Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest rămâne o himeră

Așa arată un summit european virtual. În prim plan, la masă, premierul croat Andrej Plenković, în prim plan, pe ecranul din fundal, președintele Consiliului European, Charles Michel | Foto: Jurica Galoic/PIXSELL/EU2020HR

Summitul UE-Balcanii de Vest de la Zagreb, care trebuia să fie punctul forte al președinției croate a Consiliului Uniunii Europene s-a desfășurat miercuri, 6 mai, prin videoconferință. La finalul întrevederii, liderii europeni au adoptat o declarație călâie, care vorbește despre perspectivele de aderare ale celor șase state din Balcanii de Vest, dar fără a preciza niciun termen sau un angajament clar în acest sens. Mai mult, cuvintele „aderare” sau „extindere” nici măcar nu apar în declarație.

Țările Balcanilor de Vest sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia. În acest moment, Muntenegru și Serbia au statutul de țări candidate la aderare, Macedonia de Nord și Albania au primit acordul formal pentru a deveni candidate, iar Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt potențial candidate.

„UE își reafirmă, o dată în plus, sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Partenerii din Balcanii de Vest și-au reiterat angajamentul față de perspectiva europeană ca fiind opțiunea lor strategică fermă. Credibilitatea acestui angajament depinde, de asemenea, de o comunicare publică clară și de punerea în aplicare a reformelor necesare”, se arată în declarația comună post-summit.

Este un limbaj aproape copy/paste din Declarația de la Sofia, din 2018, când procesul de extindere în Balcanii de Vest a fost relansat, în timpul președinției bulgare a Consiliului UE. Declarația de acum doi ani conținea și o anexă cu măsuri prioritare pentru întărirea cooperării dintre cele două părți, care lipsește declarației de acum. Mai mult, agenda de priorități de la Sofia nici nu mai a fost menționată expres în declarația de miercuri. Din această perspectivă, momentul Zagreb este un recul al procesului de extindere.

De altfel, chiar gazda reuniunii, premierul Croației, Andrej Plenković,  a recunoscut eșecul summitului în a specifica un orizont clar de aderare a celor șase state. „Dintr-un punct de vedere personal, aș fi fost mai fericit dacă am fi fost mai robuști și clari, toți, în declarație”, a declarat acesta pentru Politico Europe, înainte summitului.

În 26 martie 2020, Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Cu toate acestea, extinderea și procesul de stabilizare și asociere nu s-au discutat în cadrul summitului, ele urmând să fie abordate de Consiliul Afaceri Generale din iunie.

Punctual, liderii statelor UE au solicitat Macedoniei de Nord să încheie Tratatul privind relațiile de bună vecinătate cu Bulgaria și au salutat recenta numire a Reprezentantului Special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina și a altor chestiuni regionale din Balcanii de Vest. Totodată, ei au încurajat procesul de integrare dintre cele trei state, Spațiul Economic Regional, un fel de Spațiu Schengen al celor șase state.

Un lucru neobișnuit la acest summit a fost că toți liderii au apărut fără însemnele statelor pe care le reprezintă, drapele, steme sau chiar numele lor. Regula a fost introdusă la insistențele Spaniei, care nu dorește să ia parte la reuniuni la care participă Kosovo, stat pe care nu îl recunoaște. De altfel, nici România, Slovacia, Grecia și Cipru nu recunosc acest stat.

Nemulțumiri legate de mulțumiri

Pe de altă parte, Declarația de la Zagreb – se va numi așa, chiar dacă ea a avut loc de fapt online – este explicită în ceea ce privește ajutorul economic pe care cele șase state îl vor primi, pentru a combate consecințele economice ale pandemiei COVID-19.

Astfel, se face referire la pachetul economic de 3,3 miliarde de euro, deja anunțat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea Balcanilor de Vest în combaterea epidemiei COVID-19 și recuperarea după pandemie. Acest pachet include un sprijin imediat pentru sectorul sănătății, precum și un pachet de asistență macrofinanciară de 750 milioane de euro și 1,7 miliarde de euro pachet de asistență din partea Băncii Europene de Investiții. Declarația conține și alte trimiteri la sprijinul acordat de UE celor șase state balcanice în timpul pandemiei.

Pe de altă parte, fraza „faptul că  acest sprijin și cooperare depășește cu mult ceea ce alți parteneri au furnizat  regiunii merită o recunoaștere publică”, pare o manifestare lipsită de echivoc a frustrării statelor europene față de Serbia, în contextul în care puterea de la Belgrad a făcut un adevărat spectacol din mulțumirile publice față de ajutorul primit din China.

Răcirea relațiilor dintre UE și Serbia – care este și cel mai mare stat din Balcanii de Vest – a reieșit și din omiterea acestei țări dintr-un alt pachet de asistență macrofinanciară, în valoare de trei miliarde de euro, pentru 10 state din vecinătate. Toate celelalte state din Balcanii de Vest au fost incluse și în acel pachet.

Ce a zis Iohannis

În cadrul intervenției sale din timpul summitului, președintele României, Klaus Iohannis, a pledat pentru „un parteneriat consolidat între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, ca cel mai bun răspuns pentru combaterea crizei actuale, dar și pentru a consolida valorile fundamentale și principiile democratice”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Potrivit sursei citate, președintele României a menționat că partenerii din Balcanii de Vest nu trebuie să pună la îndoială cine le sunt partenerii naturali și adevărați, întrucât Uniunea Europeană se bazează „pe adevăr, pe fapte, pe cunoștințe și cooperare internațională autentică”.

Raport Freedom House: Serbia și Muntenegru nu mai sunt democrații

Summitul a avut loc în aceeași zi în care a fost dat publicității raportul anual al Freedom House cu privire la evoluția democrației în 29 de state care au început tranziția spre democrație în anii 1990. Potrivit acestui raport, Serbia și  Muntenegru, cele mai avansate două state din Balcanii de Vest calea aderării, nu mai pot fi numite democrații, ci regimuri hibrid. Legat de această chestiune, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat în conferința de presă de după summit că importanța statului de drept și a valorilor europene a fost reiterată la summit, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adăugat că aceastea sunt condiții sine qua non pentru aderare.

Totuși, potrivit raportului citat, și Ungaria a înregistrat regrese democratice considerabile, fiind prima țară din UE considerată de Freedom House ca nefiind una democratică, ci un regim hibrid.