Țara are buget! Câți bani ajung în Cluj

Foto: Dan Bodea

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a dat, marţi, aviz favorabil bugetelor de siguranţă naţională și odată finalizată această procedură proiectul legii bugetului de stat pe anul 2017, cel al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019 au fost adoptate de Guvernul Grindeanu. Surprinzător, sau nu, în proiectul de buget pe anul în curs nu a fost prevăzută nici măcar suma de cofinanţare pentru cele trei spitale regionale pentru care există fonduri europene. Pentru obiectivele clujene  care vor continuate sau finalizate în acest an s-au alocat aproape 2,3 miliarde de lei.

Feneșan: ”E un semnal de însănătoșire”

Bugetul pe acest an este structurat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar sub 3% din PIB. Unele ministere vor beneficia de sume mai mari, sau mult mai mari decât cele din 2016, în vreme ce altele vor sunt văduvite de finanțările anterioare. Per ansamblu bugetul de stat este unul echilibrat, consideră economistul clujean Augustin Feneșan. Acesta a precizat pentru Transilvania Reporter că așa cum a fost construit bugetul, incluzând aici o serie de eliminări de taxe, sau scăderea TVA, este un semnal de însănătoșire a economiei românești.

”Programul pe care urmează guvernul să-l implementeze, a fost făcut pe niște analize și pe niște studii și eu sunt convins că are la bază date suficiente să justifice majorările acordate unor ministere, sau diminuări în alte sectoare. Sunt mici semnale de însănătoșire a economiei”, a spus Feneșan. Revenind la creșterea economică anunțată și deficitul de 3%, Feneșan crede că guvernanții ar trebui să nu mai fie atât de temători cu privire la angajamentul asumat de țara noastră față de Uniunea Europeană. În opinia economistului un deficit mai mare de 3%, la sfârșitul acestui an, ar putea duce la o creștere economică în următorii ani, dacă strategia va fi una bine structurată.

”Sincer nu știu de ce n-ar încerca guvenanții noștri să încerce să depășească acel angajament de 3% deficit bugetar, care este un angajament al țărilor europene, dar foarte multe țări nu-l respectă. Și atunci, dacă Franța își permite să meargă cu deficit bugetar de 7%, în condițiile în care este semnatară a tratatului de la Maastrich, noi nu știu de ce nu am putea depăși acel 3%, dacă măsurile pe care le demarăm în acest an, ne forțează ca sfârșitul anului să-l încheiem cu un deficit ceva mai mare, în condițiile în care poate să fie o bază pentru anii următori de creștere economică și de reechilibrare bugetară”, a explicat Feneșan.

Probleme la accesarea fondurilor europene

În bugetul pe 2017 sunt incluse și o serie de obiective clujene care vor beneficia de finanțare, atât de la guvern, cât și din fonduri europene, însă, la acest capitol România stă în continuare foarte slab, spune Augustin Feneșan. Dintre obiectivele de infrastructură de transport din zona Clujului care vor primi finanţare pentru a fi continuate sau finalizate în acest an, se numără finalizarea lucrărilor la tronsoanele 3 şi 4 ale autostraăzii Turda-Sebeş, finalizarea lucrărilor la sectoarele aflate în lucru ale Autostrăzii Transilvania, electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Episcopia Bihor, dar şi realizarea la Cluj-Napoca a unui centru intermodal prin accesarea unor proiecte cu fonduri europene.

”Anticipez o ușoară întârziere în declanșarea procedurilor și aici în special este vorba de finanțările pe bani europeni, care sunt altfel, foarte consistente. Aici problema este că s-au pierdut deja trei ani din acest exercițiu bugetar. În consecință ar trebui să venim din urmă foarte intensiv pe această latură. Poate nu o să pierdem foarte mult pentru că deja este instituționalizat că pierdem prin faptul că nicio autoritate de management nu este agreată și acreditată la Bruxelles, după trei ani. Acest proces a atragerilor fondurilor europene va trebui să continue și aici mă refer la pașii pe care i-au făcut Guvernul tehnocrat, dar el va dura încă cel puțin trei, patru luni, până când noile structuri care se așează pe această componentă să își definitiveze parcursul, dacă modifică din ceea ce s-a făcut până acum, pentru că s-a lucrat la toate liniile de finanțare și să se intre masiv pe absorția fondurilor europene. Este cred, lozul câștigător al acestui Guvern, coroborat cu o mai bună încasare a taxelor și a tuturor veniturilor bugetare. Sunt singurele elemente care ar putea, sau principalele elemente care ar putea să aducă acele resurse financiare care să acopere toate promisiunile în materie de cheltuieli bugetare suplimentare”, a mai spus Feneșan. Lipseşte, însă, din bugetul pentru 2017, suma ce ar fi trebuit alocată pentru desăvârșirea centurii sudice a municipiului Cluj-Napoca, sau cofinanţarea pentru construirea spitalului regional de urgență din Cluj.

”Nu cred că a fost o omisiune voită în aceste privințe. Clujul este prea important pentru a fi uitat, atunci când este vorba despre aceste investiții. Cu sau fără clujeni în Guvern, în județ vor ajunge bani, pentru că sunt obiective prea importante pentru a nu se găsi soluții de finanțare, în cazul spitalului regional de urgență fiind vorba chiar despre o cofinanțare”, a punctat Feneșan.  

Proiectele clujene finanțate cu bani de la guvern

Chiar dacă au fost omise câteva dintre proiectele majore ale județului, sunt și proiecte, să le numim de mai mică anvergură, care vor primi bani de la guvern. Cea mai mare finanțate o va primi Institutul Oncologic, investițiile în clădirea nouă ridicându-se la 29.096.000 de lei. Apoi, sediul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va primi de la bugetul de stat suma de 14.256.000 de lei, în vreme ce reabilitarea DN 1C Dej – Baia Mare, va fi finațată cu 8.925.000 de lei. Pe lângă acestea mai sunt alte 10 proiecte incluse în diverse proiecte de finanțare suma totală ridicându-se la 2.233.024.000 de lei. Cea mai mare parte din această sumă merge către Autostrada Transilvaniei, 1,24 miliarde de lei, respectiv Autostrada Sebeș – Turda (950 de milioane de lei).


Publicitate

Postaţi un comentariu