EuroNewsletter. Sinteza știrilor europene ale săptămânii

Trei subiecte majore au dominat agenda europeană în ultima săptămână: fiasco-ul Consiliului European de săptămâna trecută, plus declarațiile și lamentările ulterioare, prerogativele cvasi-dictatoriale pe care și le-a asumat premierul Ungariei, Viktor Orbán, și ofensiva dezinformării dinspre Moscova și Beijing,

Primo. În newsletterul precedent nu am reușit să tratăm decât lapidar eșecul Consiliului European de joia trecută, din cauza orei târzii la care s-a terminat. Bref, cei 27 de lideri nu au reușit să se pună de acord asupra unui „Plan Marshall” pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei, într-un moment când era nevoia mai mult ca oricând de unitate. Au ieșit la iveală, din nou, liniile de fractură Nord-Sud și lipsa de solidaritate a liderilor naționali, pe aceeași axă. Nouă țări ale zonei euro, printre care Franța, Italia și Spania au cerut Consiliului aprobarea emiterii unui eurobond – o emisiune de obligațiuni comună, a statelor membre ale zonei euro. Eurobondul înseamnă că împrumutul contractat prin acest instrument este garantat, împreună, de toate statele Zonei Euro, adică și de cele mai solide economii, precum Germania, Olanda sau Austria. Ele ar împărți astfel o datorie comună cu state fragile economic sau supraîndatorate, precum Italia, Grecia sau Portugalia. Mai mult, banii obținuți prin emiterea „coronabondului”, cum a fost supranumit, nu s-ar adăuga la datoriile naționale ale statelor emitente. Premierul Olandei, Mark Rutte, și cancelarii german, Angela Merkel și austriac, Sebastian Kurz, au respins ideea coronabondului, nefiind dispuși ca statele lor să garanteze pentru statele sudice, pe care le acuză de prea multă indisciplină financiară. Refuzul Nordului a provocat furia premierului italian, Giuseppe Conte, susținut de cel spaniol, Pedro Sanchez, reprezentanți ai țărilor cele mai afectate de epidemia de COVID-19. Ei au amenințat că nu vor semna declarația comună post-summit. Ceea ce, pe europeneză, este cam cel mai grav lucru care se poate întâmpla la nivel de lideri. La intervenția președintelui Consiliului, Charles Michel, cei doi lideri din Sud au consimțit să semneze declarația, cu condiția ca Eurogrupul (reuniunea miniștrilor de finanțe ai Zonei Euro) să vină cu o soluție alternativă, în două săptămâni, din care a mai rămas una.

Primo (II). În zilele care au urmat summitului, situația a luat o turnură de scandal paneuropean. Opinia publică și clasa politică din Spania și Italia au început să fumege de vineri, a doua zi după summit. Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a turnat o porție zdravănă de gaz pe foc, afirmând într-un interviu că termenul „coronabond” e doar un slogan și lăsând impresia că respinge ideea. Reacțiile oamenilor politici din Italia au fost pe măsură. Chiar și președintele Parlamentului European, David Sassoli, a cerut clarificări. Comisia a fost nevoită să dreagă busuiocul și, sâmbătă, la ceas de seară, a ieșit cu o rară clarificare.

Primo (III). Luni, duelul Sud-Nord a continuat cu premierul Portugaliei, Antonio Conte, spunând despre o serie de declarații ale ministrului de finanțe al Olandei, Wopke Hoekstra, că sunt „scârboase”.

Poziționările oamenilor politici importanți și ale marii prese internaționale, îi pun la stâlpul infamiei pe olandezul Rutte, și, în secundar, pe Angela Merkel, fără menajamente, pentru crasa lipsă de solidaritate arătată. „Dacă ar fi să moară Europa, ar fi din cauza inacțiunii. Franța se va lupta pentru o Europă a solidarități”, a scris președintele Franței, Emmanuel Macron, într-un editorial publicat în Corriere della Sera, La Repubblica și La Stampa. Într-o rară intervenție publică, însuși Jacques Delors, fostul șef al Comisiei Europene care a creat Piața Unică, singurul cetățean de onoare al Europei în viață (95 de ani), a spus:

  • „Atmosfera care pare că plutește deasupra șefilor de stat și de guvern și lipsa de solidaritate a Uniunii Europene constituie un pericol mortal la adresa Uniunii Europene”

În Germania, cotidianul cu cel mai mare tiraj, Bild, a publicat, joi, o pagină 1 tip manifest, sub titlul „Suntem cu voi”, în germană și italiană. Partenerii de coaliție ai lui Markk Rutte i-au scris acestuia, cerându-i să ajute Italia și amintindu-i că Olanda e o țară bogată grație apartenenței la UE.

La noi, Valentin Naumescu, a scris că UE va ieși din criză sau prea șubrezită pentru a mai trăi, sau întărită. O analiză bună și de la Dan Alexe, corespondentul la Bruxelles al Europei Libere.

Primo (IV). Miercuri, Ursula von der Leyen, și-a cerut scuze italienilor, pentru răspunsul întârziat dat de Europa crizei din Italia, dar a dat asigurări că lucrurile s-au îndreptat. Scuzele au fost publicate prin inermediul unui articol în La Repubblica. Răspunsul a venit, joi, de la premierul Conte, în paginile aceluiași ziar. El a îndeamnat UE să fie „mai ambiţioasă, unită şi curajoasă” răspunzând scuzelor prezentate de preşedinta CE Ursula von der Leyen Italiei

Va urma. Săptămâna viitoare urmează să apară propunerile Eurogrupului. Este de așteptat un pachet de măsuri care va fi foarte asemănător ca efect al „coronabondului”, dar nu se va numi așa, pentru ca toată lumea să fie mulțumită.

