Studiază în România cu ochii spre Republica Moldova

Tinerii din Republica Moldova, veniţi la studii în România, sunt din ce în ce mai interesaţi de ceea ce se întâmplă pe plan politic dincolo de Prut, dorind să contribuie, atât cât le stă în putinţă, la parcursul european al ţării. Anual, mii de tineri aleg să vină la studii în România, fie că este vorba de elevi, studenţi, masteranzi sau doctoranzi, iar numărul acestora creşte de la an la an. Bursele oferite de statul român sunt atractive, iar diplomele sunt recunoscute pe plan internaţional, spre deosebire de cele din Republica Moldova sau chiar din Rusia, unde bursele se acordă doar la facultăţi de „mâna a doua”. Cu toate că o bună parte din tineri doreşte să se stabilească în România odată cu finalizarea studiilor şi o altă parte pleacă mai departe spre Vest, există şi tineri care se întorc acasă, pentru a aplica ceea ce au învăţat la şcoală, în Republica Moldova.

Miss Boboc şi vicepreşedinte al Consiliului Şcolar

Marina Caracicovscaia este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”din Cluj-Napoca. A venit în România la vârsta de 16 ani. „Am ales să vin în România pentru a căuta un sistem de învăţământ mult mai transparent  şi mai evoluat. Având în vedere că România este un stat european, m-am aşteptat la acest lucru. Mi s-au îndeplinit aşteptările pentru că am găsit o calitate a învăţământului mult superioară celui din Moldova. Familia m-a susţinut şi a avut încredere în deciziile mele. Chiar dacă am plecat la 700 km distanţă, m-au sprijinit pentru că au înţeles că am mai multe oportunităţi decât acasă”, povesteşte Marina.

“Am văzut că diaspora Republicii Moldova e şi ea abordată. Nu sunt uitaţi oamenii care sunt în afara Moldovei. Deja se vede că această campanie e dusă la un nivel mult mai profesionist decât înainte. Şi votul nostru contează. Voi vota”,   Marina Caracicovscaia,   elevă

“Am văzut că diaspora Republicii Moldova e şi ea abordată. Nu sunt uitaţi oamenii care sunt în afara Moldovei. Deja se vede că această campanie e dusă la un nivel mult mai profesionist decât înainte. Şi votul nostru contează. Voi vota”,
Marina Caracicovscaia, elevă

Încă din clasa a IX-a s-a implicat într-o serie de activităţi. A participat la olimpiada de limba română şi la cea de biologie, precum şi la alte concursuri. A obţinut titlul de Miss Boboc, fapt ce i-a dat şi mai multă încredere, acesta fiind un semnal de acceptare şi apreciere din partea noului colectiv. Un an mai târziu, a primit mult mai multe voturi „de încredere”, candidând pentru preşedenţia Consiliului Şcolar.
„Nu am ieşit eu. Am avut 120 de voturi, dar am ieşit doar pe locul doi. Astfel, am devenit vicepreşedinte. Nu a contat, pentru că pentru mine cel mai important a fost faptul că am obţinut o funcţie în Biroul Executiv Şcolar, ceea ce îmi permitea să candidez pentru o funcţie în Biroul Executiv din Consiliul Judeţean al Elevilor. Miza era să ajung în Consiliul Judeţean. E foarte important ca elev să te implicit în structuri care reprezintă drepturile altor elevi. Vocea ta e auzită la un nivel mai înalt. Acesta este nivelul maxim la care poate să ajungă un elev: să reprezinte alţi elevi de vârsta lui”, consideră Marina.

Ea a pus bazele unei reviste, „Viaţa de liceu”, o revistă distribuită lunar, cu sponsorizare din partea Primăriei Cluj-Napoca, scrisă de elevi pentru elevi, în cadrul căreia este redactor.

„Am învăţat să mă implic”

„Implicarea este un lucru pe care l-am învăţat, fiindcă nu te naşti cu acest lucru, ci se învaţă. Am prins curaj. Am fost susţinută de mediu, de prieteni, de colegi. Nu am fost ruşinată de faptul că sunt din altă ţară. Nu a fost niciodată pentru mine o piedică să nu mă implic într-un proiect faptul că sunt din Basarabia”, spune tânăra.

Aceasta a fost abordată pe reţelele de socializare de tineri din Republica Moldova care o întrebau dacă va vota la parlamentarele din 30 noiembrie. „Votez pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al familiei mele, pentru că familia mea a rămas acolo. Votez pentru o schimbare, pentru că de asta are nevoie Moldova”, consideră tânăra.

Marina crede că demersul făcut de unele organizaţii în ceea ce priveşte unirea Basarabiei cu România este de bun augur. „Eu, subiectiv vorbind, văd acest aspect ca un proces ce se va derula în timp, care nu se va realiza acum. Nu este vorba de negocierile dintre cele două state, este vorba despre schimbarea mentalităţii.  A trecut o bună perioadă de timp de când noi nu mai suntem o ţară, iar Moldova a mers pe cont propriu, şi-a urmat soarta ei, care a fost diferită faţă de cea a României. Au trecut ani şi avem nevoie de ani pentru a gândi la fel, pentru a respira aceleaşi idei şi pentru a fi cu adevărat acelaşi popor. Simt că  generaţia aceasta vrea unirea, tinerii vor şi asta cred că se întâmpla în timp. Acest proces îl văd oarecum favorizat şi de dorinţa Moldovei de a intra în Uniunea Europeană. Faptul că se dau cetăţeniile este un factor care acelerează acest proces. Noi nu dobândim cetăţenia, o redobândim, pentru că ne-a fost luată forţat”, explică aceasta.

După părerea tinerei, oamenii sunt destul de divizaţi în ceea ce priveşte dorinţele politice. „Pentru unii, România e o portiţă spre Europa, alţii sunt naţionalişti. Nu toţi moldovenii gândesc la fel şi nu toţi au aceleaşi dorinţe. Părerea mea e că ar trebui să ne unim atât din considerente istorice, cât şi naţionaliste, pentru că suntem acelaşi popor, care vorbeşte aceeşi limbă. Oamenii vor înţelege că după graniţă sunt oameni ca ei şi o să îşi dorească unirea pentru că suntem la fel şi am fi o forţă mai mare împreună”, crede aceasta.

După terminarea liceului, Marina doreşte să rămână în România pentru a urma cursurile Facultăţii de Drept de la Universitatea „Babeş-Bolyai”.

Tinerii militează pentru un parcurs european

Ştefan Josan este masterand la Cluj şi, înainte de a se întoarce în Moldova, doreşte să facă cât mai multe pentru statul său. „Politica pentru un stat se poate face atât din interior, cât şi din afară. Nu am încă un drum croit, dar inevitabil voi contribui la progresul Republicii Moldova, intenţiile mele sunt de a contribui din afară, pe planul politicii externe, însă nu exclud şi o implicare pe plan intern ceva mai târziu, pentru a dezvolta politica. Domeniul politic la noi este aproape la pământ şi necesită o structurare, o dezvoltare, o reorientare pentru că este crucial ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova. Este un număr foarte mare de indecişi. Poate că tocmai acest număr de indecişi  ar putea să influenţeze direcţia de dezvoltare, vectorul de integrare al Republicii Moldova şi mă refer aici şi la regiunile cu potenţial de conflict: autoproclamata Transnistria, căreia i se asociază şi regiunea Nordului cu nucleul Bălţi, iar în sud avem această  unitate teritorială administrativă, Găgăuzia, care revendică nişte drepturi care nu îi aparţin”, spune Ştefan.

“Mi-am dorit să vin în România,   de care mă leagă în primul rând un ideal naţional,   familia mea fiind una dintre acelea care promovează necontenit valorile naţionale,   atât prin cânt,   cât şi prin opera scrisă”,   Ştefan Josan,   student

“Mi-am dorit să vin în România, de care mă leagă în primul rând un ideal naţional, familia mea fiind una dintre acelea care promovează necontenit valorile naţionale, atât prin cânt, cât şi prin opera scrisă”,
Ştefan Josan, student

Referitor la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, în străinătate vor fi organizate 100 de secţii de votare pentru diaspora moldovenească. La scrutinul precedent au fost cu 25 de secţii mai puţin. „Este un succes. Pe lângă aceasta este de notat mobilizarea în acest sens a studenţilor din România, pentru că aceştia contribuie nestingherit la organizarea procesului electoral şi mai mult decât atât, militează pentru parcursul european. Au înfiinţat anumite campanii «Basabia votează, Basarabia contează!», «EU Votez».  Problema este că între studenţii basarabeni din România şi electoratul modovenesc există diferenţe de păreri”, povesteşte acesta.

Ştefan consideră că Uniunea Europeană ar trebui să îi înveţe pe moldoveni ce înseamnă cu adevărat democraţia, pentru că, în momentul de faţă, aceştia cunosc doar o „democraţie estică” cu influenţe ruseşti. Acest scrutin este de referinţă”, consideră tânărul.

Cât despre unirea Republicii Moldova cu România, acesta consideră că momentul unirii trebuia hotărât atunci când Republica Moldova şi-a declarat independenţa faţă de URSS. „Republica Moldova avea atunci undă verde de a se uni cu patria-mamă. Astăzi, problema unirii este cu mai multe tăişuri. Părerile sunt împărţite, ”, povesteşte Ştefan.


Publicitate

Postaţi un comentariu