„Motorul” IT-ului clujean va merge cu tot mai mulți cai putere

Ștefan Teișanu

Pe o piaţa IT în continuă creştere nu e de mirare că un eveniment pornit de la Cluj este şi Târgul de cariere în IT. Transilvania Reporter vă propune un interviu cu co-fondatorul acestei reţele de evenimente, Ștefan Teișanu.

Cum a apărut ideea Târgului de Cariere şi a celui de Cariere IT?
Am început proiectul Târgului de Cariere în 2006, când la Cluj-Napoca se pregăteau investiții în mai multe domenii, în special cele tehnice – IT, auto, diverse facilități de producție. Un prieten alături de care am pornit evenimentul fusese într-un stagiu de practică în Elveția, unde a avut ocazia să participe la un eveniment organizat de universitate, care se străduia să-i ajute pe recenții absolvenți să se întâlnească față în față cu reprezentanții companiilor angajatoare. Ne-a spus cât de mult succes avusese acolo evenimentul și ne-a propus să construim și noi ceva asemănător în țară. Câțiva ani mai târziu, când evenimentul nostru devenise deja consacrat, a fost un pas natural să ne îndreptăm atenția în mod special asupra industriei de IT, unde atât cererea, cât și oferta de locuri de muncă deveniseră foarte mari și erau în creștere. Așa că am început să organizăm și ediții speciale ale TdC, dedicate industriei informatice, sub numele „Târgul de Cariere în IT”.
Cum s-a dezvoltat în opt ani acest eveniment?
Primele trei ediții s-au desfășurat la Cluj-Napoca – una în 2006 și două în 2007, iar apoi, încurajați de interesul angajatorilor, am decis să ne extindem și spre alte orașe, astfel că în 2008, pe lângă Cluj-Napoca, am organizat târgul și la Baia Mare, Brașov, Craiova, Sibiu și Târgu-Mureș. Era atunci o perioadă de angajări masive și bugete mari ale companiilor pentru participarea la evenimente și promovarea imaginii. De altfel, tocmai această „bătaie pe candidați” a fost motivul principal pentru extinderea rețelei noastre de târguri.  Apoi, odată cu prăbușirea piețelor financiare, companiile au oprit investițiile, iar multe au făcut chiar concedieri masive. Și investițiile în resurse umane au fost puse în așteptare pentru o perioadă nedeterminată – doar unele companii din domeniul IT și industrial au menținut ritmul. 2009 a fost cel mai greu an pentru noi, atunci am resimițit criza cel mai acut. Revirimentul a început să se simtă cam din 2010-2011: companiile au început să prindă curaj și să revină pe piața de recrutare, folosind mult și fondurile structurale, inclusiv pentru recrutare și instruire a personalului. În mai multe regiuni ale țării au apărut investitori majori și s-au activat domenii noi, cum ar fi Business Process Outsourcing. Și noi am încercat să ținem pasul cu fluctuațiile constante de pe piața muncii.

Cum era piaţa muncii atunci şi care sunt diferenţele faţă de prezent?
La începuturile târgului, companiile își găseau angajați mai ales prin metodele „clasice” (anunțuri în ziare, recomandări etc.), iar site-urile de joburi și recrutarea prin intermediul universităților erau încă slab explorate. Îmi amintesc că am strâns cu greu primele 20 de companii dispuse să experimenteze participarea la un târg, trebuia să le explicăm ce înseamnă „târg de cariere” și „employer branding”. Acum, după opt ani, companiile investesc tot mai mult în „employer branding” și în programe de atragere și formare a personalului tânăr, mai ales că și piața este mai competitivă.

În ceea ce-și doresc angajații,   cele mai active sunt piețele tehnice   (IT,   inginerie),   unde companiile se concentrează tot mai mult pe programe proprii de atragere,   formare și retenție a personalului.

În ceea ce-și doresc angajații, cele mai active sunt piețele tehnice (IT, inginerie), unde companiile se concentrează tot mai mult pe programe proprii de atragere, formare și retenție a personalului.

Cât de mare este piaţa IT în Cluj şi Transilvania?
Din discuțiile pe care le-am avut cu HR-ii din zona IT, vorbim în Cluj de mai multe sute de companii, cu peste zece mii de angajați. La nivelul Transilvaniei, numerele cresc semnificativ, dar e bine de știut că Cluj-Napoca reprezintă un veritabil centru al IT-ului în această zonă a țării. Cifrele de afaceri diferă, de la câteva sute de mii de lei în cazul micilor întreprinderi cu un număr redus de angajați până la milioane de lei la principalele companii de IT clujene. Este important de menționat că această piață este una în continuă creștere, așadar previzionăm că recrutarea va rămâne importantă pentru zona IT.

