Să ne împrietenim cu timpul

Frica de coronavirus, autoritățile, isteria mediatică și în general o starea de nesiguranță generată de această bătălie între bine și rău ne îndeamnă la izolare. Asta nu înseamnă că trebuie să cedăm ispitei de a lenevi cât e ziua de lungă (în niciun caz în fața televizorului), fără să facem lucruri, să ne punem în mișcare.

Prin așezarea lui geografică Cluj-Napoca oferă câteva soluții, la îndemâna oricăruia dintre noi, să facem față acestei perioade fără să ne degradăm fizic și mai ales mental. În cele ce urmează vom supune atenției cititorilor noștri idei generaliste despre mișcare și alte activități „domestice” (extrase din studii realizate de oameni de știință din diverse domenii), dar și idei să le numim proprii, și acestea în fapt preluate de-a lungul timpului de la alții și adaptate la rutina personală.

Nume de cod: „Program”
„Dacă vrei să schimbi lumea începe să-ți faci patul dimineața!”, sunt vorbele amiralului american William Harry McRaven care, probabil, vor dăinui peste multe secole. O propoziție aparent banală, dar care este mai actuală ca oricând. Pentru a ne păstra tonusul fizic și mintea limpede putem începe prin a creiona, în fiecare seară, programul pentru ziua următoare. Nu trebuie să fim prea zeloși, să notăm ce activități vom face, sau am vrea să facem, în fiecare oră din zi. În propriile domicilii nu suntem, totuși, în vreo unitate militară, dar câteva idei notate într-o agendă, inclusiv lucruri precum exercițiile fizice, gătit, sunat prieteni, curățenie și muncă, ne vor da senzația de responsabilitate.

Și da, putem începe prin a ne face patul dimineața. Ca să-l cităm pe McRaven: „Dacă îți faci patul în fiecare dimineață, vei realiza prima sarcină a zile. Asta îți va da un pic de mândrie și te va încuraja să realizezi altă sarcină, după care alta, apoi alta și alta, și alta”. În fond, aranjarea patului va întări ideea că lucrurile mici din viața fiecăruia dintre noi contează. Concluzia este că programul/rutina zilnică ne poate întări la fel de mult ca exercițiile fizice despre care vom vorbi în continuare.

A nu se confunda carantina cu cantonamentul
Distanțarea socială, carantina, sau autoizolarea sunt termeni care în epidemiologie au un impact care se traduce prin beneficii în comunitate în cazul unei amenințări la adresa siguranței cetățenilor. În același timp, psihologii vorbesc, pe bună dreptate, despre efectele negative pe care le are în timp autoizolarea, așa că nouă nu ne rămâne decât să avem grijă la ce citim, cât citim și, mai ales, cum ne gestionăm tot timpul cu care ne-am pricopsit. Adică, realității de a sta în casele noastre, departe de prieteni, colegi, parteneri etc, trebuie să-i dăm o conotație pozitivă.

Idei de petrecere a timpului, în casă, sau în împrejurimi, sunt multe. Noi vom începe prin a încerca să distingem între a face mișcare versus sport. Una dintre cele mai uzitate întrebări în mediul online este: „Dacă fac sport, organismul meu devine mai puternic și riscul de infectare cu coronavirus este mai mic?”. Nefiind specialiști noi vom merge pe ideea de a face mișcare, nu neapărat de sport. În primul rând pentru că activitățile sportive sunt parțial interzise în această perioadă. Nu este interzisă, însă, mișcarea. Dacă vreți e ca eterna întrebare: „Care e diferența între jogging și alergare?”.

Faptul că avem ceva mai mult timp pentru noi nu înseamnă ca la ieșirea din starea de urgență toți românii vom fi sportivi de performanță. Ba chiar e indicat să nu ne forțăm limitele fizice, apropos de jogging și alergare. Prin urmare, în această perioadă nu vom exagera cu antrenamentele și nici nu vom face exerciții mai dificile decât cele pe care eram obișnuiți să le facem înainte de instaurarea stării de urgență. De ce? Pentru că o suprasolicitare fizică duce automat la scăderea sistemului imunitar pentru perioade cuprinse între 24 și 72 de ore, în funcție de vârstă și alte caracteristici fizice.

Nici o ordonanță militară nu ne interzice să facem mișcare, trebuie doar să evităm activitățile de grup, chiar dacă toți termenii amintiți mai sus (distanțarea socială, carantina și autoizolarea) sunt contrari instinctului și naturii umane. Cât timp parcurile sunt închise (ne vom apleca și asupra acestui subiect într-un articol viitor), mișcarea poate fi făcută în pădurile ce înconjoară orașul. Sunt locurile ideale pentru plimbări și jogging, care oferă suficient spațiu pentru a evita apropierea de alte persoane care aleg aceeași variantă de „antrenament”.

Dacă în urmă cu o lună activitățile sportive pe care le practicați se rezumau la plimbări, pe jos sau cu bicicleta, și alergări ușoare (jogging), nu încercați în aceste zile să le înlocuiți cu alergări sau curse cicliste de anduranță! Ideea este să ne împrietenim cu surplusul de timp și nu să ne luptăm cu el. În fond timpul e veșnic, sănătatea noastră nu. Vom evita așadar alergările lungi și intense în aceasta perioadă și vom fi mai atenți la sănătate decât la performanțele noastre.

Distribuie:

Postaţi un comentariu