Liderii europeni pregătesc bazooka economică: un fond de redresare post-coronavirus de un trilion de euro

Sala de întrunire uzuală a Consiliului European. De la începutul lui martie, summiturile au loc prin videoconferință

Liderii celor 27 de state ale UE au convenit joi seară asupra unui plan de redresare economică post-coronavirus, care va include un fond de redresare de un trilion de euro (1.000 de miliarde), potrivit BBC. Întreg planul va fi conexat cu un nou proiect de buget european pentru 2021-2027, care va fi prezentat în 6 mai. Sursa de finanțare și modul de funcționare ale noului fond nu au fost elucidate, deocamdată, răspunderea fiind pasată în acest sens Comisiei Europene.

Liderii au aprobat totodată pachetul de urgență de 540 de miliarde de euro, convenit deja de Eurogrup (reuniunea miniștrilor de finanțe ai Zonei Euro). Acesta ar urma să fie disponibil de la 1 iunie a.c.

A fost al patrulea Consiliu European prin videoconferință dedicat răspunsului în fața pandemiei de COVID-19. Reuniunea nu a avut o declarație finală comună a celor 27, cum este uzual, aceasta fiind înlocuite de o concluzie formulată de președintele Consiliului, Charles Michel.

Planul spaniol

Toți ochii au fost, din nou, pe Consiliul European, de la care s-a așteptat un răspuns clar la criza economică provocată de pandemie. Planul spaniol, de înființare a unui fond de redresare economică, în valoare de 1,5 trilioane de euro, alimentat prin emiterea unor obligațiuni perpetue, a fost cap de afiș, el fiind susținut de o serie de voci grele, printre care cotidianul Financial Times sau miliardarul George Soros. Potrivit cotidianului El Pais, premierul de la Madrid, Pedro Sanchez, ar fi obținut și sprijinul Angelei Merkel pentru acest plan, sau o variantă a sa.

Propunerea Spaniei consta în crearea unui fond de 1,5 trilioane de euro, printr-o emisiune de obligațiuni care nu se răscumpără la o dată anume, astfel că ele nu constituie o datorie propriu-zisă. Se plătește, în schimb, dobândă anuală pe ele, fiind astfel un instrument mai apropiat, ca principiu, de acțiunile tranzacționate pe bursă. Ele se pot și răscumpăra, la un moment dat, dar nu există o obligație în acest sens.

Banii strânși prin aceste „bonduri perpetue” s-ar aloca statelor europene ca granturi, adică bani nerambursabili, iar nu ca împrumuturi, ceea ce ar ajuta Spania și Italia, state cu datorie publică mare. Dobânda ar putea fi plătită direct de Comisie, din colectarea directă a unei taxe, sau de o „coaliție a statelor doritoare”.

Potrivit The Guardian, în timpul summitului, Franța și Italia s-au raliat planului spaniol, în vreme ce Germania, Austria și Olanda au fost rezervate. Chestiunea a fost pasată spre soluționare Comisiei.

Propunerea spaniolă a captat mai mult atenția opiniei publice decât foaia de parcurs propusă în comun de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului, Charles Michel, document care a constituit baza de pornire a discuțiilor și care prevedea exact concluzia la care s-a ajuns: înființarea unui fond masiv, legat de bugetul multianual 2021-2027 și aprobarea pachetului de 540 de miliarde, convenit de Eurogrup.

Poziția României

România, prin președintele Klaus Iohannis, a susținut foaia de parcurs a celor doi președinți, și crearea unui fond de redresare comun, de care să beneficieze toate statele UE, nu doar cele din Zona Euro.

„Voi susține crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca un instrument suplimentar față de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european”, a declarat Iohannis, înaintea summitului.

Culoarea locală o constituie acel „atenție, toate statele membre”, deoarece dezbaterea este acaparată momentan de Zona Euro, din care țara noastră nu face parte.

Perspective sumbre

Produsul Intern Brut al zonei euro ar putea înregistra o contracție de până la 15% în acest an, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), potrivit președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Estimarea a fost făcută în timpul aceluiași summit. Și ea a pledat pentru înființarea unui fond de redresare „solid și flexibil”.