Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania Software: „E posibil ca primele șase luni să fie foarte dure pentru IT și să ne facem noi o criză”

Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania Software

Când să se pună directorii de firme de IT la masă cu managerii și contabilii pentru a face evaluarea cifrelor din anul în curs și pentru a se asigura că planul pentru următorul an se desfășoară așa cum era stabilit deja, business-urile și contribuabilii români s-au trezit în mijlocului „Revoluției Fiscale”. De această dată s-a tras în bugete, în profituri, în salariile angajaților și într-unul dintre cele mai de preț bunuri ale unui business de calitate: capacitatea de a fi predictibil în relația cu clienții. Cum în IT asta este însăși „constituția” oricărui contract și în special a celor cu clienți străini, managerii din domeniu au acum ingrata sarcină de a-i explica clientului cum valoarea unui contract deja semnat trebuie să crească, pentru că Revoluția a adus creșteri de taxe ce nu putea fi prevăzute. Voicu Oprean, CEO al AROBS Transilvania Software, spune că toate efectele revoluției fiscale ar putea produce inclusiv o criză într-un domeniu care se mândrea cu șomaj zero.

Transilvania Reporter: Cum vă raportați dumneavoastră, ca CEO al unei companii de IT, la schimbările aduse de „revoluția fiscală”?

Voicu Oprean: Predictibilitatea este o zonă în care actualul Guvern nu excelează, iar acesta este cel mai grav aspect până la urmă. Suntem de acord să creștem taxele cu 10% sau cu 20%, câtă vreme putem avea în continuare un business sustenabil și câtă vreme putem să rostogolim aceste costuri către clienții noștri. Întrebarea este însă ce fac clienții. Pot spune din experiență că ei au un șoc atunci când le spui că peste două luni o să ai o creștere de taxe, cum este 7% în cazul IT-ul. Mesajul este și el confuz, pentru că ni se spune că vor crește taxele, dar IT-ul nu va avea de suferit. Nu înțeleg cum poate asta funcționa, așa că noi am avea nevoie de cel puțin șase luni ca să putem să găsim soluții, pentru că unele proiecte s-ar putea să nu mai poată fi duse mai departe cu această creștere. Le-am putea susține o perioadă asumându-ne că reducem profitabilitatea pentru a ne ține clienții, dar trebuie să găsim și soluția economică. Firmele sunt pentru profit. Nu suntem fundații.

Ce s-ar putea schimba în acest context?

Sunt lucrurile care vin inopinat. Sunt controalele ANAF, controalele de la Direcția Muncii sau altele, toate au un impact în firmă. Fiecare se pregătește cumva pentru astfel de cazuri. Unii au bugete speciale pentru așa ceva, alții, cum sunt eu, consideră că statul este acționar în firmă. Eu așa percep statul în relația cu AROBS, doar că e vorba despre un acționar ostil care vine și își impune voința. Cei care au venit cu firme din străinătate s-ar putea ca la un moment dat să se sature de așa ceva și să caute un mediu mai predictibil. Sau se vor gândi să externalizeze profitul, pentru că sunt mulți ce țin România ca un centru de cost. Asta impactează mult industria, pentru că nu avem produse cu valoare adăugată.

Ce părere aveți despre discursul politic dus pe acest subiect, discurs care plasează multinaționalele în poziția de adversar?

Discursul politic este că susținem firmele românești din IT și orice zonă și suntem împotriva multinaționalelor. Însă eu nu văd unde este sprijinul și în continuare văd cum multinaționalele au niște avantaje pe care noi nu le avem. Ca firme autohtone suntem împovărați de tot soiul de chestiuni birocratice ce te duc într-o zonă de costuri care nu te fac mai eficient, iar noi asta vrem. Multinaționalele au raportări în continuare surprinzătoare, cum este Friesland care plătește câteva mii de euro ca impozit pe profit.

În tot acest context, care este planul „de bătaie” în cazul dumneavoastră și la ce urmări vă așteptați?

Am început discuții cu clienții și le-am transmis care este situația. Cu unii, din păcate, nu mai putem face nimic decât să optimizăm echipa, să relocăm oameni de pe un proiect pe altul. Mai putem renegocia și să vedem ce se întâmplă, dar cel puțin pe partea de impozit pe profit, lucrurile se schimbă și se vor înregistra scăderi de profit. Dacă scade profitabilitatea, vor scădea și investițiile. Dacă scad investițiile firmelor românești o să ne trezim cu o spirală descendentă. Investițiile statului sunt minime, investițiile privaților sunt tot mai mici, consolidare de piață nu avem pentru că e greu să achiziționezi firme și mai avem problema angajaților.

Cu ei ce se întâmplă?

Personalul, la fel de bine poate pleca afară. După ce am reușit să facem un mediu plăcut în firme, o creștere a taxelor ar putea duce la o stagnare a nivelului salariilor, iar o stagnare de salarii ar putea duce la plafonarea oamenilor și a idealurilor lor. noi le vindem viitor și am reușit, ca firme, să le vindem o speranță de viață mai bună în România. Ei și-au făcut planuri, au familie, au copii. În afară, există un extraordinar deficit de forță de muncă în IT. În aceste condiții, e posibil ca primele șase luni să fie foarte dure pentru industrie, mai ales că vin acum și nu avem nici măcar norme de aplicare.

Cum vedeți partea de comunicare a acestei revoluții? Am avut zile întregi în care unu ministru ieșea și spunea ceva pe subiect, altul spunea altceva, apoi premierul avea un cu totul altul discurs. Credeți că sunt scăpări în comunicare sau pur și simplu așa se gândește „revoluția fiscală”?

Percepția mea personală, ca persoană fizică și nu ca CEO AROBS, este că se lansează zvonuri pe piață. Ni se arată pisica, se prezintă anumite lucruri și apoi se acționează în funcție de reacție. Mediul de business nu a reacționat și nu am reacționat nici noi, ARIES-ul, cu privire la impactul pe care aceste măsuri fiscale îl pot avea asupra unor zone de business. Lucrurile se întâmplă așadar, pentru că e posibil ca nevoile statului să fie mai mari decât ne imaginăm noi. Ca director de firmă, din punctul acesta de vedere, îi înțeleg, dar dacă ar fi predictibili ar fi cel mai bun lucru, indiferent ce măsuri iau. Noi ne putem ajusta în măsura în care nu suntem omorâți. E posibil ca din toate aceste ingrediente să ne trezim cu o criză și la un moment dat să aibă statul de plătit șomaj într-un domeniu care avea zero la acest capitol.

Zona de IT are niște beneficii care s-au întors înzecit statului. Vorbim de acel impozit de 16% pentru veniturile programatorilor, vorbim despre un mod de lucru mai facil cu PFA-urile și cred că statul a creat până la urmă un cadru extraordinar, dar IT-ul a întors. Balanța de plăți este clar excedentară pentru că aducem în țară mai mulți bani decât cheltuim. Ar fi bine să fie așa și în turism, de exemplu. Un client al nostru este firmă de curierat și noi le folosim serviciile. Folosim serviciile Băncii Transilvania și noi suntem clienții lor pe partea de monitorizare a parcului auto și în acest fel se echilibrează balanța de plăți, care este bine să fie echilibrată.


Publicitate

Postaţi un comentariu