Cum s-a simţit criza în domeniul IT?
În IT criza s-a resimțit mai puțin decât în alte domenii. Strategiile de dezvoltare ale companiilor au fost atunci reevaluate și angajările au fost ușor încetinite, dar nu stopate. De altfel, în această industrie cred că au fost și cele mai puține disponibilizări. Apoi, după revenirea piețelor, companiile și-au accelerat creșterea, astfel că acum putem vorbi de motoare turate la maxim în IT. Acum companiile ajung să „aconteze” tineri chiar de pe băncile liceului, implicându-i în programe de pregătire prin care îi țin aproape, urmând să le ofere joburi la postul potrivit după terminarea studiilor.

Care sunt tendinţele actuale în recrutare, ce doresc tinerii în căutarea unui job, ce doresc angajatorii?
Tinerii sunt interesați mai mult de atmosfera de lucru din cadrul unei companii și de siguranța locului de muncă decât de pachetul salarial oferit – asta ne-a relevat un studiu pe care l-am realizat la edițiile Târgului de Cariere din primăvară de la Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Sibiu. Am mai aflat și că tinerii sunt tot mai puțin dispuși să își sacrifice viața personală pentru a face carieră – doar 28% dintre repondenții târgului de la Cluj au considerat că această afirmație li se potrivește, alături de 34% dintre ieșeni, 36% dintre brașoveni și 38% dintre sibieni.  Pe de altă parte, din păcate, există în continuare tineri cu pretenții departe de realitate – proaspeți absolvenți ai diverselor facultăţi de management care caută cu mare dezinvoltură „posturi de manager”, de exemplu. Încă mai există mulți candidați neinformați, care sunt mereu în așteptare de oferte de undeva, fără însă a face investigații serioase pentru cariera lor. Ei depun zeci de CV-uri făcute prost, fără să se întrebe dacă are rost să le depună peste tot, apoi sunt dezamăgiți fiindcă nu primesc oferte pe măsura așteptărilor (de multe ori nerealiste). Și atunci cu siguranță șansele lor de angajare tind spre zero în fața candidaților buni, pregătiți, care studiază cu atenție oferta înainte de a veni la târg, își aleg companiile care îi interesează și-și adaptează CV-ul pentru nevoile lor. În ceea ce privește ceea ce-și doresc angajații, cele mai active sunt piețele tehnice (IT, inginerie), unde companiile se concentrează tot mai mult pe programe proprii de atragere, formare și retenție a personalului.

În celelalte domenii, mai generale, în industriile unde nu candidatul conduce, iar angajatorul își permite cu adevărat să aleagă, se solicită tot mai mult în ultimii ani abilități non-tehnice (soft) precum spiritul de inițiativă, proactivitatea și orientarea spre găsirea soluțiilor. O altă cerință tot mai frecventă este disponibilitatea la relocare – în alte orașe din țară sau chiar în străinătate.

Care este rata de succes a târgului, câţi aplicanţi chiar sunt angajaţi după un asemenea eveniment?
La târgurile noastre din orașele mari din provincie (Cluj, Iași) participă în medie câte 5.000 de candidați, iar numărul posturilor oferite la un astfel de eveniment este cuprins de obicei între 1.000 și 1.500. La târg se realizează un prim contact între companii și candidați, un pre-interviu, iar ulterior aceștia mențin direct legătura. De foarte puține ori s-a întâmplat ca vreo companie prezentă la Târgul de Cariere să nu angajeze pe nimeni în urma participării, în timp ce alte companii ne-au declarat sute de angajări efectuate în urma unei participări la TdC. Media se situează pe undeva în jurul numărului de 20-30 de angajări per companie participantă și este influențată, de la un eveniment la altul, de mărimea companiilor în cauză și de profilul lor.

Care sunt previziunile pentru viitor pe piaţa IT?
Piața IT și va continua cu siguranță creșterea. La Cluj se pregătesc proiecte importante pentru industria IT și aici aș aminti în primul rând Cluj Innovation City, așa-numitul Silicon Valley de Cluj, un proiect de dezvoltare urbană integrată care va însemna 100.000 de locuitori și peste 20.000 de locuri de muncă și va duce cu siguranță zona Transilvaniei la un alt nivel. Primii pași au fost făcuți deja prin Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și Centrul TEAM, la care lucrările sunt în desfășurare. Alături de acestea, jucătorii importanți de pe piața de IT clujeană și dezvoltă proiectele proprii, așadar estimăm că „motorul” IT-ului clujean va merge cu tot mai mulți cai putere. Tendința evidentă a companiilor clujene este de a stăpâni cel mai bine valul mare de proiecte de outsourcing care încă mai vin către România. Dar, pentru că forța de muncă specializată începe să fie tot mai bine plătită și la noi, micșorâdu-se încontinuu diferențele între salariile IT-iștilor din Vest față de ale acelora de aici, companiile de IT active în România înțeleg că trebuie să pregătească încă de pe acum o nouă eră a industriei: atunci când proiectele mari de outsourcing vor părăsi România îndreptându-se spre piețe cu forță de muncă mai ieftină, industria noastră de IT va trebui să se bazeze pe produse proprii. Mai sunt, probabil, numai câțiva ani până ajungem acolo, de aceea vedem tot mai multe companii de IT din țară investind în inovație și în cercetare.


Publicitate

Postaţi un comentariu