IRES: Românii au basculat aproape toţi spre Iohannis, au încredere în direcţia ţării, dar nu vor schimbarea guvernului

Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roșia Montană a scos în stradă mii de oameni/ Foto: Dan Bodea

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a realizat primul sondaj de opinie de după alegerile prezidențiale 2014, sondaj din care reiese că românii sunt încrezători în direcţia în care merge ţara, au încredere în preşedintele ales, Klaus Iohannis, dar nu doresc ca la guvernare să se instaleze PNL.

„Climatul politic din România, la câteva zile după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, nivelul încrederii în instituțiile statului, dar și în partide și personalități politice, toate acestea sunt evaluate în primul sondaj de opinie de după alegeri. De asemenea, studiul evaluează percepția populației cu privire la agenda viitorului Președinte al României, dar și gradul de acceptabilitate față de continuarea de către noul Președinte a proiectelor lui Traian Băsescu sau față de schimbarea actualului Guvern.

Potrivit studiului, 55% dintre români spun că direcția în care merge țara este una bună, nivelul fiind semnificativ mai ridicat decât media înregistrată de/a lungul ultimului an. Încrederea populației în Klaus Iohannis cunoaște o creștere spectaculoasă, iar Președinția, Parlamentul, Banca Națională a României sunt instituțiile care beneficiază de o ușoară creștere a nivelului de încredere pe fondul emoției colective. Unul din doi români este de părere că proiectele lui Traian Băsescu nu ar trebui continuate de Klaus Iohannis şi majoritatea respondenților intervievați nu susțin schimbarea Guvernului actual în favoarea instalării unui guvern PNL, considerând că nu este bine ca un singur partid să dețină toată puterea. După ce Klaus Iohannis a câștigat detașat alegerile, a început să se dezvolte un entuziasm de masă. 10 % dintre votanții lui Victor Ponta declară că au votat Klaus Iohannis, procentul învingătorului ajungând la 66%”, arată preşedintele IRES, sociologul Vasile Dâncu.

Potrivit studiului IRES, la câteva zile de la organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și de la anunțarea câștigătorului, proporția respondenților care consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună este semnificativ mai ridicată decât media înregistrată de-a lungul ultimului an.

“Înainte de campanie electorală erau de această părere 24% dintre respondenți, în timp ce, în acest moment, proporția celor care consideră că lucrurile merg în direcția bună este de 55%. Această proporție este similară celei a respondenților care declară că, atunci când se gândesc la viitor, sunt mai degrabă optimi ști (53%). Se observă că proporția optimiștilor nu crește semnificativ comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor, cu toate că percep ția privind direcția bună a țării este declarată de un număr semnificativ mai ridicat al persoanelor intervievate. Persoanele de vârstă medie, între 35 și 64 de ani, tind să considere în proporție mai ridicată cum că lucrurile în România merg într-o direcție bună, comparativ cu persoanele mai tinere sau mai în vârstă. Tinerii sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită în cea mai ridicată proporție – 52, 4%, doar 40, 6% considerând că direcția este bună. Persoanele cu studii medii, de asemenea, sunt cele mai pesimiste în aprecierea direcției în care merg lucrurile în țară, iar cele cu studii elementare sunt cele mai optimiste. La fel, respondenții din mediul rural și cei din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai ridicată că sunt de părere că lucrurile merg în direcția bună. Votanții lui Klaus Iohannis sunt de părere că lucrurile merg în direcția bună în proporție mai ridicată cu 25% decât cei ai lui Victor Ponta. Respondenții sub 50 de ani tind să fie mai optimiști în ceea ce privește viitorul, în timp ce aceia trecuți de această vârstă tind să fie rezervați în proporție mai ridicată. Proporția pesimiștilor este similară în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Cu cât sunt mai educa ți, cu atât respondenții tind să fie mai rezervați atunci când se gândesc la viitor, cea mai ridicată proporție a pesimiștilor, dar și a optimiștilor, regăsindu -se în rândul persoanelor cu studii elementare. Moldovenii sunt pesimiști în proporție de 17, 6%, în timp ce ardelenii în proporție de 6, 5%. Aceștia din urmă sunt cei mai optimiști dintre români în acest moment. Votanții lui Klaus Iohannis sunt optimiști cu privire la viitor în proporție mai ridicată cu 12% decât votanții lui Victor Ponta. Principalul efect al alegerilor prezidențiale este creșterea optimismului, dar mai ales a indicatorului global privind direcția în care se îndreaptă țara. În general această stare euforică resimțită la nivel societal se resoarbe în două trei luni, după trecerea sărbătorilor”, explică Vasile Dâncu.

