UBB face praf ordonanța care modifică Legea Educației

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, a inaugurat miercuri Campusul UBB din cadrul Institutului de Diplomaţie Culturală, de la Berlin. / Foto: Dan Bodea

Conducerea Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) a luat luni atitudine față de controversata Ordonanța de Urgență care modifică Legea Educației, și care prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de Bacalaureat. Rectorul UBB, acad. Ioan Aurel Pop și președintele Senatului UBB, prof. univ. Ioan Chirilă, atrag atenția într-un comunicat de presă că această ordonanță creează „posibilităţi de afirmare a concurenței neloiale, de încurajare a mediocrității, de scădere a standardelor profesionale și chiar de manifestare a unor abuzuri”. Redăm în continuare comunicatul, integral.

Legile noi și modificările legilor vechi sunt menite, conform exigențelor funcționării societății, să conducă la optimizarea vieții comunitare. În acest context, însă, Conducerea Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) constată cu preocupare că modificările legislative repetate, la intervale de timp scurte, sunt nu doar lipsite de rezultate pozitive, dar pot conduce la marasm și incertitudine. În ciuda unor schimbări necesare în actuala Lege a Educației, prezenta Ordonanță de Urgență a Guvernului referitoare la educație nu-și justifică emiterea în mare grabă, fără consultarea temeinică a cadrelor didactice, a conducerilor universităților. UBB și-a exprimat întotdeauna interesul pentru participarea la dezbaterile publice pe probleme legate de educație. Era firesc să fi fost consultată și în legătură cu această ordonanță și antrenată în elaborarea prevederilor sale.

Permisivitatea largă, posibilitatea de a opta între anumite variante reprezintă câteva noutăți din OUG nr. 49/2014 care, la prima vedere, cresc autonomia universitară, ceea ce este mereu, ca principiu, de dorit. Dar, în condițiile lipsei unei finanțări a învățământului superior românesc pe baza unor criterii ferme de performanță, neasumarea clasificării existente sau a uneia noi în raport cu rezultatele din procesul de cercetare științifică și de educație, multe dintre aceste modificări ale legii creează în România premisele unei egalizări a universităților, ce nu se legitimează prin rezultate. Se creează, astfel, posibilităţi de afirmare a concurenței neloiale, de încurajare a mediocrității, de scădere a standardelor profesionale și chiar de manifestare a unor abuzuri.
De aceea, Conducerea UBB are câteva serioase motive de îngrijorare, printre care se numără:

  • crearea unui sistem paralel de educație, bazat pe standarde duble, în ceea ce privește învățământul de stat și învățământul privat; acest sistem paralel este destinat, în mod clar, favorizării, fără justificări legate de creșterea standardelor de calitate, a universităților particulare, care s-au dovedit, în mare măsură, și în trecut, promotoare ale unei calități scăzute a instruirii și educației, adevărate „fabrici de diplome”, emise sub egida MEN;
  • favorizarea unui regim discriminatoriu între universitățile de stat și cele private, cu permisiunea ca cele din urmă să recurgă la metode nedemocratice, incorecte, neacademice; evidente sunt în acest sens prevederi variate, de la exercitarea pe timp nelimitat a funcțiilor de conducere până la organizarea programelor de studiu și la promovarea persoanelor în funcții didactice;
  • prefigurarea cadrului legislativ pentru ca structurile, funcțiile, mandatele și orice alte aspecte din funcționarea universităților particulare să depindă exclusiv de deciziile interne ale acestor universități, fără obligativitatea corelării acestor decizii cu prevederile LEN 1/2011; ordonanța ar fi trebuit să specifice în mod clar necesitatea respectării standardelor impuse de legislația în vigoare și de regulamentele emise de Minister și de instituțiile cu rol de reglementare și control subordonate acestuia;
  • conturarea riscului decredibilizării instituțiilor universitare în ansamblul lor, prin organizarea unor forme de instruire difuze și care nu sunt clar specificate și diferențiate, menite să semene confuzie între școli cu denumiri omonime (de exemplu, colegiile), dar care în mod evident au un statut și un rol diferit;
  • existența unor ambiguități în ceea ce privește sistemul de pregătire didactică a viitorilor profesori, ceea ce induce pericolul formării de profesori cu minimă pregătire, fără vocație și fără cunoștințe de specialitate și psiho-pedagogice; totodată, ambiguitățile legate de pregătirea psiho-pedagogică a viitoarelor cadre didactice pot duce la îndepărtarea studenților valoroși de cariera didactică și de instituțiile din România;
  • existența unor premise pentru diminuarea calității doctoratelor, în condițiile în care toate universitățile au posibilitatea să organizeze studii de acest nivel, fără discernământ, fără ierarhie, fără disociere între o formă de doctorat sau alta; riscul de a scădea exigența, în anumite universități, pentru forma de doctorat cu frecvență redusă;
  • reintroducerea, prin prezenta OUG, a unor pârghii pentru prelungirea sine die a unor funcții de conducere din universități; se prefigurează din nou perspectiva gravă a autoritarismului, amenințând astfel însăși esența acestor instituții care există de circa un mileniu, cu statutul de comunități ale magiștrilor și discipolilor;
  • redeschiderea – prin prevederile privind absența prerogativei de putere publică pentru funcțiile de conducere din universități – a posibilității cumulului funcțiilor de conducere academică cu cele politice, fapt care, așa cum a dovedit experiența recentă din multe universități, poate da naștere unor situații grave de inechitate, de abuzuri de putere, de sfidare la adresa democrației și a autonomiei universităților;
  • diminuarea importanței examenului de bacalaureat, prin organizarea unei sesiuni speciale a acestuia, ceea ce nu poate conduce decât la minimalizarea importanței respectivului examen, ajuns să fie repetabil până în momentul în care toți candidații îl vor fi promovat; astfel, această măsură poate conduce la scăderea generală a nivelului de pregătire preuniversitară a viitorilor studenți.

De aceea, solicităm revenirea asupra deciziilor care creează asemenea premise și schimbarea filosofiei legislatorului cu scopul creșterii calității procesului de învățământ din interior. Pentru aceasta, Conducerea UBB este convinsă că este nevoie de:

  • reglementări care să ducă la promovarea excelenței;
  • reglementări care să ducă la creșterea calității planurilor de învățământ și la modificarea radicală a programelor de studii;
  • stimularea celor mai buni absolvenți, din toate domeniile, pentru a deveni dascăli, cu scopul pregătirii generațiilor viitoare la standardele cele mai înalte, prin instituirea unui sistem de burse pentru studenții care se angajează să rămână în învățământ după terminarea studiilor; discipolii buni se nasc numai din munca unor dascăli buni;
  • adoptarea unor prevederi legale care să stimuleze rămânerea în România (măcar pentru o perioadă limitată) a celor mai buni absolvenți, în primul rând a acelora care au fost studenți bugetari și, mai ales, bursieri; s-ar crea premise pozitive nu numai pentru creșterea calității învățământului şi cercetării, ci s-ar îndeplini și o datorie elementară față de contribuabilul român, care susține sub aspect material pregătirea acestor tineri;
  • garantarea, respectarea și întărirea autonomiei financiare a universităților de stat;
  • revenirea la clasificarea universităților și la acordarea permisiunii organizării programelor de studii în funcție de rangul instituției;
  • acordarea unei ponderi consistente finanţării baza criteriilor de calitate (axate pe cercetare), pentru programe performante, validate la nivel național și internațional;
  • permisiunea de a se înființa universități doar cu respectarea strictă a reglementărilor impuse de către Minister; în condițiile date, ar fi necesară introducerea unor standarde mai înalte pentru înființarea și funcționarea universităților;
  • deschiderea de programe noi și acreditarea specializărilor universitare existente să fie făcute de către agenții profesionale recunoscute, interne și internaționale; luarea de măsuri pentru cuprinderea în aceste agenții a celor mai buni experți;
  • organizarea școlilor doctorale (pentru forma de doctorat științific actual) numai în universitățile de cercetare avansată sau care au structuri recunoscute de cercetare în anumite domenii, după un control strict privind îndeplinirea condițiilor de înaltă calitate; dacă se optează pentru doctorate diferențiate, atunci legislația ar trebui să disocieze clar tipurile de doctorat și să precizeze specificul acestora;
  • înlocuirea formulărilor echivoce referitoare la mandatele rectorului cu prevederi lipsite de ambiguitate, menite să limiteze perioada de exercitare a funcției la strict două mandate, fără nicio excepție.

Avem convingerea că aceste idei vor fi înțelese ca fiind constructive, încadrate într-o paradigmă firească de însănătoșire a învățământului românesc și de sprijinire a calității procesului educațional de toate gradele. Orice sistem este perfectibil, la fel și cel educațional și, de aceea, suntem convinși că problemele sesizate de noi, împreună cu soluțiile propuse, vor ajuta legiuitorul să facă ceea ce este bine pentru învățământul românesc. Din experiența noastră istorică și din aceea a unor țări de succes în domeniu, se știe că școala de toate gradele trebuie făcută atractivă în sine, din interiorul ei, prin modificarea întregii concepții privitoare la instruire și educație, capabilă să conducă la crearea unei noi mentalități publice în acest sens. Elevul și studentul trebuie să meargă la școală și la facultate cu interes, speranță, încredere și bucurie, convins fiind că numai prin educație onestă se poate valida în viață. În acest context, considerăm că revenirea asupra OUG nr. 49/2014 este absolut necesară și că soluțiile propuse de Universitatea Babeș-Bolyai vor aduce beneficii sistemului educațional românesc, care trebuie să fie cu adevărat o prioritate națională și să fie reformat cu ajutorul întregii comunități academice.


Publicitate

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu