Literatura pentru copii. Cărţile generaţiei de azi

foto: hyperliteratura.ro

Auzim destul de des în jurul nostru că „tinerii din ziua de azi” sau copiii vremurilor noastre nu mai citesc. Poate că nu mai citesc Ion Creangă sau „La Medeleni”, poate că nu-i impresionează Emil Gârleanu şi nici nu le spune nimic Mircea Sântimbreanu. Însă citesc şi ei – chiar dacă altceva. Copiii de azi citesc despre „Marele Uriaş Prietenos”, personajele lor sunt Matilda, James şi a lui piersică uriaşă, Harry Potter sau Greg Heffley. Să vedem, deci, care sunt autorii preferaţi şi ce mai citesc, astăzi, copiii şi tinerii – pentru că literatura pentru copii s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, în ciuda previziunilor sumbre despre atacul tabletelor şi al gadgeturilor.

Jurnalul unui puşti”

Jurnalul unui pusti

Poate sunt voci care vor spune că seria „Jurnalul unui puşti” nu este chiar literatură; într-adevăr, vorbim despre cărţi cu multe desene şi mai puţin text. Însă este vorba deja despre un fenomen mondial şi nu îl putem ignora. Jeff Kinney, autorul seriei, ar fi vrut să devină creator de benzi desenate, însă lucrările sale au fost refuzate sistematic de mai multe reviste din SUA. Câţiva ani, a lucrat la „Jurnalul unui puşti” – şi a dat lovitura. Prima carte din serie a rămas, timp de 89 de săptămâni, cea mai bine vândută carte din prestigioasa listă de literatură pentru copii a publicaţiei The New York Times.

Reţelele sociale au avut un rol foarte important în popularizarea cărţii. Foarte mulţi dintre cei care au citit „Jurnalul” au postat apoi recenzii, sub formă de filmuleţe, pe YouTube, iar pe Facebook s-au format rapid grupuri de fani.

Seria care a făcut ravagii în rândurile pieţei editoriale pentru copii cuprinde deja zece volume şi s-a vândut în peste 100 de milioane de exemplare. Protagonistul, Greg Heffley, este un simplu elev de şcoală generală, care are de înfruntat mai toate problemele specifice vârstei: popularitatea în faţa colegilor, eternele fâstâciri în faţa fetelor, dorinţa de a se juca, în loc să-şi facă lecţiile. Greg nu este nici cel mai bun elev, nici cel mai popular. Este destul de timid, fiind dominat de fratele său mai mare, dar este simpatic şi glumeţ – este un personaj cu care se poate identifica uşor orice puşti cititor, după cum spune şi autorul: “Nu e nimic extraordinar în cărţile mele. Nu e magie sau efecte speciale. E doar viaţa reală. Şi cred că acesta e şi motivul pentru care cărţile mele prind. Copiii din toată lumea se identifică cu aceste personaje”. Jeff Kinney a venit şi în România, la sfârşitul anului 2015, să lanseze al zecelea volum din celebra serie.

Roald Dahl

Roald Dahl este un autor britanic, cu origini norvegiene, pe care copiii românii îl descoperă şi îl îndrăgesc tot mai mult. Este considerat unul dintre cei mai buni scriitori de literatură pentru copii şi adolescenţi din secolul 20. Printre cele mai populare cărţi ale sale se numără „Marele Uriaş Prietenos”, „Matilda”, „Vrăjitoarele”, „James şi piersica uriaşă”, „Charlie şi Fabrica de ciocolată”, „Charlie şi Marele Ascensor din Sticlă”, toate adorate de cititori din întreaga lume.

Roald Dahl a trăit între 1916 şi 1990 şi este cunoscut ca romancier, autor de nuvele şi povestiri, însă a fost şi scenarist de film şi televiziune. Mai mult, în 1939 a devenit pilot în Royal Air Force.

Stilul său scriitoricesc este unic, iar umorul poate fi catalogat ca fiind negru pe alocuri – cu toate acestea (sau tocmai de aceea), cărţile sale se vând în continuare foarte bine. Şi ilustraţiile originale poate că au o contribuţie, oferind un produs final deosebit. Încă din 1976, Dahl a început să colaboreze cu ilustratorul Quentin Blake, ajungând, de-a lungul anilor, să formeze o echipă perfectă. Aproape toate cărţile semnate Roald Dahl au ilustraţii realizate de Blake. După ce primul termina de scris povestea, al doilea primea manuscrisul şi făcea schiţele, pe care i le ducea lui Dahl, spre aprobare.

Se mai spune despre Roald Dahl că a fost atât de prolific datorită programului său strict, pe care îl repeta şi îl respecta în fiecare zi. Avea ore fixe de lucru, de plimbare, de luat masa, de odihnă, fiecare moment fiind însoţit de ritualuri sau tabieturi specifice. Avea o căsuţă în grădină, unde lucra, şi unde trebuia să aibă mereu, înainte să înceapă lucrul, şase creioane foarte bine ascuţite, galbene şi cu gumă de şters în capăt.

Personajele lui Roald Dahl

Matilda lui Roald Dahl este unul dintre personajele preferate ale copiilor din toată lumea, din generaţii diferite de cititori. Ea este o fetiţă excepţională, deşi părinţii ei (mai puţin inteligenţi) o consideră o adevărată pacoste. Aceştia apreciază non-valorile şi îl favorizează pe fratele mai mare, care are aceleaşi preocupări ca şi ei, în principal privitul la televizor. Matildei îi place foarte mult să citească, începând de la o vârstă fragedă să frecventeze biblioteca, şi orice nedreptate o afectează. Din nefericire pentru ea, pe lângă părinţii denaturaţi, are parte şi de o directoare a şcolii de-a dreptul tiranică şi rea – domnişoara Trunchbull. Însă tocmai datorită răutăţii acesteia, Matilda va descoperi că are nişte puteri extraordinare, ce o pot ajuta să se răzbune pe toţi cei care fac fapte rele. Romanul “Matilda” este considerat un clasic al literaturii pentru copii şi a fost transpus pe marele ecran într-un film cu Danny DeVito.

Sophie este o altă fetiţă necăjită, singură pe lume, care creşte lipsită de dragoste, într-un orfelinat. Ea este personajul din romanul „Marele uriaş prietenos”, semnat tot de Roald Dahl. Şi Sophie va avea parte de aventuri extraordinare, care încep într-o noapte când nu poate dormi şi vede, pe geam, un uriaş care suflă într-un fel de trompetă, pe geamurile caselor din vecini. Uriaşul îşi dă seama că a fost descoperit şi o răpeşte pe Sophie, ducând-o cu el în peştera lui, de pe Tărâmul Uriaşilor. Chiar dacă la început fetiţa este îngrozită, va ajunge să îl îndrăgească pe uriaş, iar cititorii vor fi, la rândul lor, cuceriţi de neobişnuitul personaj care vorbeşte într-un fel aparte: “Eu este singurul uriaş cumsecade şi zăpăcit din tot Tărâmul Uriaşilor. Eu este Marele Uriaş Prietenos. Eu este MUP.” Până la urmă, aflăm că MUP colecţionează vise, pe care le suflă în urechile copiilor adormiţi, şi că vrea să-i oprească pe ceilalţi uriaşi mâncători de oameni.

Şi Charlie Bucket este un binecunoscut personaj creat de Roald Dahl – un băieţel înnebunit după ciocolată, dar atât de sărac, încât familia lui nu îşi permite să cumpere decât o tabletă de ciocolată pe an – de ziua lui Charlie. Din fericire pentru el, Charlie va primi o şansă grozavă, să viziteze celebra şi uimitoarea fabrică de ciocolată a lui Willy Wonka, cel mai iscusit inventator din lume. Desigur, vorbim despre romanul „Charlie şi fabrica de ciocolată”, care a fost, de asemenea, transformat într-un film de succes, cu Johnny Depp în rolul Willy Wonka.

Cronicile din Narnia”

Chiar dacă romanele cu subiecte „actuale” sunt la mare modă acum, copiii vor prefera mereu poveştile care îi duc în lumi de basm, care le pune imaginaţia la treabă. Astfel, „Cronicile din Narnia” se va afla mereu în topul cititorilor tineri. Această serie de şapte romane din genul numit „fantasy” este scrisă de C.S. Lewis şi are în centru copii obişnuiţi, din lumea reală, care ajung să descopere o poartă de trecere spre Narnia, un tărâm fantastic, unde este mereu iarnă şi unde trăiesc nişte creaturi ciudate şi magice.

C.S. Lewis a scris această serie în perioada 1949-1954, iar de atunci cărţile s-au vândut în peste 100 de milioane de exemplare, fiind traduse în 47 de limbi. „Leul, vrăjitoarea şi dulapul” este prima şi cea mai cunoscută carte din seria „Cronicile din Narnia”. Personajele principale sunt patru fraţi – Peter, Susan, Edmund şi Lucy Pevensie – care trebuie să părăsească Londra din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. Ei sunt trimişi să locuiască la ţară, în casa unui profesor; acolo descoperă un dulap ce se dovedeşte a fi o poartă spre tărâmul magic numit Narnia, unde vor trăi aventuri fantastice, alături de creaturi extraordinare. E lesne de înţeles, deci, de ce aceste cărţi au fascinat generaţii întregi de cititori, în ultimele şase decenii. Lumea magică numită Narnia a fost transpusă şi pe marile ori micile ecrane, la radio şi în teatre.

Mary Poppins

La limita între fantezie şi viaţa de zi cu zi se află Mary Poppins, cea mai celebră dădacă din lume, un alt personaj nemuritor, iubit de copiii din toată lumea. A fost adusă la viaţă de scriitoarea P.L. Travers, născută în Australia şi stabilită în Marea Britanie. Aceasta a publicat primul volum din seria Mary Poppins în 1934 şi a cunoscut un succes imens, imediat. Până în 1988, au apărut opt cărţi cu aventurile fantasticei dădace, care transformă lucrurile mărunte, de zi cu zi, în întâmplări pline de magie şi mister. Să spunem doar că micuţii familiei Banks vor lua ceaiul pe tavan, vor avea parte de petreceri împreună cu animalele de la grădina zoologică sau într-o grădină de pe fundul mării, se vor împrieteni cu o statuie care a căpătat viaţă, vor călători în jurul lumii cu ajutorul unei busole şi multe altele, numai datorită lui Mary Poppins. Cu toate acestea, dădaca nu recunoaşte niciodată că ar avea puteri magice.

Primul roman s-a intitulat simplu, „Mary Poppins”, şi a fost urmat de alte şapte: „Mary Poppins se întoarce” (1935), “Mary Poppins deschide uşa” (1944), “Mary Poppins în parc” (1952), “Mary Poppins în bucătărie”, “Mary Poppins pe Aleea Cireşilor” (1982), “Mary Poppins şi casa de alături” (1989). Aventurile din seria Mary Poppins au fost ecranizate, în 1964, de Studiourile Walt Disney, actriţa Julie Andrews fiind distribuită în rolul principal.

Micul Prinţ”

micul-print

La final, dar nu în ultimul rând, trebuie menţionată o carte care nu numai că a trecut testul timpului, dar este considerată cea mai bună carte a secolului 20 în literatura franceză, vândută în peste 200 de milioane de exemplare şi tradusă în peste 250 de limbi şi dialecte. Este vorba despre „Micul prinţ”, o poveste adresată nu neapărat copiilor, ci mai mult adulţilor care nu vor să uite că au fost copii; este o carte plină de mesaje profunde, legate de oameni în general, de viaţă, de relaţiile dintre noi şi despre ceea ce este cu adevărat important.

Chiar dacă aceştia sunt autorii de succes printre copii în acest moment, asta nu înseamnă că nimeni nu mai citeşte „La Medeleni”, de Ionel Teodoreanu. Există cu siguranţă părinţi care dau mai departe lecturile propriei copilării către copiii lor, astfel că încă găsim în rafturile librăriilor sau pe site-urile acestora reeditări „moderne” ale unor cărţi precum cele din seria „Cireşarii” lui Constantin Chiriţă, „Aventurile lui Tom Sawyer”, poveştile Fraţilor Grimm şi ale lui Hans Christian Andersen, poeziile Otiliei Cazimir sau ale Elenei Farago, cărţile lui Karl May şi ale lui Jules Verne. Acestea sunt doar câteva dintre cărţile care au trecut testul timpului şi au rezistat în preferinţele copiilor din generaţii diferite. Următoarele decade vor aduce titluri noi în lista „celor mai citite cărţi pentru copii” şi va fi interesant de văzut cum va arăta această listă.

Panza lui Charlotte

[stextbox id=”info” caption=”Cărţi şi personaje populare în rafturile copiilor de azi”]

  • Minunea”, de R.J. Palacio, este o carte-fenomen la momentul actual, în literatura pentru copii şi tineri. Personajul principal, August Pullman, este un băiat de zece ani care a avut ghinionul de a se naşte cu o teribilă diformitate facială. Pentru a-l proteja de privirile şi vorbele răutăcioase ale oamenilor, părinţii săi îl educă acasă, dar într-o zi hotărăsc că a venit vremea ca Auggie să meargă la şcoală. El se va confrunta cu cele mai negre temeri, cu răutăţi şi agresiuni, însă va învăţa că există şi oameni buni, care văd dincolo de aparenţe. Tocmai datorită acestui mesaj al cărţii, „nu judeca după aparenţe”, „Minunea” a devenit subiect de studiu în şcolile americane.

  • James Patterson este un alt scriitor american foarte la modă în rândul generaţiei tinere de cititori. Este autorul seriilor bestseller „Generala”, „Maximum Ride” şi „Vrăjitor şi vrăjitoare”. Toate au cam aceleaşi subiecte, din viaţa elevilor de şcoală generală, care trec prin diverse întâmplări şi o scot la capăt cu bine, până la urmă (trăgând şi ceva învăţăminte pe parcurs). Personajul cărţii „Eu, haios?” este Jamie Grimm, un băieţel orfan imobilizat într-un scaun cu rotile, dar înconjurat de prieteni şi rude care îl iubesc.

  • Nils Holgersson – Aventurile băieţelului care într-o zi ajunge de mărimea unui degetar şi porneşte în călătoria vieţii lui alături de un stol de gâşte sălbatice a încântat copilăria mai multor generaţii. Scriitoarea Selma Lagerlof a primit premiul Nobel pentru literatură în 1909.

  • Scrisă în 1952 de E.B.White, „Charlotte’s Web” a fost tradusă şi în limba română, cu titlul „Pânza lui Charlotte”. A fost transformată şi în film, cu actriţa Dakota Fanning în rolul principal.

  • Momo, de Michael Ende. Autorul „Poveştii fără sfârşit” emoţionează şi acaparează cititorii cu al său personaj Momo, o fetiţă simpatică, orfană, care locuieşte la marginea unui oraş mare, într-o clădire abandonată, cu un dar cu totul şi totul special: ştie să asculte oamenii.

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu