Sorina Irimie: „Fumatul ne costă foarte mulţi bani şi foarte multe vieţi”

Sorina Irimie, medic cercetător ştiinţific, coordonator proiecte GATS (Global Adult Tobacco Survey) și GYTS (Global Youth Tobacco Survey) ale OMS referitoare la fumat

Rep: Cine, cât, câţi fumează în România?

Sorina Irimie: Potrivit unui studiu pe care l-am condus în 2011 sub coordonarea OMS și CDC, 37, 4% dintre bărbaţi și 16, 7% dintre femei (de peste 15 ani) fumează zilnic, adică în jur de 5 milioane.

Rep: Cum stă România la acest capitol, comparativ cu alte ţări?

SI: Depinde cu cine ne comparăm. Dacă ne comparăm cu Suedia unde prevalența fumatului este de 14%, sau cu Grecia unde este de 32%. Cu o medie de 24, 3% a prevalenței fumatului zilnic, România se plasează la nivelul mediei de 23% a UE. Încă se fumează mult, dar tendința este de scădere a prevalenței fumatului. Cea mai importantă scădere s-a înregistrat după 2010, când au fost introduse cele mai mari creşteri de taxe pentru produsele din tutun. Unde stăm noi cel mai rău comparativ cu alte țări este la expunerea la fumul de ţigară ambiental, așa-numitul fumat pasiv, pentru că avem o legislaţie care încă este permisivă, nu avem încă o interzicere completă a fumatului în spațiul public (inclusiv baruri, restaurante). Chiar dacă legislaţia actuală stipulează că trebuie să existe locuri special amenajate pentru fumat, ea nu este corect aplicată, ducând la o expunere mult mai mare la fumul de ţigară ambiental, comparativ cu ţările care au adoptat deja legislaţia smoke free, la care sperăm să ne aliniem şi noi cât de curând, conform recomandărilor Comisiei Europene. Foarte multe dintre țările europene, și nu numai, au adoptat deja aceasta legislație într-o măsură mai mare sau mai mică. De exemplu, în Bulgaria nu mai este permis fumatul decât în aeroporturi în camere special amenajate. În Turcia, de asemenea, cu unele excepții în mediul hotelier.

În Macedonia fumatul este complet interzis în spațiile publice, inclusiv în aeroporturi, ei având ”aeroporturile verzi”. Irlanda este un model în domeniu. Italia, Franţa, Germania au interziceri parţiale. Progrese importante au fost înregistrate și în Grecia, unde se mai fumează doar în baruri. La noi, din nefericire, nu este respectată nici legislația în vigoare, și nu numai în ceea ce privește fumatul în spații publice. Spre exemplu 80% dintre copii de 13-15 ani îşi cumpără ţigările din chioşcuri, din hipermarketuri, deşi legislaţia actuală interzice vânzarea produselor din tutun persoanelor sub 18 ani. Dar, spre deosebire de americani, de exemplu, unde eşti legitimat, la noi nu te legitimează nimeni când cumperi ţigări, nici chiar pentru alcool. Dădeam un exemplu de voinţă politică zilele trecute… În statul New York este interzisă vânzarea tutunului pentru persoanele sub 21 de ani încă de anul trecut din luna mai, când intra în vigoare o lege propusă încă din 2013 de Michael Bloomberg (primarul de atunci al New Yoork-ului) prin care se interzice vânzarea tutunului persoanelor sub 21 de ani, iar acum un senator al SUA a propus ca această măsură să fie generalizată. Noi avem două probleme cu legislaţia. Pe de o parte, nu avem o legislaţie comprehensivă, care să acopere toate ariile în domeniul controlului, pe de altă parte, legislația existentă nu este întărită cu amenzi, cu măsuri concrete.

Rep: Ce am putea face pentru reducerea fumatului?

SI: Multe. Pe de o parte se impune întărirea legislaţiei existente, spre exemplu cea care interzice vânzarea produselor din tutun către minori şi amplasarea punctelor de comercializare a acestor produse în apropierea şcolilor, întărirea politicilor interne din şcoală care să interzică complet profesorilor şi elevilor să fumeze. Pe de altă parte, tinerii fiind foarte sensibili şi foarte prezenţi în spaţiul virtual, OMS recomandă modele de intervenţie pe platofrme IT, mesaje transmise prin Facebook, Twitter prin sms etc, care să informeze tinerii, pe de o parte despre efectele nocive ale fumatului, pe de altă pate să transmită mesaje motivaționale pentru renunțarea la fumat. Se încearcă în felul acesta creșterea gradului de conștientizare a riscurilor asociate fumatului și creșterea motivației pentru renunțare la fumat. OMS a creat asfel de platforme de intervenţie, pe care noi trebuie să le adaptăm la specificul nostru. Ultimul studiu GYTS (Global Youth Tobacco Survey) derulat în 2013 arată că dintre adolescenții de 13-15 ani care fumează, mai mult de trei sferturi ar dori să se lase de fumat. Ceea ce este extrem de îmbucurător e că acest studiu arată prevalenţa fumatului la aceste vârste a scăzut semnificativ, de la 17, 6% în 2004 la și 13, 5% în 2009 la 9, 4% în 2013. Este o scădere semnificativă, îndeosebi la băieţi, la fete scăderea fiind mai puțin accentuată.

Rep: De ce a scăzut, conştientizează riscurile sau e legislaţia cauza? Sau e un cumul de factori?

SI: Cu siguranță este vorba de mai mulţi factori care au contribuit, dar principalul factor, care este de altfel recunoscut și recomndat de OMS ca având cel mai puternic impact, considerat drept cea mai puternică metodă de control a fumatului la vârste tinere şi la persoanele cu venituri mici este taxarea, respectiv creşterea preţurilor. Creşterea preţurilor are cel mai mare impact pentru tineri şi la noi se reflectă în reducerea prevalentei fumatului, deopotrivă la tineri și adulți care a urmat creșterilor de prețuri din 2009 şi 2010. Au avut partea de contribuție cu siguranță și introducerea avertismentelor de sănătate pictoriale, încă din 2008, România numărându-se printre primele țări care au introdus aceste avertismente de sănătate pe pachetele de țigări, dar și interzicerea reclamei pentru produsele din tutun. La toate acestea se adaugă și eforturile continue de educație pentru sănătate din cadrul școlii.

Rep: În cazul copiilor stăm destul de bine comparativ cu Europa?

SI: Nu stăm cel mai rău. Fumează în mod curent în jur de 9% dintre copii de 13-15 ani, așa cum vă spuneam, mult mai puțini decât în 2004, și ceea ce este de asemenea îmbucurător este faptul că odată cu reducerea prevalentei fumatului la adulți s-a înregistrat o reducere semnificativă a expunerii copiilor la fumul de țigară ambiental la domiciliu, dar și la modelul parental. Pasul următor, legislaţia smoke free.

Rep: La adulţi unde ne situăm comparativ cu media europeană?

SI: În UE prevalența medie a fumatului zilnic la adulți este de 23%, la noi de 24, 3% în scădere. A scăzut fumatul şi la adulţi, şi la copii. Prevalența fumatului a fost în România de 30, 9% în 2004, 32, 4% în 2009, iar acum 24, 3%. A scăzut, dar este încă aproape un sfert din populaţie.

Rep: Interzicerea fumatului în locurile publice, în special în baruri, restaurante, ar contribui la reducerea fumatului?

SI: Cu siguranță da, ar contribui semnificativ. Studii derulate în Turcia, unde fumatul avea cote absolut alarmante, după introducerea legislaţiei smoke free, de interzicere completă a fumatului în spații publice, au arătat o reducere semnificativă a fumatul la populaţia adultă, dar şi a expunerii la domiciliu și a fumatului la tineri. Această legislație comprehensivă de interzicere a fumatului ajută pe deoparte nefumătorii, protejându-i de expunerea la acest factor de risc, dar și fumătorii în demersul de renunțare la fumat.

Rep: Proprietarii de baruri, restaurante nu sunt afectaţi de legislaţia anti fumat?

SI: Trecerea sistematică în revistă a datelor existente privind impactul legislației de interzicere completă a fumatului (smoke-free legislation) au demonstrat că aceasta are impact asupra întreprinderilor din industria ospitalității într-un număr de moduri, multe dintre ele pozitive.  S-a constatat ameliorarea stării de sănătate a angajaților, reducerea costurilor de asigurare, curățenie și întreținere. La modul general, datele existente, în particular în țările dezvoltate, sugerează un impact pozitiv al acestei legislații în zona de  business.  O  revizuire recentă Cochrane a identificat trei studii care au examinat impactul economic al legislației de interzicere completă a fumatului asupra industriei ospitalității. Toate trei au demonstrat că nu a existat  nici o scădere semnificativă a activității barurilor pre și post introducere a legislației; două dintre studii au raportat că nu a fost observată nici o scădere semnificativă a numărului de persoane care mergeau la restaurant, iar un studiu a găsit chiar o creștere semnificativă a numărului de nefumători care au mers   la restaurant după introducerea acestei legislații.

Rep: Ne costă mult fumatul pe români?

SI: Conform datelor din 2009 a fost estimată o pierdere monetară prin incapacitate de muncă din cauza fumatului de 89 de milioane de euro anual și cheltuieli de 158 de milioane de euro pentru tratamentul bolilor care sunt cauzate de fumat. În total se estimează că 5, 4% din cheltuielile de sănătate sunt atribuibile fumatului. Anual 1, 2 miliarde de lei din cheltuielile de sănătate sunt atribuibile fumatului, care este principalul factor de risc modifiabil pentru cancere, pentru bronhopneumopatia cronică obstructivă, bolile cardiovasculare.

Rep: Pe câţi români îi omoară fumatul?

SI: 92% din totalul deceselor sunt determinate de boli cronice netransmisibile – boli cardiovasculare, cancere, diabet, bronhopneumopatie cronico-obstructivă și alte boli cronice netransmisibile. Din totalul acesta de 92%, 58% sunt cauzate de boli cardiovasculare şi 20% de cancere, 3% de bolile cronice respiratorii, boli în relaţie directă cu fumatul. Deci, circa 81% dintre decese sunt într-o măsură mai mare sau mai mică în relaţie cu fumatul.  Organizatia Mondială a Sănătății, în Raportul privind mortalitatea atribuibilă fumatului, estimează că în România 1 din 4 decese premature în cadrul grupului de vârstă 30-44 ani și 1 din 3 in grupul 45-59 ani sunt atribuibile fumatului.

[stextbox id=”custom”]

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Raportul privind statusul global al bolilor netransmisibile – 2010), aproape 6 milioane de oameni mor în fiecare an ca urmare a consumului de tutun – atât direct, cât și prin expunerea la fumul de ţigară ambiental. Luând în considerare toţi factorii care ar putea influenţa evoluţia acestui fenomen, se estimează că acest număr va crește la 7, 5 milioane până în anul 2020 și va cauza 10% din totalul deceselor. Fumatul este asociat cu afecţiuni severe: cancere, boli pulmonare și cardiace – fiind responsabil pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer pulmonar, 40% din bolile respiratorii cronice și 10% din bolile cardiovasculare.

Tutunul nu îi sărăcește doar pe cei care îl folosesc, dar pune și o enormă povară financiară asupra întregii ţări. La nivel naţional, costurile consumului de tutun se traduc în costuri crescute pentru îngrijiri de sănătate, scăderea productivităţii ca urmare a îmbolnăvirilor și deceselor precoce și daune aduse mediului. În contextul ameninţător al acestei epidemii, supravegherea apare ca o importantă cheie de control. Reducerea prevalenţei fumatului este o cale importantă de reducere a costurilor sociale și de sănătate, pe termen mediu și lung. (Studiul global privind tutunul la adulţi al OMS)

Concluzii și recomandări

România a demonstrat că este posibilă introducerea unei legislații complexe și eficiente de control al tutunului într-o perioadă de timp scurtă, atunci când există voința politică pentru adoptarea și implementarea măsurilor legislative. Prezentul raport furnizează date care arată că, în pofida tendințelor pozitive ale prevalenței fumatului în România, nivelurile expunerii, deopotrivă active și pasive, rămân ridicate. Raportul arată că datele de supraveghere pot ghida decidenții politici în implementarea măsurilor pentru reducerea consumului de tutun.

Între intervențiile necesare, bazate pe recomandările MPOWER, se numără:

1. Monitorizarea indicatorilor cheie referitori la consumul produselor din tutun și la metodele de control și utilizarea acestor indicatori pentru susținerea intervențiilor de sănătate publică.
2. Adoptarea și punerea în aplicare a legislației pentru un mediu complet fără fum în toate locurile publice, inclusiv în unităţi de învăţământ, la locul de muncă, în restaurante și baruri.
3. Stabilirea de parteneriate între agențiile guvernamentale și serviciile publice responsabile pentru aplicarea legii, în scopul aplicării eficiente a legislației de interzicere completă a fumatului.
4. Susținerea inițiativelor pentru „domicilii fără fum”.
5. Consolidarea sistemului de sănătate, astfel încât suportul pentru renunţarea la fumat să fie disponibil în cadrul unităţilor primare de îngrijire medicală.

(Studiul global privind tutunul la adulţi al OMS)

[/stextbox]