De asemenea, încrederea în personalitățile politice și în instituții evoluează tot pe o curbă ascendentă.

“Încrederea populației în Klaus Iohannis cunoaște o creștere spectaculoasă din perioada de dinaintea campaniei și până la anunțarea victoriei sale în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, de la 25% dintre intervievați care aveau multă sau foarte multă încredere în el înainte de Campania electorală la 61% dintre aceștia care dau aceleași răspunsuri în urma organizării celui de -al doilea tur de scrutin. Încrederea în Traian Băsescu nu pare a fi afectată de evenimentele recente, menținându-se constantă în jurul nivelului de 23%. Se înregistrează o ușoară creștere, însă. Încrederea în Victor Ponta, pe de altă parte, prezintă o scădere în urma pierderii alegerilor, ajungând de la 33% la 27%. Klaus Iohannis se bucură de încredere în proporție mai ridicată din partea bărbaților, a tinerilor și a persoanelor cu studii superioare. Regiunea țării unde are cel mai ridicat scor de încredere, așa cum este de așteptat, este Transilvania (foarte multă + multă încredere – 69, 3%), iar cea unde se bucură de cel mai scăzut scor este Sudul țării (foarte multă + multă încredere –55, 7%). De asemenea, Klaus Iohannis se bucură de încrederea a 28, 5% dintre votanții lui Victor Ponta. Victor Ponta, pe de altă parte, se bucură de încrederea a doar 6, 7% dintre votanții lui Klaus Iohannis”, mai arată sociologul clujean.

În paralel, pe fondul valului de emoție remarcat în rândul populației, caracteristic unei perioade în care se întâmplă evenimente de o importanță socială ridicată, se remarcă o ușoară creștere în unele dintre instituțiile fundamentale ale statului, cu precădere, așa cum era de așteptat, în cazul Președinției – creștere a încrederii de la 24% înainte de campanie la 56% post alegeri. Alte creșteri semnificative se observă în cazul încrederii în Parlament, de la 16% la 22%, precum și în cazul Băncii Naționale a României, de la 58% la 64%.

Potrivit sondajului, prima măsură pe care ar trebui să o ia Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României, în opinia celor mai multe dintre persoanele intervievate, face referire la crearea locurilor de muncă – 15, 2%. Următoarea măsură considerate prioritară de o proporție semnificativă a intervievaților este combaterea corupției – 13, 9%. Prima țară pe care ar trebui să o viziteze noul Președinte al României după învestire este Germania, în opinia a aproximativ 40% dintre persoanele intervievate. Alți 10% dintre intervievați consideră că prima țară vizitată ar trebui să fie Statele Unite ale Americii, iar 7% menționează Republica Moldova. Cei mai mulți dintre respondenți sunt optimiști atunci când sunt întrebați dacă sunt de părere că Iohannis va reuși să își pună în practică promisiunile electorale, majoritatea tinzând să creadă că da. 29% dintre participanții la studiu spun că acest lucru se va întâmpla cu siguranță, în timp ce 53% dintre ei consideră că este mai degrabă probabil ca acest lucru să se întâmple. Doar 14% dintre respondenți înclină să fie de părere că acest lucru nu se va întâmpla. O proporție similară a optimiștilor privind respectarea promisiunilor de către Klaus Iohannis sunt de părere că România va beneficia de sprijinul Germaniei datorită faptului că are un Președinte de etnie germană; 37% dintre respondenți declară că sunt siguri că acest lucru se va întâmpla, în timp ce 43% consideră că acest lucru este probabil. Doar 16% dintre intervievați sunt mai sceptici din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, românii spun un NU hotărât continuării proiectelor preşedintelui în exerciţiu, Traian Băsescu.

”Unul din doi români este de părere că proiectele lui Traian Băsescu nu ar trebui continuate de Klaus Iohannis; în același timp, 40% dintre participanții la studiu sunt de părere că noul Președinte al României ar trebui să continue aceste proiecte, iar 12% nu pot da un răspuns. Continuarea proiectelor lui Traian Băsescu este susținută în proporție mai ridicată de către bărbați, tineri, persoane cu studii superioare, din mediul urban și de către votanții lui Klaus Iohannis. Dintre cei care sunt de părere că proiectele lui Traian Băsescu ar trebui duse mai departe de către Klaus Iohannis, cei mai mulți amintesc reforma justiției, precum și combaterea corupției. Aceste două aspecte sunt rmate de proiectele legate de îmbunătă țirea sau menținerea relațiilor externe, precum și de reducerea numărului de parlamentari și de îmbunătățirea infrastructurii. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor intervievate nu știu ce proiecte ale Președintelui Traian Băsescu ar trebui continuate de Klaus Iohannis”, mai spune Dâncu.

În privinţa unei eventuale schimbări a guvernului actual cu unul al PNL, cei mai mulţi dintre români nu sunt de acord cu acest lucru.

“Majoritatea respondenților intervievați în cadrul acestui studiu – 62% – nu susțin schimbarea guvernului actual în favoarea instalării unui guvern PNL, considerând că nu este bine ca un singur partid să dețină toată puterea. În același timp, 32% dintre aceștia ar susține această idee, deoarece și-ar dori schimbarea guvernului Ponta. Susținerea schimbării guvernului crește odată cu scăderea vârstei respondenților, de la 20, 7% în cazul persoanelor de 65 de ani și peste la 43, 9% în rândul celor între 18 și 35 de ani. Moldova este regiunea în care această idee are cei mai puțini susținători – 24, 6%, comparativ cu o medie de aproximativ 33% în celelalte regiuni ale țării. De asemenea, votanții lui Klaus Iohannis sunt de părere că ar trebui instalat un guvern PNL în proporție de 48, 9%, comparativ cu votanții lui Victor Ponta, care susțin același lucru în proporție de 6, 4%”, a adăugat preşedintele IRES.

O concluzie a sondajului, evidenţiată de sociologi de câteva decenii încoace, e că, după alegeri, o parte dintre cei care au fost de partea pierzătorului din alegeri se mută la învingător.

“După ce Iohannis a câștigat detașat alegerile, a început să se dezvolte un entuziasm de masă. 10 % dintre votanții lui Victor Ponta declară că au votat Klaus Iohannis, procentul învingătorului ajungând la 66%. Nimic nou, știm de sute de ani că ”victoria are 1000 de părinți, înfrângerea este orfană”. În cadrul aceluiași mecanism de prezentare a sinelului în public și supunere la dezirabilitatea socială românii declară că au fost la vot într-o proporție de 92%. În 2004, la turul al II lea, la o prezență de 55%, supra-raportarea din declarații a fost de 77% iar în 2009, de la prezență de 57% în țară, prezența din declarații a ajuns la 85%. Fenomenul este european, cu o medie undeva în jur de sub 10%, la noi însă se afla în ultimele decenii undeva între 20-30%”, conchide sociologul Vasile Dâncu.


Publicitate

Postaţi un comentariu