Anterior numirii în administraţia centrală, a fost, timp de aproape 20 de ani, director în Consiliul Judeţean Constanţa.
La momentul numirii ei în Ministerul Dezvoltării, a apărut informaţia conform căreia Liviu Dragnea i-ar fi fost naş, însă liderul PSD a negat, precizând că în religia musulmană nu există naşi şi că el doar a fost martor, alături de alţii, la căsătoria acesteia.
Dacă Sevil Shhaideh va fi numită premier, va fi prima femeie prim-ministru din istoria României.
Shhaideh este membru PSD din iulie 2015, adică după numirea la conducerea Ministerului Dezvoltării.
Sevil Shhaideh este născută într-o familie de tătari din localitatea Tătaru, fostă Azaplar, judeâul Constanța. Întreaga comunitate din zonă este sunnită hanefită, curent considerat cel mai moderat al islamului.
Turcologii spun că această comunitate turcă din Dobrogea are circa 800-900 de ani în locurile respective. „La jumătatea sec XIII a fost o populare masivă din Anatolia în Dobrogea, în timpul împăraţilor bizantini. Atunci a fost fondat şi oraşul Babadag. Existenţa celor din seminţia turcă este însă mai veche, cu peste 100 de ani înainte de otomani. Apoi au venit otomanii şi au început să facă colonizări sistematice în tot Balcaniul, inclusiv în Dobrogea, aducând atât turci din Anatolia, cât şi tătari din nordul Mării Negre. Turcii musulmani sunniţi haneifţi fac parte din curentul cel mai moderat din islam. Hanefiţii sunt răspândiţi în tot Balcaniul, cu excepţia comunităţilor sectante, în Turcia, în Crimeea, Volga. Toţi cei care au fost sub influenţa otomană sunt hanefiţi”, a declarat pentru Transilvania Reporter un reputat turcolog.
Potrivit acestuia, comunitatea turcă din România are peste 30.000 de membri, dar Sevil Shhaideh n-a prea avut legături nici cu turcii şi nici cu tătarii din România.
Mama premierului propus de PSD+ALDE este nepoata istoricului american Kemal Haşim Karpat. Concret, bunica maternă a lui Sevil a fost sora istoricului. Acesta s-a născut în România pe 15 februarie 1923, de la 25 de ani locuiește în SUA, dar nici acum n-a uitat limba română, în care a crescut şi a învăţat, şi nici ţara şi locul în care a venit pe lume, satul Armutlu, azi Turda, judeţul Tulcea. Ba mai mult, fiind mutat în Turcia, şi-a luat numele de familie Karpat, după numele munţilor din ţara sa natală.
Kemal Karpat este Profesor Emeritus al Universităţii Wisconsin-Madison, SUA, dar a predat la mai multe universităţi din SUA, Franţa, Turcia, iar cărţile sale sunt lucrări de referinţă la mari universităţi, precum Harvard, Yale sau Princenton. Se apreciază că lucrarea sa de doctorat susţinută în 1956 la Universitatea din New York –„Turkey’s Politics: The Transition to a Multi-Party System”- a avut un rol însemnat în declanşarea revoluţiei din 1960, care a dus la înlăturarea partidului unic din Turcia. De altfel, a avut relaţii apropiate şi de durată cu preşedintele turc Suleyman Demirel şi cu premierul Bulent Ecevit, dar a fost şi consilier pe problemele Orientului Apropiat şi Mijlociu pentru mai mulţi preşedinţi ai SUA şi se bucura de o apreciere specială din partea lui Henry Kissinger, unul dintre cei care au marcat diplomaţia mondială. Profesorul Karpat este un nume de referinţă în istoriografia mondială, a publicat peste 40 de cărţi şi aproape 200 de studii ştiinţifice şi, printre altele, a primit cel mai mare premiu al Republicii Turcia pe plan ştiinţific şi cultural, iar din luna mai 2015 este Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai.