În lumea cercetașilor cu acte în regulă

Anca și Cristian Moldovan, soț și soție, doi dintre cei mai devotați membri ai Organizației Cercetașii României/Foto: Dan Bodea

Ești cercetaș cu acte în regulă abia după ce ți-ai depus promisiunea. Până atunci, nimeni nu te oprește să aspiri la acea zi în care vei promite, pe onoarea ta, să te supui Legii Cercetaşului. Iar când va veni acea zi, vei fi pregătit să îți asumi respectul față de sine, față de ceilalți și față de orice entitate superioară în care crezi și astfel să faci parte dintr-o organizație fondată în urmă cu mai bine de un secol. „Sunt cercetaș pe viață”, spun unii voluntari pentru care nu mai există „cale de ieșire” din această organizație. „Organizația Cercetașilor este cel mai bun anturaj în care ți-ai dori să îți lași copilul” spun acei părinții care și-au dat seama că învățământul formal nu mai constituie neapărat singura opțiune în educația copiilor astăzi. În schimb, o mișcare dinamică precum  cercetășia, care ghidează copilul, treptat, spre un stil de viață responsabil, testat de generații, poate deveni cea mai bună opțiune pentru formarea viitorului adult.

În România

În 1912 apăreau primele grupuri de cercetaşi români (Blaj, Braşov, Bucureşti) pentru ca în 1914, datorită activităţii lor creative, să ia fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial. În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti. În memoria celor ce au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un monument. În 1922 Asociaţia Cercetaşii României devine membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Cercetăşeşti. În 1937, anul desfiinţării sale, Organizaţia se afla peste tot unde era nevoie de ajutorul ei. În urma ordinului de abolire dat de Carol al II-lea, Asociaţia îşi suspendă orice activitate. Renăscută în 1990, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României“, cea mai mare mişcare neguvernamentală de tineret din România, se face repede cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate.

În Cluj-Napoca

La Cluj, cercetășia a reapărut în anul 1998, la Colegiul Național „Emil Racoviță” și în prezent dispune de două centre: Centrul Local Cluj-Napoca și Nord Cluj-Napoca, acesta din urmă fiind deschis din necesitatea de a distribui mai ușor sarcinile și atribuțiile în momentul în care cererea copiilor și a tinerilor de a intra în organizație a devenit foarte mare. Astăzi, în Cluj, există 300 de cercetași activi dintre care 250 sunt copii și tineri care beneficiază de program și în jur de 50 de adulți voluntari, care contribuie la bunul mers al activităților.

Una dintre activitățile organizației desfășurate în Parcul Central din Cluj/Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Beneficiarii sunt împărțiți în patru ramuri de vârstă: lupișori, temerari, exploratori și seniori. În cazul copiilor și tinerilor există listă de așteptare pentru a intra în organizație. Din păcate, organizația nu îi poate primi pe toți pentru că are obligația de a păstra un raport maxim de voluntari adulți pe număr de copii. În momentul în care se fac noi recrutări, de obicei la început de semestru, părinții copiilor sunt contactați pentru a li se explica în detaliu ce înseamnă programul organizației. În cazul adulților, procesul este puțin diferit pentru că trebuie să treacă printr-o etapă de formare pe durata unui an și astfel lucrurile nu pot fi accelerate.

„După ce ai început să te integrezi în grup și să înțelegi regulile „jocului”, ajungi să iei contact cu legile cercetașului explicate pe înțelesul fiecărei ramuri de vârstă. Aici ne referim la norme sociale, responsabilitatea față de sine, față de ceilalți. După ce înțeleg aceste lucruri, copiii trec printr-o ceremonie, Ceremonia Depunerii Promisiunii de Cercetaș. Ești cercetaș cu acte în regulă după ce ți-ai depus promisiunea. În acel moment, individul este pus în centrul atenției tuturor și el își asumă public față de ceilalți că va respecta regulile și principiile cercetașilor: Respectul față de sine, față de ceilalți și față de orice entitate superioară în care crede. Dacă ai intrat la șapte ani în organizație și parcurgi toată oferta educațională până la 24 de ani, ai trecut de patru ori prin ceremonia aceasta prin care îți reînnoiești Promisiunea. La final, poți să optezi să devii lider să te ocupi de educația copiilor. În acest caz există și Promisiunea de lider”, explică Cristian Moldovan, de 13 ani voluntar în Organizația Cercetașii României.

Foto: Dan Bodea

Lista de așteptare a copiilor care își doresc să intre în organizație nu este decât o confirmare a faptului că munca depusă de voluntarii adulți din organizație este apreciată.

În proporție de 90%, părinții care își înscriu copiii să intre în programul nostru sunt părinți care îi cunosc pe alți părinți care au copii în program. Dacă avem copii pe lista de așteptare asta înseamnă că ceva facem bine și am ajuns în perioada în care părinții văd cercetășia ca pe un beneficiu real pentru copiii lor, nu neapărat un loc de joacă, sau un loc în care să își lase copilul pentru a dispune ei de mai mult timp liber. În ultimii ani, părinții au evoluat mult în privința modului în care privesc educația non-formală și caută din ce în ce mai mult activități care îi dezvoltă personal pe copiii lor”, explică Alex But, care a intrat în organizație în 2009.

Principala frică a părinților vizavi de dezvoltarea copiilor lor este legată de timpul tot mai lung pe care aceștia îl petrec în fața telefoanelor mobile, a jocurilor pe calculator și implicit a rețelelor de socializare. „Generațiile de copii de 7-10 ani, sau mai mari, au de la naștere tableta în mână. Iar când părinții își dau seama că la vârsta aceasta copilul lor nu știe altceva decât mama, tata și tableta ajung la concluzia că trebuie să schimbe ceva în educația copiilor lor. Noi chiar avem reguli vizavi de asta în tabere. Copiii nu au nevoie de telefoane mobile decât atunci când o activitate implică folosirea lor. Se întâmplă uneori să facem educație și în direcția aceasta. Dar în tabere, în mod normal, copiii își recuperează telefonul doar la plecare”, precizează Cristian MoldovanBeneficiul acestei „interdicții” este faptul că tinerii experimentează lumea având și alte arii de concentrare decât ceva ce controlează cu mâinile lor. „Ei descoperă, astfel, că un munte nu îl poți muta din loc cu un swipe și înțeleg că lumea reală este făcută din lucruri care uneori chiar nu pot fi controlate”, declară Cristi.

Activitățile pe care le desfășoară cercetașii în organizație, cu esențiale dimensiuni educative, sunt stabilite pe ramuri de vârstă. Cei mici sunt foarte atrași de poveste, de jocuri, de lucruri pe care să le facă într-un mod activ, cei ajunși deja la școala generală sunt atrași foarte mult de explorare, de a face lucruri mai dificile pe care nu le-au făcut până atunci și caută să își demonstreze forțele. Copiii de peste 15 ani și tinerii adulți au nevoie să se afirme, trec prin proiecte mari în care își asumă responsabilități. Există două tipuri de activități în organizație: Activități care se întâmplă în mod regulat în timpul anului școlar, când în fiecare săptămână, o unitate sau o patrulă se întâlnește cu liderul lor timp de aproximativ două ore pentru a desfășura o activitate care urmărește un anumit obiectiv prestabilit, în funcție de aria de dezvoltare convenită, fie fizică sau intelectuală. Tot în timpul anului centrele organizează o ieșire de două-trei zile în natură, în fiecare sezon, iar în timpul verii sunt mai multe evenimente organizate de centrele locale, cu toate ramurile de vârstă. Mai există apoi tabere naționale, regionale, internaționale și evenimente punctuale ca Festivalul Luminii sau Ziua Pământului care sunt marcate în diverse moduri.

În România, în prezent, sunt în jur de 83 de centre ale Organizației Cercetașilor, care reunesc aproximativ 6000 de cercetași. Olanda, o țară cu o populație asemănătoare cu a noastră are 125.000 de cercetași activi în fiecare an și, la nivel de tineret, doi din cinci copii au trecut prin organizație.

Cine dorește să pornească un grup candidat pentru a intra în Federația centrelor locale trece printr-o perioadă în care trebuie să dovedească că are o bună organizare, că respectă regulile organizației și că aplică metoda scout. O dată pe an, în Adunarea Generală Națională, centrele locale cu drept de vot confirmă apartenența lor și atunci devin membri în organizație.

„Dacă judecăm din perspectiva numărului de copii care ar putea beneficia de serviciile acestea, cele 83 de centre sunt nesemnificative din punctul meu de vedere. Ca urmare, avem și o provocare în acest moment în a ne adresa mediului rural unde avem foarte puține centre. Ne dorim enorm de mult să ducem activitățile educative alternative acolo unde de fapt copiii au cea mai mare nevoie. În Cluj, copiii participă la nenumărate activități, sunt înscriși în multe cluburi și asociații, în timp ce în mediul rural copiii participă la «Asociația Munca în Familie» și tot mai puțin și acolo. De aceea credem că putem genera impact mare în zona rurală și chiar avem în discuție un program de extindere pe zona rurală la nivel național. Provocarea majoră sunt adulții. Pentru că ai nevoie de adulți care să gestioneze aceste activități cu copiii”, explică Cristian Moldovan.

Contrar aparențelor „media de viață” a unui adult în organizație este finită. La un moment dat tinerii deveniți adulți au alte priorități și atunci nu își mai pot dedica timpul cercetășiei așa cum o făceau în studenție, de exemplu. Ca urmare, nu sunt mulți beneficiari care trec prin toate etapele cercetășiei. Unora însă, le este greu să se despartă de organizație și găsesc soluții de a rămâne în această mișcare.

„Lucrurile cele mai surprinzătoare pe care eu le-am învățat la Cercetași nu cred că au legătură foarte mult cu acele abilități considerate specifice cercetășiei. Înainte să vin în organizație știam și să aprind focul și să instalez un cort. În schimb, toate abilitățile de organizare, toate abilitățile de vorbit în public, de lucru în echipă, de management al unui proiect, le-am dezvoltat la Cercetași. Ca student la Politehnică, organizația aceasta m-a ajutat foarte mult pe partea de dezvoltare personală”, spune Alex But.

Este important să știi să faci focul, mai precizează, Alex, dar și mai importantă este experiența de a învăța și a te descurca în grup să faci acel foc. „Activitățile trebuie adaptate după nevoie copiilor din ziua de astăzi. De aceea sunt mereu revizuite obiectivele educative și sunt puse în oglindă cu ceea ce se întâmplă în societate. De exemplu în evenimentele mari pe care le organizăm avem și ateliere de programare, de electronică și tehnică și ne concentrăm și pe acest tip de abilități, nu doar pe metode de recunoaștere a frunzelor și de aprins focul în pădure”, precizează Alex .

Scout House-Casa Cercetașului

Alex este și unul dintre coordonatorii proiectului Scout House din Cluj-Napoca (str. Victor Babeș, nr.33) o anticafenea, respectiv un spațiu de întâlnire în care să îți pui timpul în valoare așa cum îți dorești și, totodată, să te simți ca acasă. Spațiul a fost deschis în noiembrie 2016 și este adresat atât comunității de cercetași, dar și locuitorilor din Cluj care nu fac parte din această organizație. Ceea ce reprezintă o anticafenea este de fapt un loc în care clienții nu plătesc pentru ceea ce consumă, ci pentru timpul petrecut aici.

Alex But, Anca Moldovan și Cristian Moldovan, la Scout House/Foto: Dan Bodea

„Scout House rezolvă o nevoie a comunității. Avem extrem de multe cereri din partea multor ONG-uri sau organizații studențești care vor să își petreacă timpul aici sau vor să organizeze evenimente. Este un proiect antreprenorial, o afacere socială pentru că rezolvă parțial problema organizației noastre. În plus, experiența antreprenorială ne ajută să înțelegem cum funcționează lumea din punct de vedere birocratic, administrativ. Este adevărat că Scout House concurează cu sălile de lectură din biblioteci, cu unele cafenele, cu spațiile de co-work, dar suntem undeva la mijloc. Ca impact în organizație, Scout House a fost un atu mare. Ne permite și nouă să organizăm întâlniri de calitate și să ne cunoaștem mai bine unii pe alții”, precizează Alex.

În acest moment, Organizația Cercetașii României trece printr-un proces de regândire a sistemului de formare a adulților din organizație prin aplicarea metodei de formare Wood Badge care durează între doi și trei ani. În momentul în care trece prin formarea Wood Badge liderul va fi notat într-un registru al celor care și-au făcut acest training în Gilwell Park, Marea Britanie, fosta reședință a lui Robert Baden-Powell, fondatorul cercetășiei. România are deja primii șase oameni care s-au format în Irlanda și care vor începe în toamnă această formare pentru liderii locali.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

În ceea ce privește sursa de finanțare a organizației, Cristian Moldovan precizează că există mai multe tipuri de resurse, prima și cea mai importantă fiind resursa umană. „Fără bani sau logistică încă mai poți să desfășori activități, dar fără adulți în organizație nu poți să faci nimic. Așa că pentru a putea oferi mai mult comunității avem nevoie de mult mai mulți adulți. În al doilea rând, ne autosusținem prin faptul că cercetășia este tipul de organizație în care fiecare membru, indiferent de statut, trebuie să plătească o cotizație. O parte din cotizație rămâne la nivel local pentru a ne gestiona activitatea, o parte merge la structura națională care oferă suport și formare, dar care trimite o parte din această cotizație organizației europene, respectiv mondiale. Pe lângă cotizație ne bazăm și pe sponsorizări sau pe donații individuale. Am ajuns la concluzia că fără o bază logistică sănătoasă nu ai cum să crești. Și așa s-a născut proiectul Scout House care a venit exact cu scopul de a genera venituri cu sprijinul comunității. Cred că Scout House este o validare a faptului că avem un impact pozitiv în comunitatea din Cluj. Au fost firme care ne-au sponsorizat, au fost persoane fizice care ne-au susținut prin donații și astfel am reușit să facem acest proiect să funcționeze”, a mai precizat Cristian Moldovan.

Tot în derulare este un proiect prin care voluntarii deja formați în organizație își oferă experiența, contra cost, în serviciul companiilor sau grupurilor de adulți care caută formatori. „Faptul că există o continuitate de atâta timp în organizație este un avantaj pentru noi. Dacă tot avem experiența aceasta, atunci de ce să nu o oferim celor care o solicită, respectiv companiilor care pun accent pe educație și pe formarea angajaților lor. Și astfel pot contribui și la bunul mers al organizației noastre. Planul nostru este să ne formăm o entitate juridică de economie socială al cărei obiectiv este să genereze resurse pentru activitățile educative cu copiii de la cercetași. Noi avem în organizație la ora aceasta peste 80 de formatori și nu există nicio firmă în România cu atât de mulți facilitatori proprii”, a mai declarat Cristian Molovan.

Citiți și:

Prima anticafenea din Cluj își așteaptă „clienții”: Scout House-Casa Cercetașului, sau locul în care îți pui timpul în valoare

Tinerii Clujului/Cristian Moldovan, de 11 ani voluntar în Organizația Cercetașii României: „Tot ceea ce am astăzi datorez cercetașilor”

Postaţi un comentariu