dar razia din Piaţa Moldovei nu a fost eronată şi cineva a luat urzicile. Or fi fost deghizaţii flămânzi, mai ştii!”, mai scrie jurnalista.

[/stextbox]

„Atestatul de producător, după părerea mea, are o mare importanță în cazul producătorilor mari, dar nu și în cazul bătrânilor. Vom fi puși în fața unor situații de a ne întâlni poate cu bunicul nostru, care va avea trei salate și două cepe, să i le confiști si să-i dai o amendă. Trebuie respectați pentru că muncesc și nu fură”, este de părere Laurențiu Enceanu, șef control Piețe, citat de reporterntv.ro.