Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Un taxi numit dorință deșartă”

transilvaniareporter.us18.list-manage.com

Plouă, ninge sau e oră de vârf. Clujenii cunosc bine efectele în trafic ale acestor fenomene. Când ele se combină derivă traficul de coşmar. Clujenii îl cunosc bine de câţiva ani; noutatea, ca o consecinţă mai recentă a impasului din trafic este dispariţia taxiurilor de pe străzi în timpul perioadelor de vârf.

Timpi de aşteptare de o oră sunt realităţi familiare clujenilor care circulă frecvent cu taxiul. La orele de vârf, adesea taxiurile nu mai vin deloc. Din mai multe cauze, foarte mulți taximetriști refuză să mai muncească pe timpul zilei, alegând turele de noapte, mult mai liniștite. Aglomeraţia excesivă înseamnă pentru un şofer de taxi timpi de parcurs exagerat de mari, care le limitează câştigurile, precum şi consum  de carburant şi uzură a  maşinilor care le măreşte costurile. În aceste condiţii, taximetriştii fug de stres, refugiindu-se  în blândeţea nopţii (Clujul e un oraş totuşi civilizat, evenimentele neplăcute care implică taximetriştii nocturni sunt rare).  Aşadar stresul de peste zi se transferă clienţilor de taxi care nu mai pot fi serviţi.

Iar, din ce reiese din discuţiile cu oamenii implicaţi, taximetria este o ocupaţie din care nu se câştigă deloc rău chiar dacă o practici doar noaptea. Dovada faptului că profitul este unul bun o găseşti în anunţurile de vânzare la negru a unor licenţe de taximetrie. O astfel de licenţă care a fost eliberată de Primărie cu 250 de lei valorează acum între 20.000 şi 30.000 de euro. Numărul acestora este stabilit prin lege, sunt 2.772 de licenţe valide în Cluj,  şi chiar dacă Primăria ar vrea ca el să crească,  nu poate interveni. Câteva  propuneri de îmbunătăţire sunt avansate  şi de clusterul taximetriştilor, blocate însă de temerile şi inerţia firmelor cu dispecerat taxi. Alternativa numită Ubber nu acoperă nici ea efectele împuţinării taxiurilor pe timp de zi, numărul maşinilor implicate în această formă alternativă (şi controversată) de transport urban de persoane fiind încă mic.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Un restaurant cu specific canadian, victimă colaterală a „furtunilor fiscale” românești. În engleză, expresia „off the wall” denumește o acțiune aflată undeva pe linia extrem de subțire dintre nebunie curată și curaj dus la extrem. În Cluj-Napoca, „Off the wall” era până de curând numele unui restaurant cu specific canadian, care însă zilele acestea se pregătește să coboare literalmente de pe pereții mediului de business românesc. „Schimbările fiscale introduse de guvern anul trecut au pus în încurcătură multe afaceri mici, printre care și pe noi”, este o parte a mesajului postat pe pagina localului, în care l-am găsit miercuri și pe antreprenorul Oliver Ryffel, un canadian cu origini elvețiene, care a luat pe stomacul gol un pahar de viziune economică românească, după care a ajuns direct sub masă. (Radu Hângănuț)

APLICAȚIE. Fast Order, aplicația de „sărit rândul” la pauza de masă. „Marea îngrămădeală” din timpul orelor clasice destinate prânzului este un fenomen foarte comun în mai toate orașele, iar Clujul nu duce lipsă de „competitori”. De pe la ora 13 și până la 15, cozile de la restaurantele din mall sunt kilometrice, șoferii mașinilor de catering conduc încălcând echivalentul a cinci cărți de legislație rutieră, iar bucătarii sar de colo colo printre oale și castroane. Totul se traduce simplu prin timp pierdut pentru clientul consumator, care dintr-o oră de pauză rămâne cu maximum 15 minute în care să înfulece în grabă ce și-a comandat. Dar în 2018 lucrurile pot sta altfel, mulțumită tehnologiei: aplicația Fast Order, dezvoltată de un grup de investitori privați din București și Cluj, aduce pe piață posibilitatea de a comanda și plăti de pe telefon, pentru ca ulterior să ridice comanda de la restaurant și să aleagă dacă o ia la pachet sau o consumă în local. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Ia-mă de unde nu-s

  • Clusterul îi uneşte, invidia îi dezbină. Taximetriştii clujeni trăiesc zi de zi în haos din cauza problemelor cu care se confruntă în traficul aglomerat din oraş. O parte din standurile din zona centrală au fost mutate, altele desfiinţate, astfel că ocuparea „locurile bune”, mult răvnite de colegii de breaslă, devine o misiune dificilă. (Maria Man)
  • O meserie în continuă mișcare dacă ai răbdare să aștepți clientul. La prima vedere am fi tentați să spunem că taxiurile sunt din abundență în Cluj-Napoca, deci se trăiește bine de pe urma acestei profesii. Dacă ar fi să facem o statistică, cumulând mașinile înregistrate la toate firmele de taximetrie din Cluj-Napoca, aproximativ 1.000 de vehicule sunt în medie pe traseu. Și totuși, sunt momente în care cu greu găsești o mașină disponibilă, mai ales la orele de vârf. Lipsa de civilizație a participanților la trafic, lipsa proiectelor majore de descongestionare a traficului, lipsa parcărilor, a inelelor de ocolire, fac ca valorile de trafic să fie extrem de mari. Acest lucru duce la aglomerare și timpi de parcurs exagerat de mari pentru distanțe mici. Nu e de mirare că foarte mulți taximetriști refuză să mai muncească pe timpul zilei, alegând turele de noapte, mult mai liniștite. (Patrice Podină)
  • Jurnalist de profesie, taximetrist de nevoie. „Ești ca într-un confesor, unde nu se dau verdicte, pedepse sau iertăciuni”. Taximetria este o lume pestriță. O spun taximetriștii care au pregătiri profesionale dintre cele mai diverse, o spun clienții, o spune legea transportului în regim de taxi și de închiriere. Miza șoferilor de taxi este să rămână cu „suta” lor curată la final de zi, miza operatorilor orientați doar să facă bani este să negocieze procente cât mai favorabile cu șoferii pe care îi angajează, în timp ce clienții își doresc servicii ieftine și de calitate. (Cristina Beligăr)
  • UBER: Trebuie să avem o discuție despre viitorul orașelor, nu despre trecutul lor. „În București” vor circula doar taximetre licențiate, conform legii”, spunea primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în luna decembrie a anului trecut, marcând astfel continuarea șicanelor între taximetriștii clasici și tabăra 2.0 a transportului, reprezentată de serviciile de car sharing, ride-sharing sau de aplicațiile mobile care înglobau mai multe firme de taxi dintr-un anumit oraș. Cu toate acestea, războiul pare departe de o încheiere. Avansul tehnologic e greu de combătut chiar și prin legi, iar dibăcia unor servicii precum Uber, care a „răzbit” în orașe mult mai mari și în legislații mult mai solide decât orice ar putea oferi România, este redutabilă. La un an și jumătate de la lansare, peste 60.000 de persoane au folosit Uber la Cluj, iar compania anunță prin oficialii ei că, din punctul lor de vedere, drumul schimbării are un singur sens: spre viitor. (Radu Hângănuț)
  • Taxi à la Cluj: şoferi de gaşcă, timp de aşteptare mare. Mereu pe fugă şi ocupaţi nevoie mare, clujenii sunt nemulţumiţi de timpul mare de aşteptare în momentul în care comandă un taxi, mai ales în orele de vârf sau în zilele ploioase. Cu toate acestea, cei chestionaţi par a fi mulţumiţi de serviciile oferite, dar şi de prezenţa de spirit a taximetriştilor clujeni, care au unele dintre cele mai interesante poveşti, mai mult sau mai puţin adevărate, dar numai bune de spus mai departe în timpul unei călătorii spre serviciu, aeroport, gară, spital, şcoală, casă etc. (Maria Man)

CULTURĂ. Galeria Casa Matei din Cluj și Zidurile ei IN/vizibile. Galeria Casei Matei din Cluj a găzduit sâmbătă, 20 ianuarie, timp de câteva ore, mai multe instalații interactive și imersive create de artiștii francezi Matthieu Tercieux și Sam Quentin alături de artistul român Lucian Matei și de alți tineri din diverse domenii creative (designeri, arhitecți, programatori, sau desenatori) care pe parcursul ultimei săptămâni au participat la un Atelier de mapping interactiv și instalații multimedia organizat la Institutul Francez din Cluj. (Cristina Beligăr)

#CentenarulMariiUniri: Clişeele din 1 Decembrie 1918, „readuse la viaţă” cu tehnica de acum 100 de ani. Cele cinci clişee care au imortalizat momente surprinse în timpul Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918, realizate de cel rămas în posteritate ca „fotograful Unirii”, Samoilă Mârza, au fost reinterpretate vizual şi readuse la viaţă, cu aceeaşi tehnică fotografică de acum un secol, de către Radu Chindriş, în cadrul unui proiect lansat oficial, miercuri, la Alba Iulia, şi care se va derula pe durata Anului Centenar.

FOTOREPORTAJ. Tablouri de iarnă în apropiere de Cluj: Agârbiciu, Râșca și Dealu Mare. La începutul acestei săptămâni iarna și-a intrat în sfârșit în drepturi și în județul Cluj cu ninsori mult așteptate de agricultori, dar și de copiii ai căror părinți nu își permit foarte des vacanțe în stațiunile de munte din țară sau din alte colțuri de lume. Și, până la urmă, cine mai are nevoie de alt munte când zona în care locuiești este recunoscută pentru frumusețea și unicitatea ei. Pentru acești copii ninsoarea de duminică seara a făcut minuni, pregătindu-le terenul pentru o săptămână la derdeluș pe dealurile din satele și comunele din apropierea Clujului, sau chiar pe drumurile înzăpezite și puțin circulate din comunele sau satele în care locuiesc. (Cristina Beligăr)

TINERII CLUJULUI. Florin Bădiţă, unul dintre fondatorii „Corupţia ucide”, unul dintre cei mai influenţi tineri din Europa. Fondatorul comunităţii „Corupţia ucide”, Florin Bădiţă, a fost premiat în cadrul galei „Forbes 30 under 30 Europe 2018,”, organizată de revista Forbes, la categoria  „Law and Policy”, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi tineri din Europa. (Maria Man)

DISCRIMINARE. Un clujean acuză Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării de discriminare. Sorin Ionescu, președintele Asociației Distonia România, acuză Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării de discriminare. Acesta a semnalat două situații pe care le consideră discriminatorii. Momentan așteaptă să primească în mod oficial, prin poștă, hotărârile pentru cele două spețe. Cei de la CNCD i-au comunicat telefonic „rezultatele” și i-au spus că va primi motivările de îndată ce „vor exista ceva bănuți la buget, care să permită expedierea acestora”. În cazul ambelor spețe, termenul de comunicare a deciziilor a fost cu mult depășit. Dar nu aceasta e problema principală. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Avertisment de la Bruxelles. Comisia Europeană solicită Parlamentului României să regândească Legile Justiției și să obțină avizul Comisiei de la Veneția. Comisia Europeană a transmis miercuri că este îngrijorată în legătură cu evoluțiile recente din România și cere Parlamentului de la București să reconsidere modificările din justiție. Este pentru prima dată de la introducerea Legilor Justiției în Parlament când Comisia intervine. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Vocile literaturii feministe. Vocile feminine parcă s-au auzit mai tare și mai puternic decât oricând, în ultimele luni. După vedetele de la Hollywood, actrițe mai mult sau mai puțin celebre, dar și figuri cunoscute din alte domenii au început să vorbească, parcă încurajate una de alta, ca într-un joc de domino care nu se mai oprește. Se vorbește iarăși de lumea bărbaților, de dominația masculină, de inegalități, de nedreptăți. Se arată cât de greu le este femeilor să răzbată, în orice domeniu. Și toate acestea vin după zeci de ani de străduință, după mai bine de un veac în care doamnele au luptat, generații după generații, să arate că merită aceleași tratamente, aceleași drepturi ca și bărbații. (Mădălina Kadar)

SPORT. Ultimul gong pentru Vasile Mîrza. A fost considerat cel mai bun boxer din țară la categoria sa și unul dintre cei mai valoroși din Europa. A luptat o viață întreagă pentru un titlu național. Nu la cucerit ca sportiv, dar l-a obținut ani buni mai târziu prin elevii săi. Pentru cei pe care i-a pregătit a fost mult mai mult decât un antrenor. A fost un mentor, chiar un părinte. Vasile Mîrza, omul care a pus mănușile în mâinile multor boxeri din Cluj, a plecat din colțul ringului, pentru totdeauna. Sportul clujean a pierdut un om devotat boxului, un antrenor de excepție cu un suflet imens. Povestea lui Vasile Mîrza a început în 1956 când a participat, în calitate de spectator, la prima gală de box. Trei zile mai târziu se prezenta la sala ”Clujeana” unde avea să pregătească viitoarele performanțe. Pentru Vasile Mîrza boxul a fost dragoste la prima vedere, iar viața avea să-i dovedească adevărul ascuns dintr-o altă vorbă celebră, aceea că „dragos­tea dintâi nu se uită niciodată”. În cazul lui Vasile Mîrza s-a adeverit. A rămas fidel boxului peste 50 de ani. ( Patrice Podină)

SĂNĂTATE. Depistarea și intervenția precoce în bolile neuropediatrice. Perioada de la naștere și până la vârsta de cinci ani este considerată a fi cea mai importantă din punct de vedere al dezvoltării creierului și al transformărilor care au loc, atât fizice, cât mai ales a celor psihologice. Este o etapă crucială de creștere și dezvoltare, deoarece experiențele din timpul acestei perioade pot influența rezultatele pe întreg parcursul vieţii unui individ. Pentru toți copiii, această etapă construiește fundația pentru învățarea pe întreg parcursul vieţii, prevenind în același timp eventualele întârzieri în dezvoltare și handicap. Pentru copiii care se confruntă cu dizabilități, acesta este un moment vital pentru a asigura accesul la intervenţii care îi poate ajuta să își atingă potențialul maxim. Studiile au arătat că cei care beneficiază de intervenție timpurie ajung să atingă obiectivele propuse într-o perioadă mai scurtă de timp, decât cei care încep mai târziu. (Polaris Medical)

Postaţi un comentariu