Mureșenii și-au omagiat legendele

Orașul Târgu-Mureş a fost cuprins la sfârşitul săptămânii trecute de o efervescenţă comparabilă cu cea din anii ’70. Cu mic, cu mare microbiştii au ţinut să fie prezenţi pe arena „Trans-sil” la meciul dintre ASA şi Gaz Metan Mediaş. Nu se juca vreun meci decisiv, o finală de Cupa României, sau vreun baraj de promovare/retrogradare. Vineri, 7 noiembrie, a fost ziua aleasă de oficialităţile locale şi de conducătorii actualului ASA drept dată aniversară pentru cei 50 de ani de activitate a clubului. Şi chiar dacă istoria fotbalului mureşean dă peste cap calculele organizatorilor (ASA Târgu Mureş s-a înfiinţat în 1962, deci în urmă cu 52 de ani), merită apreciată această iniţiativă de aducere aminte. O sută de foşti jucători au fost invitaţi la evenimentele aniversare, iar dintre aceştia nu puteau lipsi Florea Ispir şi Ladisau Boloni. Primul are 450 de partide în tricoul ASA-ului, cel de al doilea 108 meciuri numai în tricoul echipei naționale.

Lacrimile lui Loţi

Spiritul vechii echipe ASA Târgu Mureş a reînviat fie şi pentru o după amiază. Simpla prezenţă a unor simboluri precum Boloni, Hajnal, sau Ispir, legende vii ale grupării care stărnea teamă şi respect în România anilor ’70 şi ajungea, de trei ori consecutiv, în cupele europene, a creat o stare de euforie în „Oraşul florilor”. Alături de foştii lui colegi şi de fani, Loţi Boloni a sărbătorit 50 de ani de la naşterea Asociaţiei Sportive a Armatei. Întregul oraş a retrăit anii de glorie ai echipei ce era odată vicecampioana României. Boloni, cel mai galonat jucător din istoria clubului, şi-a încheiat discurul de la Palatul Culturii în lacrimi. “Am crezut că va fi mai uşor” a apucat să spună Loţi, înainte ca lacrimile să-i umple ochii. Ceva mai târziu avea să recunoască că în ciuda aparenţelor este un om sensibil. „De obicei sunt un om care încearcă cât se poate de mult să ascund faptul că sunt un om deosebit de sensibil. Faptul că vii acasă, faptul că-ţi aminteşti de evenimente care-ţi sunt dragi, care vin din sufletul tău, sau se îndreaptă către sufletul tău, atunci se mai întâmplă să nu pot să mă stăpânesc, dar eu cred că aşa este normal, eu cred că trebuie să acceptăm lucrurile astea. Nu mi-e ruşine faţă de oamenii din oraşul meu că am avut lacrimi în ochi”, și-a explicat Loți momentul de slăbiciune. Festivitatea a continuat pe stadion, acolo unde, cele mai importante 11 personaje din istoria ASA-ului au fost premiate în aplauzele unei arene înţesate de spectatori. Unii dintrei ei nu au uitat că în trecut, prin deceniul 7 al secolului trecut, i-au mai aclamat pe viu pe aceşti idoli eterni. A fost cea mai frumoasă perioadă ASA-ului, o perioadă în care echipa „roş-albastră” putea câştiga chiar titlul de campioană, dacă „obiceiurile” de atunci nu interziceau acest lucru. La fel ca atunci, şi astăzi ASA Tîrgu Mureş este cea mai bună echipă din ţară pe teren propriu. Peste Steaua, Petrolul sau Astra, fotbaliştii pregătiţi acum de Cristian Pustai ocupă primul loc în clasamentul meciurilor disputate “acasă”. Până acum, nimeni n-a plecat învingător de pe arena „Trans-Sil”. La fel s-a întâmplat şi vineri seara, când prezenţa fostelor glorii în tribune, Ladislau Boloni, Florea Ispir, Arpad Fazakas, George Ciorceri, Ovidiu Maier, Csaba Solyom, Nicolae Tâmpănaru, Arcadie Siko, Janos Czako, sau Cornel Cacoveanu, le-au dat un avânt suplimentar actualilor fotbalişti care îmbracă tricoul echipei. ASA a câştigat cu 2-0 meciul cu Gaz Metan, dar asta contează mai puţin, sărbătoarea a fost a unui oraş întreg.

”Eu de fiecare dată când revin acasă,   primul lucru mă gândesc la strada mea,   pentru că acolo m-am născut,   la maternitatea de pe strada mea,   şi soţia mea,   şi fata mea tot acolo,   ... acolo mi-am luat pentru prima data soţia de mână,   şi ea mi-a luat mâna şi a strâns-o atât de tare că nu mi-a mai dat drumul niciodată”,   Ladislau Boloni.

”Eu de fiecare dată când revin acasă, primul lucru mă gândesc la strada mea, pentru că acolo m-am născut, la maternitatea de pe strada mea, şi soţia mea, şi fata mea tot acolo, … acolo mi-am luat pentru prima data soţia de mână, şi ea mi-a luat mâna şi a strâns-o atât de tare că nu mi-a mai dat drumul niciodată”, Ladislau Boloni.

Pe strada Koteles a început totul

L-am provocat pe Loți Boloni la o trecere în revista a celor mai importante momente din viața sa. Sigur, totul de învârte în jurul fotbalului, dar locul de unde începe povestea este unul aparte pentru fostul mare mijlocaș al României. ”Eu de fiecare dată când revin acasă, primul lucru mă gândesc la strada mea, pentru că acolo m-am născut, la maternitatea de pe strada mea, şi soţia mea, şi fata mea tot acolo, pe strada acea am locuit amândoi, şi ea şi eu, acolo mi-am luat pentru prima data soţia de mână, şi ea mi-a luat mâna şi a strâns-o atât de tare că nu mi-a mai dat drumul niciodată. Pe strada mea am făcut primi paşi cu fata mea, deci e normal să mă lege atât de multe amintiri de această stradă”, rememorează Loți. Departe de casă, Boloni antrenează în Qatar la Al Khor, fostul selecţioner al României se gândeşte mereu cu drag la prietenii pe care i-a lăsat în Târgu Mureş, recunoaşte că îi e greu printre străini, dar gândul că va reveni la Târgu Mureș, că acolo îl așteaptă cei dragi, îi dă putere să meargă mai departe. ”Sentimentele sunt aşa … zbuciumate, sar de la unul la altul, prima dată când vin în Târgu Mureş mă duc să-mi îmbrăţişez soacra, pe urmă mă duc acasă să dau cu aspiratulul pentru că nu-i aşa, dacă nu foloseşti o casă se pune praf (zâmbeşte). Întotdeauna mă cuprinde o stare de surescitare când mă gândesc că am să revăd centrul oraşului, am să revăd facultatea pe care am făcut-o. Aceste sentimente mă copleşesc uneori, încât de fiecare dată încerc să mă stăpânesc, dar pentru toate acestea trebuie să mă consider un om norocos. Apoi, când mă liniştesc, mă gândesc la băieţii cu care am jucat, cu care am crescut. Nu vreau să nominalizez pe nimeni pentru că nicodată nu ştiu cu cine mă întâlnesc, dar tot timpul mă gândesc la foştii mei colegi. Nu facem planuri niciodată, lăsăm lucrurile să curgă de la sine. Să revin aici, în oraşul în care m-am născut, este mereu o bucurie, îmi dă o stare de linişte”, povesteşte Boloni.

Boloni: „ASA este un simbol”

Dacă ASA Târgu Mureș continuă să existe și astăzi, pe undeva este și meritul lui Ladislau Boloni. Fostul căpitan al ”roș-albaștrilor” a militat mereu pentru ca echipa orașului să poarte vechiul nume. ”Eu cred că această idee este cea mai bună, pentru că la Târgu Mureş echipa simbol a fost ASA-ul. Sigur că cel mai important este ca fotbalul mureşan să continue. Dacă poate să continue sub vechea denumire, indiferent cine stă în spatele acestui nume, nu e o crimă. Mă bucur foarte tare că ASA trăiește și astăyi, și mă bucur și mai tare că acum este pe o poziţie atât de bună în clasament, iar dacă în anii care vor urma vor fi tot acolo sus, în fruntea fotbalului românesc, atunci şi mai mult am să mă bucur. Vreau să felicit actualii jucători, antrenori şi conducătorii pentru că au construit o nouă echipă frumoasă la Târgu Mureş. Sunt mândru că timp de câţiva ani am putut să particip cu capacităţile mele la construcţia acestui club”, îşi încheie povestea cel mai mare fotbalist pe care l-a dat Târgu Mureşul eternităţii. În semn de respect pentru ceea ce a însemnat ASA în fotbalul românesc, Federația Română de profil a decis să înființeye la Târgu Mureș unul dintre primele Centre de Excelență în Fotbal din țară, care a făcut deja primele selecții. La evenimentele aniversare a fost delegat din partea FRF directorul de dezvoltare, Marcel Pușcaș, care a ţinut să elogieze gruparea armatei din „Oraşul florilor” despre care a spus că a însemnat o stare de spirit, reușind să coaguleze talentele din regiune indiferent de etnie.”Mă simt onorat să particip la aceste evnimente, să fiu alături de oameni pe care altă dată îi urmăream din tribune, îi aplaudam. ASA, pentru mine cel puțin, a însemnat o stare de spirit, a fost singurul club din Ardeal care a reușit să coaguleze talentele din această zonă, fie din Maramureș, Cluj, Sibiu, Alba, Covasna, Harghita toți s-au simțit bine la Târgu Mureș, toți au dat totul la Târgu Mureș. Condițiile au fost de asemenea natură încât la acea vreme nu se putea trece peste echipele din București dar, cu toate acestea, ASA a fost echipa din Ardeal care a ținut piept celor de la Steaua și Dinamo”, a spus Marcel Pușcaș.

[stextbox id=”black”]

Sepsi, de la ASA la echipa naţională

sepsi2_89473400

Laszlo Sepsi, în urma ultimelor sale evoluţii, a devenit o soluţie certă pentru echipa naţioanală a României, în condiţiile în care căpitanul Răzvan Raţ este accidentat, iar Iasmin Latovlevici traversează o criză de formă. ”Cred că pentru orice jucător contează foarte mult convocarea la echipa naţională. Mă simt pregătit, am deja o vârstă şi o experienţă care nu îmi permite să mă mai las copleşit de numele adversarului şi pot să fac faţă la acest nivel”, a spus Sepsi, la aflarea veştii că va face parte din lotul României pentru meciul cu Irlanda de Nord din preliminareiile Euro 2016. Sepsi are 28 de ani, este mureşean, născut la Luduş, lansat în fotbalul mare de Ioan Ovidiu Sabău. La 19 ani era transferat la Rennes, iar la 21 era deja în lotul Benficăi Lisabona. A mai jucat în carieră la Gaz Meran Mediaş, Gloria Bistriţa, Poli Timişoara şi CFR Cluj, la majoritatea dintre aceste echipe fiind cerut în mode expres de Sabău. Sepsi a fost ofertat să joace pentru naţionala Ungariei, dar a ales România şi a îmbrăcat de 3 ori tricoul tricolor.

 

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu