Irlandezul Peter Hurley: “Nu cred că tradiţia Irlandei a fost vreodată mai glorioasă decât a voastră acum”

Foto: Dan Bodea

Festivalul Intercultural de Tradiţie Maramureşeană „Drumul lung spre Cimitirul Vesel” este propunerea pe care irlandezul Peter Hurley o face românilor în această vară, la mijlocul lunii august. “Nu este provocare de divertisment şi nici un eveniment politic. Dacă în jobul dumneavoastră  aveţi undeva scris că sunteţi responsabil pentru soarta civilizaţiei străvechi a României şi nu sunteţi convinşi că faceţi tot ce vă stă în putere pentru aceşti oameni, atunci vă rog să veniţi la Săpânţa să conştientizaţi acest lucru”, a ţinut să precizeze irlandezul venit la Cluj pentru a promova ediţia din acest an a festivalului care va avea loc în perioada 12-16 august la Săpânţa. Momentele culminante ale festivalului vor avea loc în zilele de 14 şi 15 august.

Îmbrăcat în blugi şi într-o ie românească veche de 50 de ani, cusută de mână, pe care a primit-o în dar, Peter Hurley a explicat într-o limbă română vorbită aproape la perfecţie, conceptul festivalului intercultural de la Săpânţa. Demersurile pentru organizarea festivalului au început în urmă cu patru ani cu depunerea unei cereri de finanţare europeană. Festivalul va reuni Corul de femei din Săpânța, Orchestra Simfonică Silvestri, Corul Bărbătesc de la Facultatea de Teologie din Sibiu şi o echipă de muzicieni din Irlanda, Scoția şi Spania condusă de Shaun Davey, sub bagheta dirijorului irlandez David Brophy de la Orchestra Națională Simfonică din Irlanda. De asemenea, pe parcusul festivalului, 20 de meşteri din Săpânţa şi din alte sate învecinate vor primi vizita celor care doresc să afle mai multe despre meşteşugurile străvechi pe care încă le practică. Oamenii care vor lua parte la eveniment vor putea degusta mâncăruri tradiţionale pregătite de săteni în compania unor formaţii de muzicanţi locali care vor întreţine atmosfera. Cei care se vor aştepa să simtă miros de mici şi grătare, vor fi dezamăgiţi, a ţinut să precizeze Peter Hurley.

Irlandezul a mai spus că, personal, nu va primi un onorariu din suma obţinută prin finanţare şi că evenimentul programat în data de 15 august la Săpânţa are un buget total de peste 220.000 de euro. “În cei cinci ani de când am pregătit conceptul am cheltuit aproximaiv jumătate de milion de euro. Sperăm ca toate eforturile noastre să aibă impact”, a spus Peter Hurley, care le-a mulţumit şi sponsorilor care au contribuit la strângerea sumei necesare. Acesta a vorbit şi despre conceptul “Harta comorilor vii”, respectiv locul unde pot fi vizitaţi meşterii şi unde aceştia îi vor primi pe turişti.  “15 meşteri vor fi găsiţi în Săpânţa, iar ceilalţi pe o rază de 30 de kilometri. În ziua de 15 august, meşterii se vor întâlni în Săpânţa unde turiştii îi vor putea vedea pe viu, pe pajişte. În ceea ce priveşte partea muzicală şi artistică, îl vom avea invitat pe  Shaun Davey, un personaj foarte cunoscut în Irlanda”, a precizat irlandezul.

Peter Hurley,   alături de meşterii populari Pălăguţa şi Dumitru Hodor/Foto: Dan Bodea

Peter Hurley, alături de meşterii populari Pălăguţa şi Dumitru Hodor/Foto: Dan Bodea

“Eu nu cred că tradiţia noastră, a irlandezilor, a fost vreodată mai glorioasă decât a voastră acum. Voi aveţi acum ceva ce la noi a trecut demult în istorie. Noi vedem astăzi în Irlanda, spre exemplu,  o cruce celtică cioplită de acum 1500 de ani, dar în Săpânţa vedem cum oamenii cioplesc cruci în lemn, le vopesesc, nu pentru că aşa cer turiştii, ci pentru că cineva a murit în sat. Asta e diferenţa. Numai crescând într-o cultură în care niciodată nu ai văzut asta în stadiu viu, vei avea şocul pe care eu l-am avut mergând în Maramureş”, a precizat Peter Hurley.

Cu ocazia festivalului de la Săpânţa, se vor realiza şi două producţii pentru televiziune, un documentar despre pregătirea meşterilor şi a oamenilor care se implică în organizarea festivalului şi un al doilea film despre călătoria compozitotului irlandez Shaun Davey în România. “Al doilea film începe în Irlanda, unde echipele de filmare din România vor merge lângă Dublin, la casa lui Shaun Davey. Acolo compozitorul va prezenta viziunea lui despre festival, îl vom însoţi pe el şi pe echipa lui în avion până în România, până în momentul când va ajunge la Săpânţa şi va susţine concertul pe pajiştea din sat în data de 15 august”, a spus Peter Hurley.

Citiţi mai multe despre Peter Hurley în articolele de mai jos:

Povestea unui grădinar celt care îngrijește Grădina Carpatică

Peter Hurley: „E o foarte mare întâlnire a sufletelor în România”

În luna octombrie a acestui an, în cadrul săptămânii culturii româneşti din Irlanda, va avea loc un concert pe scena The National Concert Hall din Dublin din creația muzicală a compozitorului Shaun Davey, inspirat de epitafurile din Cimitirul Vesel. „Nu ştiu dacă se va realiza, dar visul meu este să avem în Irlanda un autocar de femei de la Săpânţa, îmbrăcate în costume naționale românești, care să cânte epitafurile ”, spune irlandezul.

Originar din Irlanda, Peter Hurley trăieşte în România de 20 de ani. “Înainte să vin în România nu ştiam mare lucru despre această ţară. Nu ştiam nic unde era pe hartă. Opinia mea despre România s-a format în România, împreună cu români, spre deosebire de vestici a căror opinie despre România este deformată. Eu în 1994 am venit în România pentru prima dată şi la chemarea unui prieten am pornit  împreună cu el o firmă de consultanță în marketing. În România, deşi este dificil, totul este posibil”, a declarat irlandezul în faţa presei din Cluj. “Este important ca românii să conştientizeze că au lângă ei o comoară foarte fragilă care poate fi preţuită în forma ei autentică. Nu este efortul unui singur om sau a unei singure instituţii. Oamenii care merg să viziteze Maramureşul trebuie să facă o decizie conştientă”, a mai spus Peter Hurley.

Peter Hurley s-a născut în 1968, într-o familie cu zece copii. A absolvit Facultatea de Comerţ la Universitatea din Dublin, obţinând diploma de master în studii economice. A lucrat în Anglia, Australia, apoi în Irlanda, în calitate de consultant în marketing, înainte de a e muta în România în aprilie 2014. În primii 15 ani în România a lucrat în cercetarea de piaţă şi publicitate. În 2009 a părăsit domeniul publicitar pentru a porni în căutarea valorilor româneşti autentice.


Publicitate

Postaţi un comentariu