Palat cu vedere la moarte

Foto: Dan Bodea

Execuțiile publice erau privite de conducătorii Transilvaniei de la ferestrele Palatului Princiar. Cel mai crunt supliciu a fost cel îndurat de Baba Novac, fript de viu 

Sadism

De la ferestrele Palatului Josiká, conducătorii Transilvaniei priveau cum erau decapitați, schingiuiți și arși pe rug adversarii politici sau de conjunctură. Clădirea este cea situată în Piața Unirii nr 10. Înainte de secolul al XVIII-lea, aici se afla Palatul Princiar de la Cluj, adică locul unde conducătorii Transilvaniei erau găzduiți în timp ce se aflau în orașul de la poalele Feleacului.

De aici a privit în 1594 Sigismund Báthory decapitarea liderilor partidei pro-otomane și tot de aici a privit în 1601 generalul Basta torturile la care a fost supus Baba Novac.

De acesta din urmă se leagă una dintre cele mai atroce execuții din istoria Clujului, în 5 februarie 1601. Oștean strălucit, mercenarul sârb a rămas fără „angajator”, după ce Mihai Viteazu a fost alungat de pe tronurile celor trei țări românești. În aceste împrejurări, în decembrie 1600, Baba Novac a intrat în slujba lui Giorgio Basta, general italian de origine albaneză, care administra Transilvania în numele împăratului Rudolf de Habsburg.

Pentru a calma spiritele în provincie, unde nobilimea era ostilă ocupației habsburgice, Basta l-a predat pe Baba Novac Dietei Transilvaniei – alcătuită din reprezentanți ai nobililor, sașilor și secuilor -, întrunită la Cluj.

Mercenarul sârb, aflat în jurul vârstei de 80 de ani, a fost adus în oraș în 3 februarie, de soldați ai lui Basta, de la Lipova, unde conducea un corp de oaste. Lipova se afla atunci pe graniță cu Imperiul Otoman. De altfel, acuzația oficială care i s-a adus oșteanului sârb a fost că, prin intermediul duhovnicului său, preotul ortodox Sascu, ar fi complotat cu pașa de la Timișoara pentru un atac împotriva Transilvaniei. Pentru asta, Dieta – care la Cluj se întrunea în Biserica Sfântul Mihail – l-a condamnat pe Baba Novac la moarte prin ardere pe rug, alături de preotul complice.

Execuția a avut loc în Piața Unirii, în apropiere de zona unde acum se află ruinele romane. Basta a privit martiriul de la fereastra Palatului Princiar. 

Fripți de vii

„Dacă am spune că au fost arși pe rug nu am avea decât o foarte palidă imagine a înfiorătorului supliciu la care au fost supuşi doi oameni care trecuseră de 70 de ani. Baba Novac şi preotul sârb au fost legaţi de două grinzi orizontale, asemănătoare unor frigări uriaşe, pe care călăii le învârteau deasupra focului. În prealabil, ei au fost schingiuiţi şi, parţial, jupuiţi de piele”, spune istoricul Tudor Sălăgean.

Supliciul aduce aminte de altă execuție intrată în memoria colectivă prin sadismul său, cea a lui Gheorghe Doja, la Timișoara, în 1514. În ambele cazuri, călăii au luat măsuri pentru a prelungi viața și prin urmare chinul celor torturați. Astfel, Baba Novac și preotul Sascu erau stropiți, din când în când, cu apă. „Execuția a durat aproape o oră şi jumătate, până în momentul în care Basta, care privea acest «spectacol» de la una dintre ferestrele reşedinţei princiare, a cerut ca victimele să nu mai fie udate cu apă şi să fie lăsate să moară”, explică Tudor Sălăgean.

După execuție, cadavrele lui Baba Novac și al duhovnicului său au fost trase în țeapă și amplasate în fața Turnului Croitorilor. Stârvurile au fost lăsate să fie mâncate de corbi. 

În registrul de cheltuieli al orașului sunt trecute cu minuțiozitate costurile execuției lui Baba Novac: „Am dat ţiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript şi au tras în ţeapă pe Baba Novac şi pe Preotul, florini 7, dinari 50 (…) Am plătit, pentru Baba Novac şi Preotul, celor doi călăi florini 3 (…) Am plătit lui Luca Ácsi, pentru că a cioplit ţeapa pentru Baba Novac, florini 2”.

Manevrele lui Basta de „liniștire” a nobililor prin sacfrificarea lui Baba Novac nu au dat rezultatele scontate, iar Dieta l-a ales principe, din nou, pe Sigismund Báthory.

În august același an, printr-o ironică întorsătură a istoriei, Mihai Viteazu, întors din exil, și Giorgio Basta intrau în Cluj ca aliați, după ce tocmai au înfrânt la  Guruslău armata lui Sigismund. Pentru a evita represaliile lui Mihai asupra orașului pentru execuția lui Baba Novac, clujenii au negociat cu Basta. „Generalul a asigurat liniștea orașului, dar, în schimb, clujenii au achitat solda pe trei luni a armatei lui Basta şi au acceptat încartiruirea în oraş a unei garnizoane imperiale”, mai spune istoricul Tudor Sălăgean.

Pe locul unde a fost afișat cadavrul tras în țeapă al lui Baba Novac, Mihai Viteazu a ridicat un steag. În 1975 tot aici a fost amplasată o statuie a căpitanului sârb, realizată de Virgil Fulicea.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu