Şcoala de matematică din Cluj adună şi înmulţeşte performanţele

eepurl.com

Zicala că ardeleanul e un om calculat e întărită, parcă, şi de faptul că şcoala de matematică din Cluj este printre cele mai bune din ţară, în prezent chiar cea mai performantă, recunoscută în ultima vreme şi la nivel internaţional. Tradiţia matematicii clujene de performanţă se întinde pe mai bine de două secole, dacă ar fi să ne oprim numai la matematicianul clujean Janos Bolyai şi la tatăl acestuia, Farkas Bolyai. În ultimii ani, deşi n-a avut vârfuri individuale de talie internaţională, şcola de matematică din Cluj a intrat, prin Facultatea de matematică a Universităţii Babeş-Bolyai, în topurile internaţionale, ceea ce reprezintă o premieră nu numai pentru învăţământul clujean, ci şi pentru întregul învăţământ românesc.

În trei clasamente internaţionale

Vârful de lance al matematicii clujene îl reprezintă acum corpul de profesori de la Universitatea Babeş-Bolyai, marea majoritate de la Facultatea de matematică, dar şi de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor şi de la Facultatea de business. Prin cercetările lor, Universitatea Babeş Bolyai a ajuns să figureze, prin domeniul matematicii, în trei topuri mondiale: clasamentul Shanghai, clasamentul US News şi World Report şi în QS World University Rankings.

„Legat de cercetarea ştiinţifică, rezultatele din ultimii ani, apariţia domeniului matematică a UBB în topurile internaţionale de specialitate e legată în primul rând de rezultatele obţinute în ultimii 5-6 ani, pentru că majoritatea acestor clasamente internaţionale iau în considerare ultimii 4-5ani. Rezultatele care au plasat domeniul matematică în topuri sunt cele care ţin de cercetarea ştiinţifică. Ca să fiu mai explicit, este vorba de numărul de publicaţii ştiinţifice în reviste de prim rang, în special cele cotate de Agenţia americană Thomson Reuters. Deci, articole publicate în astfel de reviste, cărţi publicate la edituri internaţionale, colaborări ştiinţifice internaţionale şi, nu în ultimul rând, vizibilitatea şi recunoaşterea internaţională, care are şi ea un mod de a fi măsurată, prin numărul de citări pe care publicaţiile noastre le obţin în aceste baze de date internaţionale, în primul rând în baza de date Thomson Reuters.

Aceste rezultate au condus la apariţia domeniului matematiccă în 3 topuri internaţionale de prestigiu. Suntem prima universitate din România care, prin domeniul matematică, se află în clasamentul Shanghai, suntem singura universitate din România care, prin domeniul matematică, se află în clasamentul pe care US News şi World Report l-au scos în 2014 şi suntem una dintre universităţile -alături de Universitatea Bucureşti şi cea din Timişoara- care se află în clasamentul QS World University Rankings. În Shanghai, în 2013, am fost pe poziţia 100-150, iar în 2014 suntem în locurile 150-200. În US News şi World  Report suntem pe poziţia 81 din peste 2.000 de universităţi câte sunt măsurate. UBB este prima universitate din România prezentă în aceste topuri, dar grupuri foarte bune de matematicieni sunt şi la Bucureşti şi la Iaşi”, ne spune decanul Facultăţii de matematică şi informatică a UBB, Adrian Petruşel.

lot-olimpici-matematica-cluj

Discipolul şi-a depăşit maeştrii

Vizibilitatea internaţională de care beneficiază acum Facultatea de matematică este şi rodul tradiţiei, dar şi a unei bune organizări a cercetării actuale. Ca o ironie a sorţii, după ieşirea de sub tutela Imperiului austro-ungar, şcoala de matematică românească de la Cluj a avut nevoie la începuturile sale de sprijinul şcolilor de matematică de la Iaşi, Bucureşti şi Timişoara, iar acum, după mai puţin de 100 de ani, a ajuns înaintea lor în topurile internaţionale.

„Rezultatele acestea au fost obţinute printr-o construcţie mai veche, prin organizarea foarte bună a cercetării ştiinţifice care s-a făcut de-a lungul anilor, începând cu primele grupuri de matematicieni care au activat aici, chiar pornind de la Universitatea maghiară care a fost aici şi care a avut foarte buni matematicieni. Ulterior, după 1919, cu sprijinul universităţilor din România Mare, din Iaşi şi Timişoara, s-au creat colective şi grupuri de cercetare care au continuat să producă matematicieni de valoare şi care acum au erupt şi în clasamente. Când, în 1919, s-a făcut Universitatea din Cluj, în primul rând profesori de la Iaşi şi Bucureşti au venit aici să sprijine şi mulţi dintre ei făceau naveta ca să dezvolte matematica la Cluj. Dimitrie Popmpeiu a fost unul dintre cei care are un rol esenţial în crearea grupului de matematică de la Cluj. Matematica românească din Cluj s-a născut în primul rând datorită sprijinului de la celelalte universităţi ale ţării”, povesteşte Adrian Petruşel.

Adrian Petrușel

Adrian Petrușel

Aflux de studenţi şi de vizitatori de prestigiu

Dar la Cluj a fost mereu o şcoală de matematică puternică şi foarte mulţi creatori de şcoală. Iar dintre cele 63 de domenii ale matematicii, există câteva în care clujenii au fost pionieri şi în care excelează în prezent.

„De dinainte de 89 îmi vin în minte cel puţin 3-4 nume de matematicieni foarte buni, creatori de şcoală, de fapt, că acesta a fost marele lor merit. Erau academicienii Tiberiu Popoviciu, Gheorghe Călugăreanu şi profesorul DV Ionescu, care au creat şcoli de matematică la Cluj. După 89 sau mai recent, de asemenea, academicianul Petru Mocanu, academicianul Dimitrie Stancu, profesorul Ioan A. Rus – sunt oameni care au continuat să ţină la cel mai înalt nivel şcolile de matematică. Când spun şcoli e vorba de anumite subdomenii ale matematicii pe care se lucrează extrem de serios. Matematica are 63 de domenii şi nu poţi fi bun în toate. Există câteva domenii la Cluj pe care suntem de nivel mondial. Suntem foarte buni în domeniul funcţiilor complexe, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale şi a operatorilor neliniari, în analiză numerică, în analiză matematică şi optimizare, în mecanică, algebră”.

Acum, datorită şi rezultatelor din ultimii ani şi recunoaşterii internaţionale, afluxul de studenţi e sporit şi chiar cei care au intrat deja la alte universităţi vor să se transfere la Cluj. Ca să nu mai vorbim de faptul că Facultatea de matematică şi informatică are acum relaţii de colaborare cu cele mai prestigioase facultăţi de profil din lume, aşa cum explică Adrian Petruşel: „Pe de altă parte, dacă mă refer la partea de studenţi, noi fiind facultate de matematică şi informatică şi având şi această dezvoltare fenomenală a informaticii, în ultimii ani am crescut foarte mult, atât ca număr de studenţi, mai ales pe partea de informatică, cât şi ca valoare a studenţilor care vin; avem deseori cereri de transfer de la alte universităţi, studenţi care au aflat că la Cluj se face şcoală bună de matematică şi informatică. Ca să nu mai vorbim de afluenţa de candidaţi care vin în fiecare an la admitere. Aici a existat întotdeauna un grup puternic de matematică aici, e o tradiţie, o şcoală de tradiţie şi întotdeauna la Cluj s-a încercat să se ţină cât mai mult legătura, să se colaboreze cu marile centre mondiale.

Într-o vreme era Parisul, actualmente sunt în primul rând SUA şi Canada ca poli în dezvoltarea matematicii. Permanent la Cluj au venit mari matematicieni din Franţa, Germania etc şi astfel a fost o efervescenţă ştiinţifică care a făcut bine şi a condus la dezvoltare. Acum avem foarte multe colaborări. Aproape nu există săptămână să nu avem vizite din străinătate şi, pe de altă parte, şi foarte mulţi colegi de-ai mei pleacă la conferinţe sau ca profesori invitaţi, începând cu SUA, Germania, Franţa, Italia. Tocmai am avut o vizită de la National University of Singapore, care este în top 10 mondial pe informatică. Pe matematică, cele mai bine cotate sunt cele americane. Din top 10, vreo 7-8 sunt din SUA, mai este una din Arabia Saudită -care a progresat foarte mult în ultimii ani dar mai ales prin import de matematicieni- şi cele britanice, Oxford şi Cambridge”.

Moisil voia să predea la Cluj

Dar şcoala de matematicădin Cluj era râvnită şi odinioară, inclusiv de personalităţi ale domeniului. Unul dintre cei care ar fi vrut să activeze în cadrul şcolii clujene de matematică a fost chiar Grigore Moisil.

„Dragă unchiule, am să-ti fac o mare rugăminte. Mi-ai promis dumneata că, atunci când voi avea nevoie, te vei interesa mata de posibilitatea de a lua eu vreun post pe la Facultatea din Cluj… De aceea te-aş ruga pe dumneata să te interesezi dacă la Facultatea de Stiinţe din Cluj nu se face vreo conferinţă liberă. Profesorii secţiei de matematici mă cunosc în mare parte, există la Cluj o apreciere pare-mi-se mai justă asupra valorii stiinţifice… D. A. Angelescu a făcut o cerere de transferare la Bucuresti… Dacă în locul lui se intenţionează numirea lui D. V. Ionescu atunci ar rămâne liberă conferinţa acestuia şi aş putea fi eu numit… mă bizui pe d-ta şi pentru a evidenţia în faţa profesorilor faptul că numirea mea nu ar fi în nici un caz o alegere gresită”, spunea Grigore Moisil într-o scrisoare adresată unchiului său Constantin Drăgan.

Dacă mari matematicieni, precum Grigore Moisil, doreau să predea la Cluj, multe dintre produsele actuale ale şcolii de matematică din Cluj aleg însă calea străinătăţii, unde au condiţii mai bune de muncă şi de trai.

„Pe mulţi nu i-am putut păstra la universitate, că au făcut carieră la universităţi din afară. Marius Crainic în Olanda, Adrian Vasiu în SUA, care a fost olimpic internaţional cu rezultate extraordinare, Ioan Mărcuţ actualmente post doc la Stanford în SUA”, mai spune Adrian Petruşel.

Numerele mai mici vor să devină mari

Dar în urma celor care pleacă, vin alţii, şi mai tineri, actualmente elevi, care, însă sunt vizaţi şi ei deja de marile universităţi ale lumii.

Preluând performanţele înaintaşilor lor şi cele ale colegilor mai mari de la universitate, un grup de elevi clujeni face, an de an, să fie cunoscut şi recunoscut numele şcolii de matematică din Cluj. Aceşti elevi obţin an de an medalii la Olimpiada naţională de matematică şi, din când în când, reprezintă matematica românească şi la nivel internaţional.

În acest an, elevii clujeni Dragoş Crişan şi George Ile, ambii de la CN Emil Racoviţă, s-au calificat în lotul lărgit al României pentru Balcaniada la matematică şi Olimpiada Internaţională de matematică, alături de alţi circa 20 de elevi din întreaga ţară. În perioada următoare vor urma alte teste şi în final vor rămâne 6 elevi care vor reprezenta România în competiţiile internaţionale.

„Ne pregătim mult,   lucrăm aproape în fiecare zi. Lucrăm şi cu profesorii şi şi noi pe noi ne ajutăm. Suntem un lot unit şi vrem să învăţăm că e bine să lucrăm în echipă când ne pregătim şi individual la concurs,   ca să fim cei mai buni. Trebuie şi un pic de talent,   dar,   bineînţeles,   trebuie şi foarte multă muncă pe parcurs. Mie de la început mi-a plăcut matematica,   din clasele primare,   de la doamna învăţătoare şi apoi m-a îndrumat şi mama,   şi profesoare de la clasă. (Dragoş Crişan,   olimpic)

„Ne pregătim mult, lucrăm aproape în fiecare zi. Lucrăm şi cu profesorii şi şi noi pe noi ne ajutăm. Suntem un lot unit şi vrem să învăţăm că e bine să lucrăm în echipă când ne pregătim şi individual la concurs, ca să fim cei mai buni. Trebuie şi un pic de talent, dar, bineînţeles, trebuie şi foarte multă muncă pe parcurs. Mie de la început mi-a plăcut matematica, din clasele primare, de la doamna învăţătoare şi apoi m-a îndrumat şi mama, şi profesoare de la clasă. (Dragoş Crişan, olimpic)

La Olimpiada naţională de matematică din acest an au participat 17 elevi clujeni şi 11 dintre ei au obţinut medalii, iar 6 dintre cei 11 s-au calificat la barajul pentru lotul olimipic naţional lărgit, dar numai cei doi au trecut de barajul respectiv.

Dintre cele 11 medalii, una este de aur şi câte cinci de argint şi de bronz. De asemenea, elevii clujeni Dragoş Crişan şi Bogdan Moldovan au obţinut menţiuni din partea Ministerului Educaţiei.