Secundo. Premierul ungar Viktor Orbán a obținut luni undă verde de la parlament pentru a legifera prin ordonanțe pe perioadă nedeterminată. Nicio supriză, partidul lui Orbán controlează 2/3 din parlament. Noile prevederi introduc și o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare pentru răspândirea de „știri false” despre virus sau despre măsurile guvernului, în contextul în care puținele organe media independente din țară se confruntă deseori cu astfel de acuzații.

Marți, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a dat publicității o declarație în care critică măsurile excesive luate de unele state membre, la adăpostul stării de urgență. Von der Leyen nu a menționat expres Ungaria, dar părerea unanima a comentatorilor politici este că despre ea este vorba.

Tot marți, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a reacționat și el.

  • „Am solicitat Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor UE, să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă articolul 2 din tratatul nostru. Toate statele membre ale Uniunii Europene au datoria de a păstra și proteja aceste valori fondatoare”

– a spus Sassoli. Toată declarația.

Și tot marți, Partidul Popular European, din care face parte și FIDESZ, partidul lui Orbán a scris pe Twitter:

  • „Un virus nu ne va schimba valorile. Măsurile de urgență pot cere restrângerea unor libertăți civile. Dar aceasta trebuie întotdeauna să fie limitată în timp, și redusă doar la ceea ce este absolut necesar, transparentă și proporțională”.

13-14. Joi, 13 partide afiliate PPE au solicitat excluderea FIDESZ din această familie europeană și au cerut măsuri imediate din partea statelor membre și din partea Comisiei Europene pentru a rezolva situația din Ungaria, scrie G4Media. PNL, PMP și UDMR sunt membre PPE, dar niciunul nu a semnat lista. Tot joi, 14 țări membre ale Uniunii Europene au avertizat împotriva încălcării statului de drept în blocul comunitar pe motivul luptei împotriva pandemiei de COVID-19, dar, la fel ca Ursula von der Leyen, nu au menționat explicit Ungaria.

  • „Măsurile de urgență trebuie să fie limitate la strictul necesar, să fie proporționale și provizorii prin natura lor” şi „să facă obiectul unei reexaminări regulate” 

– se arată în declarația comună dată publicității de Germania, Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Suedia, Letonia, Belgia, Luxemburg și Olanda.

După cum se vede, cu excepția Letoniei, sunt țări doar din vestul Cortinei de Fier. De ce oare? Declarația rămâne deschisă și celorlalte state membre. Este de urmărit dacă România o va semna.

Când se umple paharul? FIDESZ a fost suspendat din PPE în martie anul trecut, după ce Budapesta a fost împânzită de imagini cu președintele de atunci al Comisiei, Jean-Claude Juncker, alături de cea a magnatului George Soros. Campania inducea ideea că cei doi au pus la calea invadarea Europei de imigranți. Afrontul de acum adus de Orbán la adresa democrației ar putea să fie picătura care a umplut paharul și FIDESZ-ul să fie exclus din PPE.

Tertio. Publicațiile de propagandă ruse și chinezești continuă să speculeze pe seama lipsei de solidaritate europene, prin fake-news. Chiar dacă la nivel de lideri naționali lucrurile nu sunt armonioase, statele Europei se ajută între ele, tot mai consistent. Pentru a vedea care sunt aceste ajutoare e suficient să urmăriți pagina de Facebook a Comisiei Europene în limba română. Cele mai recente exemple, aici. Din fericire, eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, sunt subminate de rata mare de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa, scrie cursdeguvernare.ro.

Proba de legislație-viteză. Planul Comisiei de a elibera 37 de miliarde de euro în piață pentru a combate epidemia de COVID-19, a primit și ultima aprobare, cea a Consiliului, luni, după ce a trecut în prealabil și prin Parlamentul European, convocat în sesiune specială. Este probabil un record de viteză: planul a fost anunțat în 13 martie, iar în 31 martie a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Din cele 37 de miliarde de euro, România va beneficia de 3,1 miliarde de euro, a patra cea mai mare sumă.

Kurzarbeit. Comisia propune generalizarea modelului german privind programul redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei. Potrivit modelului german Kurzarbeit, guvernul suportă o parte din salariile angajaților atunci când companiile reduc numărul orelor de lucru, astfel încât să prevină concedieri.

Humanidade. Portugalia a acordat, temporar, drepturi cetățenești tuturor migranților și azilanților din țară, ei primind, astfel, și acces către sistemul de Sănătate al țări în contextul în care pandemia de coronavirus se accentuează din ce în ce mai tare în această țară, relatează Digi24.

Al 30-lea aliat. Drapelul Macedoniei de Nord, al 30-lea stat membru al NATO, a fost înălțat luni la sediul Alianței de la Bruxelles. Ceremonia de ridicare a drapelului a avut loc pe esplanada din fața sediului NATO, în prezența secretarului general al pactului militar. Steagul Macedoniei de Nord a fost ridicat simultan la Comandamentului Aliat pentru Operațiuni din Mons (Belgia) și la Comandamentul Aliat pentru Transformare din Norfolk (SUA).

Off-topic. Orchestra filarmonică din Rotterdam cântă „Oda Bucuriei”, cu 19 muzicieni interpretând partiturile de acasă.

Distribuie:

Postaţi un comentariu