„Frăţia insolvenţei”, gata de retur

Intrat în cea mai profundă criză din ultima jumătate de veac, fotbalul românesc moare, dar nu se predă. Ceea ce până în urmă cu un an, sau doi, era un gest rușinos, să ceri intrarea clubului în insolvență, a devenit ”găselnița” perfectă pentru a masca incompetența, nepriceperea și trufia cu care șefii din fotbalul nostru și-au administrat ”jucăriile”. Până să fie la modă agonizanta insolvenţă, falimentul era calea cea mai simplă, şi sigură, pentru a-ţi face ieşirea dintr-un fotbal oricum pătat de numeroasele scandaluri şi suspiciuni, care ulterior s-au dovedit fapte reale, motiv pentru care cei mai importanţi oameni din fotbal, preşedinţi de cluburi, patroni, sau impresari, îşi pun acum ordine în gânduri, în vacanţe forţate, „cadou” de la magistraţi. Dar, oricât de bolnăvicios arată în continuare fotbalul intern, el merge mai departe. O treime din cluburile care până mai ieri visau la titluri, bani şi glorie europeană, sunt acum la mâna administratorilor judiciari, ”U” Cluj, Oţelul, CFR, Rapid, Dinamo şi mai nou Petrolul.

Precedenta „frăţie”, e la puşcărie

Dacă nu am face referire la campionatul României de fotbal am putea privi toate intrările în insolvenţă ca pe nişte fenomene fireşti, chiar dacă destul de izolate în campionate pe care ne place să le numim civilizate. Însă, relativ recentele dispariţii fantomatice ale unor cluburi precum Victoria Brăneşti, sau Unirea Urziceni, la doi ani de la câştigarea campinatului, ne duc cu gândul la un inevitabil colaps în Liga 1. Managementul defectuos al majorităţii grupărilor de fotbal din ţara noastră cu siguranţă nu ar fi fost atât de evident dacă cei care orchestrau „din umbră” toate mişcările, nu ar fi acum după gratii. Oricât s-au bălăcărit prin presă, pe stadioane, pe la TV, în cele din urmă s-a dovedit că toţi aceştia forma o „frăţie” care au făcut şi au descfăcut fotbalul nostru în bucăţi. Un exemplu concret în acest sens este cel al Rapidului, poate clubul cu cea mai evidentă susţinere din partea fanilor.

Giuleştiul, însă, a fost mereu o necunoscută pentru oamenii apropiaţi fenomenului fotbalistic, iar lucrurile pe care a reuşit fostul finanţator, George Copos, să le ascundă ani de zile, odată demascate au declanșat tăvălugul justițiar din fotbal. Paradoxal, sau nu, scandalul ”transferurilor” a pornit tocmai de la o neînțelegere între Rapid și CFR, două dintre cluburile astăzi insolvente. Trecerea clujeanului Cristi Dulca la jumătatea anilor 90, atunci forbalist, din Giulești în Koreea a fost descoperită de un alt clujean, avocatul Marcel Lăzăreanu, în trecut juristul clubului CFR. Acela a fost prima mutare dintr-un maraton al unor transferuri care au umplut alte conturi bancare decât cele ale cluburilor de fotbal, și ulterior celulele pușcăriilor. Odată cu nenoricirea ce s-a abătut peste greii fotbalului sumele de transfer a jucătorilor, atâţia câţi se mai transferă, încep să se facă publice şi culmea, sunt confirmate şi de presa internaţională. Odată rezolvată această problemă, inevitabil au apărut altele, şi cea mai evidentă este lipsa banilor din conturile fotbaliştilor şi a cluburilor de fotbal. Inventivi şi speculanţi deopotrivă conducătorii cluburilor din România au găsit repede soluţia prin care mai scapă odată de datorii. Pe vremuri se mai făceau înţelegeri, transferuri mai puţin mediatizate, în contul unor datorii, restanţe etc. Azi soluţia e la vedere şi se numeşte insolvenţă.

Istorii terfelite

Simpla citire a numelor echipelor care au cerut intrarea în insolvenţă ne înfioară. Împreună, cele şase formaţii, Rapid, Dinamo, ”U” şi CFR Cluj, Oţelul şi Petrolul, au în palmares nu mai puţin de 29 de titluri de campioană şi încă pe atâtea Cupe şi Supercupe, adică aproape o treime din trofele interne puse în joc în cei 96 de ani de când au fost oficializate competiţiile de fotbal din România. Dacă intrarea în insolvenţă a unor cluburi precum Rapid, ”U” Cluj, Oţelul, sau Dinamo nu ar trebui să mire pe nimeni (ştiute fiind dificultăţile cu care se confruntă de ani de zile), cele două formaţii intrate recent în această „frăţie”, CFR şi Petrolul, surprind. La Cluj, şi ne referim în acest caz strict la CFR, în urmă cu doar doi ani de zile oficialii formaţiei din Gruia dădeau lecţii de management sportiv. Prezenţa constantă în competiţiile continentale, mai ales cele trei calificări în grupele Champions League, erau o veritabilă garanţie financiară pentru clubul patronat de Paszkany Arpad.

Inevitabil au urmat şi transferurile „de miloane” ale unor fotbalişti precum Deac, Camora, sau Pereira. Numai că pe lângă lucrurile pozitive de care s-au bucurat şefii CFR-ului, aceştia au lăsat în urmă o armată uriaşă de oameni destituiţi, daţi afară şi neplătiţi, sau amânaţi de la un sezon la altul. Practic toate aceste „manevre” au fost „Călcâiul lui Achile” pentru trupa vişinie. Un prim semnal de alarmă ar fi trebuit să fie cel dat de Steaua, care având terenul suspendat, a disputat pe Arena Dr Constantin Rădulescu două meciuri în cupele europene. Stadionul a fremătat sub presiunea celor peste 20.000 de fani plătitori de bilete. În comparaţie, la meciurile de pe teren propriu ale CFR-ului mai bine de jumătate dintre spectatori beneficiau de invitaţii din partea clubului. La polul opus, din acest punct de vedere, se plasează Petrolul, indiscutabil unul dintre puţinele cluburi de fotbal din ţara noastră care din vânzarea produselor promoţionale şi bilete, scot cel puţin un milion de euro anual. Ploieştenii s-au grăbit însă, să adune pe „Ilie Oană” o serie de jucători cu nume, dar lipsiţi de strălucirea de altă dată, cum au fost Adrian Mutu, sau Ianis Zicu, iar cheltuielile astronomice, numai Mutu i-a costat pe prahoveni aproximativ 500.000 de euro, nu au putut fi acoperite din acţiunile de marketing, oricât de pătimaşi plătitori ar fi suporterii „Lupilor”.

6 cluburi din Liga 1 sunt în acest moment sub administrare judiciară: ”U” şi CFR Cluj, Rapid, Dinamo, Oţelul şi Petrolul

Oamenii de fotbal sunt împotrivă

Părerea celor care au cerut intrarea în insolvență a cluburilor mai sus amintite o știm. Sunt, sau au fost cazuri suficient de mediatizate, ca să mai merite să le reamintim. Transilvania Reporter a contactat doi dintre cei mai mari fotbalişti români ai tuturor timpurilor, Dan Petrescu, respectiv Gică Hagi, pentru a le cere părerea în aceste cazuri. Pe Petrescu l-am aşes pentru că în trecutul său a evoluat la un club care a intrat în administrare judiciară, Bradfod City, iar pe Hagi l-am ales pentru că este proprietarul unei academii şi a unui club de fotbal. Puţină lume îşi mai aminteşte de scurta perioadă petrecută de Dan Petrescu la Bradford. Se întâmpla în vara anului 2000, imediat după ce „Bursucului” îi expirase contractul cu Chelsea.

Petrescu a ajuns la Bradford într-un moment în care clubul intrase pe o pantă regresivă, după ce a făcut eforturi „puţin” prea mari pentru a ajunge în Premiere League (primul eşalon fotbalistic în Anglia). Inclusiv achiziţionarea lui Petrescu l-a costat mult pe finanţatorul clubului englez. „Îmi amintesc foarte bine acea perioadă, eu eram spre finalul carierei mele în Anglia. De fapt de la Bradford am mai jucat o scurtă perioadă la Southampton, apoi am revenit în România. De fapt am plecat de la Bradford tocmai pentru că era din ce în ce mai greu pentru cei de acolo să susţină activitatea echipei de fotbal. În Anglia este foarte simplu. În momentul în care un club acumulează datorii care ating o limită impusă de Federaţia de la Londra, şi nu mai pot plăti salariile jucătorilor şi ale celorlalţi angajaţi ai clubului, acesta intră într-o perioadă de graţie, în care clubul trebuie să reducă cât mi mult din acele datorii, sau chiar să le stingă.

Prima sancţiune este depunctarea, exact ce s-a întâmplat cu CFR Cluj. Dacă nici în perioada imediat următoare nu se pot stinge litigiile clubul, indiferent că se numeşte Bradford, sau Arsenal, bine acesta din urmă este un exemplu puţin deplasat, dar indiferent ce club ar fi, acesta este retrogradat în eşalon inferior şi în continuare penalizat cu depunctarea. Deci şi în eşalon inferior eşti în continuare depunctat. În Anglia poţi fi retrogradat până în al patrulea, sau al cincelea eşalon. Bradfod City şi în ziua de azi are dificultăţi financiare, iar în urmă cu 2 ani a jucat finala Cupei Ligii în Anglia, dar şi dacă ar fi câştigat-o cred că încă nu aveau voie să joace în Europa, din cauza problemelor financiare”, a explicat Dan Petrescu. Despre ceea ce se întâmplă în campionatul României, Petrescu nu mai înţelege nimic. „Nu e normal ce se petrece în Liga 1. Adică şefii cluburilor nu-şi plătesc jucătorii, antrenorii, apoi bagă clubul în insolvenţă, continuă să joace î Liga întâi, şi după un an sau doi vor şi în cupele europene, aşa ceva nu există decât la noi”, a răbufnit Petrescu. La rândul lui Gică Hagi a fost tranşant.

Cel mai bun fotbalist român al secolului trecut a ales să-şi investească toţi banii pe care i-a câştigat din sport şi a înfiinţat o academie de fotbal, singura din România, şi un club de fotbal care să-i ajute pe sportivii din Academie să facă pasul spre marea performanţă. „Insolvenţa? Atâta timp cât cei de la federaţie şi de la ligă <Liga Profesionistă de Fotbal, n.a.> nu i-au măsuri concrete împotriva celor vinovați de aceste situații înseamnă că cei care conduc fotbalul lucrează împotriva fotbaliștilor. Dacă azi iei o decizie și mâine o schimbi, și clubului care nu-și plătește jucătorii și antrenorii nu-i aplici nicio sancțiune nu înseamnă că dezvolți fotbalul, înseamnă că ești împotriva lui. Pe mine nu mă interesează cum își conduc alții cluburile, eu știu cât ne putem noi întinde, iar jucătorii noștri sunt plătiți în baza unor evaluări corecte. Eu nu am fentat niciodată fotbalul, l-am jucat, a fost și este viața mea, eu nu voi face niciodată nimic împotriva unui jucător”, a punctat Hagi.

Din afară-i amuzant, din interior agonizant

Cei care nu au trăit momente precum fotbaliștii CFR-ului, sau a Petrolului, ca să ne referim strict la ultimele două nume intrate în ”Frăția insolvenței”, fac haz de necazul prin care trec aceste cluburi. CFR a terminat turul de campionat pe poziția a doua, iar Petrolul pe trei, și păreau singurele echipe îndreptățite să mai spere că ar putea-o detrona pe Steaua din fotoliul de lider. Acum, prin prisma ultimelor evenimente este evident că niciuna dintre cele două grupări nu se mai gândește la titlul de campioană, ci mai degrabă la cum să facă rost de bani să supraviețuiască. În aceste condiții, următoarea clasată, Astra Giurgiu, este printre primele beneficiare ale posibilului salt în clasament. ”De cînd cu insolvențele astea că vrem, că nu vrem, oricum o să jucăm în cupele europene”, se amuza mijlocașul clujean al Astrei, George Florescu. Fotbalistul crescut de Universitatea ar putea avea, însă, o mare surpriză.

CFR aproape sigur își va primi cele 24 de puncte înapoi, iar acest lucru o va propulsa din nou în partea superioară a clasamentului și, atâta vreme cât nu va suferi alte sancțiuni se va lupta pentru o clasare cât mai bună la finalul sezonului, pentru a beneficia de o sumă cât mai mare din drepturile TV pe următorul sezon. Nici Petrolul nu va abandona lupta din Liga 1, din aceleași motive. Pentru cei implicați direct în această situație un singur lucru e clar, de acum înainte își vor primi banii la timp, aceasta fiind una dintre condițiile obligatorii ale cluburilor aflate în insolvență, însă, sumele contractuale vor fi mult diminuate.

”Intrarea în insolvență este o situație care îi avantajează doar pe fotbaliștii vebiți în ultima perioadă la echipă. Pentru ei este clar că nu mai trebuie să-și facă probleme, dar noi cei care am jucat atâta vreme fără să primim vreun ban este frustrant Acum nu ne rămâne decât să sperăm că până la urmă se vor rezolva cumva toate acestea. Trebuie să luptăm în continuare, eu sper să primim și punctele înapoi și să facem o figură cât mai frumoasă, să terminăm pe un loc cât mai bun. Eu pentru asta am rămas aici și sper să pot să ajut echipa în continuare, dar dacă nu ne vom reprimi punctele va fi foarte, foarte greu”, a declarat Ciprian Deac, noul căpitan al fostei campioane a României, CFR Cluj. Cu bune și cu rele, cu cluburi aflate pe marginea prăpastiei și cu Steaua așteptând doar trecerea etapelor, pentru a-și trece în palmares un nou titlu de campioană, Liga 1 se reia la sfârșitul acestei săptămâni, iar acest retur poate redefini fotbalul românesc. Cu măsuri concrtete, care să vină în sprijinul celor care muncesc pentru a face spectacol pe dreptunghiul verde, Liga 1 ar putea redeveni un campionat care să dea Europei jucători de talia lui Hagi, Lăcătuș, Balint, sau Sabău.