Turismul, un mister pentru noi

Ruxandra Hurezean, jurnalist

Poate cel mai mare păcat al unui popor este să aibă date naturale, să aibă resurse și să nu fie capabil să le folosească pentru a trăi bine. Este cazul României, știm asta. Și, la scară mai mică, situația se regăsește în multe localități. Este și cazul Clujului, al centrului Transilvaniei, unde, spre deosebire de zona Târnavelor, lucrurile merg greoi, fără rezultate notabile.

Am fost recent la Viscri, la Saschiz, la Praid, la Sibiu. Lumea turismului acolo este mult mai vie, mai bogată. Sunt locuri unde ai impresia că nu ești în România, atât de frumos arată. Și când spunem că te simți ca „în altă parte”, vrem să sugerăm faptul că nu credeam că suntem capabili, că avem cu ce, că avem potențial. Iar acesta este, poate, explicația lipsei noastre de reușită pe ansamblu, micile insule de succes pierzându-se în neantul mediocrității. Nu avem încredere în ce suntem și nu prețuim destul ce avem.

Chiar și tradițile noastre au fost redescoperite și apreciate, ridicate adesea la rang de poveste minunată, de către străini. Noi n-am fi crezut că este demnă de a fi purtată în saloanele de modă cămașa de in a bunicii, dar francezii ne-au spus că da, ia e o operă de artă! Englezii ne-au spus că avem pajiști frumoase, iar nemții ne spun ce case frumoase avem. Și atunci, de ce nu avem încredere în noi înșine?

Asta este o discuție vastă, pe care psihosociologii ar putea-o aborda cu seriozitate într-o zi, și ar putea să ne lămurească în bună măsură de unde ne vine handicapul neîncrederii în fața viitorului. De ce nu alergăm cu suflu pe pista de încercare, alături de alte popoare, de ce au ajuns, ca în materie de turism, să ne complexeze și bulgarii și ungurii, deși potențialul lor este infinit mai slab. Noi putem doar constata că nu stăm bine și să înțelegem, pornind de la scară mică, ce s-a întâmplat.

Fondurile europene destinate turismului au fost din belșug, au venit peste noi ispititoare și ne-au luat pe nepregătite. Funcționari imberbi de prin primării sau consilii județene au zis: Haideți să scriem proiecte să luăm banii UE! Și așa au făcut! Au încropit la repezeală, adesea cu prietenii din gașcă, tot felul de aiureli bune de pus în pliante, dar fără temeinica dorință de a schimba lucrurile în bine.

Și asta s-a văzut. La Cluj s-au făcut birouri de informare turistică, s-au făcut proiecte de promovare a unor obiective istorice, dar la obiectivele respective n-au ajuns pliantele, nici măcar câte o bucată, s-o vadă careva din localitatea respectivă. S-au turnat pixuri și s-au scris povești pe calculator. Cine să numere pliantele, cine să numere pixurile? Ori, minciunile, lipsa de convingere și lipsa de suflet, toate acestea se văd. Nu dau rezultate.

Cum să ai turiști la o cetate dacă acolo nu ai nici măcar un om, un ghișeu de informare, un indicator sau un sistem de ghidaj? După încheierea unui proiect pe fonduri europene de promovare a cetății Bologa, sătenii nu văzuseră niciun pliant de promovare, nu auziseră de vreun proiect și oricine ajungea în localitate nu avea altă cale să afle ceva despre cetate decât întrebând sătenii unde este. Istoria ei n-o spune nimeni.

Nu doar zona Clujului are istorie, castele, cetăți, mine de aur, de sare, lacuri, munți și cascade, dar toată țara este plină de locuri frumoase, de istorii de viață care spun multe despre om. Dar dacă nu credem noi în ele, cum am putea să-i convingem pe alții să o facă?

Astăzi, turismul înseamnă mai mult decât cazare și mâncare, înseamnă experiențe noi de viață, trăiri în alt mediu decât cel obișnuit pentru omul modern, robotind prin birouri un an întreg. Am avea ce să-i oferim, doar să vrem să o facem. Turistul vrea să trăiască o poveste nouă, iar România chiar este o poveste nouă. Doar că, și pentru noi, ea este necunoscută încă.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Rodolphus says:

    Cetate istorică = PLEONASM. Îl văd tot mai des…

    • Ruxandra says:

      Dacă spui tu!… dar știi, simtim nevoia sa precizam pentru ca este folosit cuvantul cetate si in alte contexte, cetatea cărților si așa mai departe

  2. ciprian says:

    Banii au fost sifonati spre alte proiecte gen… piscina in Valea Draganului

Postaţi un comentariu