Ultimul sacrificiu al ultimului simbol

Foto: Dan Bodea

A trecut mai bine de o săptămână de la ratarea promovării în Liga 1 a Universității Cluj. Suporterii s-au împărțit în cele trei tabere clasice. Cei mai mulți contestă (ne)realizările staff-ului tehnic, mulți îi consideră vinovați doar pe conducătorii din staff-ul administrativ, și mai există acel grup masiv de susținători pentru care eșecul accederii în elita fotbalului intern este doar o amânare. Deși nu este o regulă, se practică și în lumea bună a fotbalului demisia la pachet a celor care răspund din punct de vedere sportiv de reușitele sau ratările unei echipe. Eșecul Universității Cluj nu este al unui singur om, ci este unul colectiv, însă un singur om și-a asumat rezultatul final: Ioan Ovidiu Sabău.

Foto: Dan Bodea

S-a sacrificat în numele tuturor
Există suficiente cuvinte pentru a ilustra personalitatea, dragostea și devotamentul unui om față de o idee, o echipă, față de un club. Despre Neluțu Sabău s-au scris și se vor mai scrie mii și mii de rânduri. Omul s-a format la grupele de copii și juniori ale „Șepcilor roșii”. A făcut naveta, și-a sacrificat copilăria, a dat totul Sportului Rege, iar acesta la răsplătit, până la un moment dat. Apoi a venit nota de plată pe care singur și-a asumat-o.

L-a susținut pe Bogdan Lobonț la debutul acestuia în meseria de antrenor. A coborât în iarbă alături de cel poreclit „Pisica”, pentru a-i împărtăși din experiență, pentru a-și dovedi susținerea promisă. A fost atât de corect cu decizia pentru care a girat (aceea de a-i acorda șansa debutului în antrenorat lui Lobonț – n.a.), încât la finalul sezonului a fost singurul care a ridicat mâna și a spus: „Eu sunt vinovat!”.

El, Ioan Ovidiu Sabău, omul care a făcut atâtea și atâtea sacrificii pentru ”U”, s-a oferit conducătorilor pentru a fi cel crucificat în fața mulțimii. În realitate singura vină a lui Sabău a fost aceea de a-și fi respectat cuvântul dat lui Lobonț și conducătorilor. Apoi și-a asumat un final de sezon la capătul căruia știa că va fi cel arătat cu degetul.

Înainte de-a fi stigmatiza, trebuie respectat
În 2016 Universitatea Cluj era în faliment. A fost acel „moment zero” în care o mână de oameni pentru care ”U” e mai mult decât o echipă de fotbal, suporteri, profesori universitari, oameni de afaceri, au decis să dea un restart clubului. Cel chemat să pună, a doua oară, umărul la renașterea „Șepcilor roșii” a fost din nou, la fel ca în 2000 cînd echipa retrogradase în Liga 3, Ioan Ovidiu Sabău. Fidel principiului de a nu antrena echipa la care s-a format, Sabău a fost uns manager sportiv și a primit sarcina de a forma un lot competitiv, capabil să promoveze în Liga 1 în 2019, anul în care ”U” celebrează Centenarul.

Foto: Dan Bodea

Prezența lui Sabău în structura clubului a fost o garanție pentru reprezentanții universităților clujene, a reprezentat un reper de încredere pentru oamenii cu bani și simbolul sportiv de care cei mai mulți dintre suporterii clubului universitar aveau nevoie. Din punct de vedere sportiv lucrurile nu s-au terminat așa cum toată lumea spera, dar înfrângerile fac parte din joc și cineva trebuie să și le asume. Sabău a făcut-o, apoi și-a anunțat retragerea.

Cel mai probabil, nici nu va mai accepta vreodată a treia provocare la ”U”, dar pentru ceea ce a făcut el pentru fotbalul românesc și pentru ”U”, mai ales gestul de a-și fi asumat în numele tuturor eșecul, merită respectul suporterilor. Până să-și anunțe plecarea de la ”U”, Ioan Ovidiu Sabău a lăsat în urmă măcar câteva „lucruri bune” și e de datoria noastră să le amintim. Sunt lucruri, chiar sacrificii, ca să păstrăm laitmotivul acestui articol, pe care nici fanii, nici oficialii Universității nu au voie să le uite.

În 1988 a făcu pasul spre fotbalul mare în calitate de jucător al lui ”U”. A fost un fotbalist iubit peste tot pe unde a jucat (Dinamo, Feyenoord Rotterdam, Brescia, Reggiana, sau Rapid). În 2000 Universitatea Cluj retrograda în liga a treia și Neluțu era chemat la vatră, pentru a ajuta la renașterea lui ”U”. Dar în ce context a acceptat Sabău această provocare?

La începutul acelor ani (2000), Sabău juca la Rapid, în cea mai frumoasă și cea mai bănoasă perioadă a clubului giuleștin. Cu un an mai devreme (1999), cu Sabău printre titulari, Rapid cucerea titlul național, iar în 2000, anul în care „Moțul” a acceptat să-și ajute clubul la care a crescut, vișiniii erau vicecampioni ai țării, iar Sabău era încă fotbalist de echipă națională! La revenirea la ”U”, Neluțu a fost și jucător și antrenor, iar promovarea în eșalonul secund a fost doar o chestiune de timp. Și atunci, ca și acum, o parte a suporterilor nu au văzut cu ochi buni implicarea lui Sabău în viața Universității.

În vara lui 2001 s-a întors în Giulești pentru a-și mai trece în palmares încă o Cupă (în 2002) și încă un titlu de campion (în 2003). Deși a evoluat un sezon în eșalonul terț, Sabău a rămas în atenția selecționerilor echipei naționale. În total a adunat 56 de prezențe sub Tricolor, ceea ce reprezintă, împreună cu trofeele pe care le-a cucerit, cea mai importantă carte de vizită a unui fotbalist care a îmbrăcat tricoul alb-negru în primii 100 de ani de viață ai clubului Universitatea.

Șanse mici la masa verde
Mai degrabă de ochii lumii, și mai ales pentru a nu fi acuzați de o parte a suporterilor, că nu au epuizat toate variantele de promovare, oficialii Universității au depus o la Comisia de Etică din cadrul Federației Române (FRF) de Fotbal o sesizare în cazul academicii Clinceni, club finanțat, prin interpuși, de George Becali, patronul vicecampioanei FCSB.

FRF a luat act de memoriul Universității, dar șansele ca ”U” să promoveze la masa verde sunt infime, dacă nu cumva chiar nule. În acest caz regulamentul nu este interpretabil, iar la articolul 18 din ROAF, se specifică suficient de clar cum stau lucrurile în cazul în care un loc, din Liga 1, devine vacant.

„Locurile care au devenit vacante în acest mod <<în situația în care FRF ar dovedi legăturile directe dintre FCBS și Academica Clinceni – n.a.>> vor fi ocupate de echipele retrogradate în campionatul precedent, cel mai bine clasate și care îndeplinesc condițiile de participare în competiția respectivă <<adică Liga 1 – n.a.>>”. E scris negru pe alb în regulament, ceea ce înseamnă că ultima echipă retrogradată direct, Dunărea Călărași, ar fi beneficia acestei excluderi și, deci, Dunărea ar fi echipa reprimită în primul eșalon.

În plus, Dunărea Călărași, deși nu întrunește toate condițiile impuse de FRF, a primit licența de Liga 1, astfel că nimic nu ar împiedica revenirea călărășenilor în Liga 1. Prin absurd, dacă acest club ar refuza participarea, următoarea beneficiară ar fi Concordia Chiajna și abia în cazul în care și ilfovenii ar refuza participarea în viitoarea ediție de campionat a Ligii 1, abia atunci ”U” Cluj ar fi invitată să evolueze în primul eșalon.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Sorin says:

    Poate imi raspunde si totodata ii aduce cineva la cunostinta , cite persoane erau atunci la inceput in consiliul de administratie si oare citi sunt ACUM ? NU ca nu as stii dar sunt curios daca cineva isi asuma sa-mi raspunda . Respecte si HAIDE “U” !!!

    • galeria U says:

      “la placinte inainte…”
      Anul si promovarea,a strans multi filfizoni pe langa clubul universitar.Cei din staful superior al conducerii se uitau multumiti si-si frecau mainile.
      Singurul care privea realist a fost Sabau.
      A si spus de altfel ca “decat sa promoveze mai bine sa ramana inca un an in liga 2”.
      Acum de ce atata suparare???
      Sabau a ramas pe vas desi era in deriva.Echipa era departe de randamentul scontat si trebuia sa recupereze startul slab din tur.
      Deci in ciuda problemelor Sabau a dat dovada de caracter si de moralitate insa unii si-au luat salupa de salvare si au plecat fara macar sa isi motiveze gestul.
      Acuma stie si Sabau pe cine poate conta si cu protejati sau antrenori ajunsi peste noapte mari zei in fotbal(fara sa fi jucat) sa nu se mai inconjoare.

  2. U says:

    Interpretarea asta e o prostie…articolul 18 din ROAF se refera la altceva si anume daca o echipa de liga 1 ar fi retrogradata intaietate ar avea formatiile retrogradate din liga 1.
    Dar Clinceni e o echipa de liga 2 promovata care nu a evoluat in liga 1 deci nu putem vb despre o retrogradare.Daca se dovedeste ca nu are drept de promovare, atunci vine alta echipa din liga 2…altfel se incalca celalt regulament care zice ca din liga 2 peomoveaza direct 2 echipa.
    Eu n as zice ca sansele sunt asa mici in cazul in care Clinceni nu va avea dreptul sa evolueze in liga 1.

Postaţi un comentariu