Medalia de aur a fost obţinută de Dragoş Crişan (cls a VIII-a), de la CN Emil Racoviţă. Argint au obţinut Bogdan Moldovan, (cls a XII-a, O. Ghibu), Alex Ignat (V, Rebreanu), George Ile (VII, Racoviţă), Mihnea Cuibus (XI, Racoviţă), Maria Crăciun (X, Racoviţă), iar bronz au obţinut Daniel Vişan (V, Avram Iancu), Naomi Trancă (VI, Racoviţă), Andrei Man (VI, Racoviţă), Andrei Petridean (VIII, Racoviţă) şi Claudiu Mihali (XI, Racoviţă).

Şase dintre cei 11 medaliaţi au participat la barajul pentru accederea în lotul olimpic lărgit al României: Dragoş Crişan, Bogdan Moldovan, George Ile, Mihnea Cuibus, Maria Crăciun şi Andrei Petridean.

La Olimpiada naţională de matematică din acest an, Clujul a fost reprezentat de 17 elevi. Dintre cei 17 elevi clujeni (5 pentru lotul de clasele V-VI şi 12 pentru lotul de clasele VII-XII), marea majoritate sunt de la CN Emil Racoviţă -10-, doi de la CN Andrei Mureşanu Dej şi câte unul de la Liceul Onisifor Ghibu, Liceul Lucian Blaga, Liceul Avram Iancu, Şcoala Liviu Rebreanu şi Liceul unitarian Janos Zsigmond.

Mihnea Cuibus

Mihnea Cuibus

 Profesori universitari şi preuniversitari pentru olimpici

În urmă cu câţiva ani, Clujul a avut şi un medaliat internaţional la matematică, care a fost elevul profesoarei Camelia Magdaş, de la Colegiul Naţional Andrei Mureşanu din Dej, cea care a însoţit în acest an lotul clujean la Olimpiada naţională de matematică. „În 2008 am avut medalii la Olimpiada Internaţională şi la Balcaniadă. Era chiar elevul meu, Daniel Rimovecz, de la Andrei Mureşanu din Dej. La Balcaniadă a luat medalia de argint şi pe cea de bronz la internaţională”, spune Camelia Magdaş.

Au fost şi ani mai puţin reuşiţi pentru olimpicii clujeni, dar în ultima vreme, şi datorită unui parteneriat între Inspectoratul Şcolar şi Facultatea de matematică, elevii olimpici sunt pregătiţi de un corp comun de profesori din învăţământul preuniversitar şi universitar, aşa cum ne spune inspectorul de matematică de la ISJ Cristian Pop: „A fost o perioadă, în 2011-2012, când am stagnat, dar acum avem un parteneriat cu UBB, pregătim lotul suplimentar şi de când am făcut acest parteneriat se văd şi rezultatele. Am făcut o echipă comună din profesori preuniversitari şi universitari care se ocupă doar de olimpici”.

Cristian Pop are încredere că din urmă vor veni şi alţi elevi foarte buni la matematică: „Ile George a confirmat în ultimii ani, în clasa a VIII-a sunt doi elevi foarte buni de la care avem mari speranţe, Crişan Dragoş şi Petridean Andrei. Ei sunt chiar foarte buni şi de viitor. Mai e la clasa a XI-a Mihnea Cuibus, care din clasa a V-a a participat în fiecare an la olimpiadă. El a fost printre puţinii care la Olimpiada naţională, în clasa a VIII-a, a luat punctaj maxim, lucru care se întâmplă destul de rar la naţională. Mai sunt trei elevi în clasa a XII-a, care din clasa a V-a confirmă permanent, adică aduc medalii în fiecare an: Albu Alexandra, Moldovan Bogdan şi Horvath-Bojan Paul. Judeţul a câştigat foarte mult şi a crescut datorită lor. Şcoala de matematică clujeană e foarte bună şi avem copii foarte bine pregătiţi. Încă se mai face matematică la nivel înalt”.

1 Comentariu

  1. Ela spune:

    Cinste lor pentru munca depusa, atat profesorilor cat si elevilor. Ar fi frumos dar si util daca statul ar investi in aceste valori ca sa nu-i pierdem mai tarziu. Probabil ca d-abia atunci, cand se va intampla acest lucru, vom putea vorbi de o societate matura.

Postaţi un comentariu