Dragoş Damian, CEO Terapia, subsidiara din România a companiei farmeceutice Sun Pharma: „Dacă România devine dependentă de importuri va fi lovită dur de criza internaţională a medicamentelor”

Dragoş Damian, CEO Terapia a Sun Pharma / Foto: Dan Bodea

Transilvania Reporter a demarat o analiză a crizei de medicamente, fenomen care se repetă pe piaţa românescă şi care pare să aibă cauze multiple. De ce, cum şi unde ne pot duce aceste probleme dacă nu găsim soluţii proprii, ne explică într-un interviu Dragoş Damian, director general al producătorului de medicamente clujean Terapia a Sun Pharma.

– Avem ‎ destul de des în ultimii ani diverse crize privind medicamentele. Cum se explică ele, care sunt cauzele mai profunde ale sistemului?

–  Există crize profunde în foarte multe ţări din lume pe tema medicamentelor, din motive reale (insuficienta capacitate de producţie, aspecte tehnice, etc) şi mai puţin reale – acestea de regulă, ţin de supra-politizarea şi supra-mediatizarea subiectului. Cel puţin trei cauze, specifice crizelor din România sunt datorate fie suprareglementărilor din domeniu sau schimbărilor impredictibile ale reglementărilor („toată lumea se pricepe la medicamente” ), fie existenţei prea multor instituţii angajate în reglementările din zona farma – MS, MF, ANMDM, CNAS –  care nu se corelează în context şi apoi supra fiscalizarea domeniului prin introducerea în 2012 a celebrei „taxe clawback” care obligă producătorii de medicamente să dea înapoi 20% din veniturile realizate.

-Credeți că e o problemă privind preţurile? Se spune de cele mai multe ori că se practică redenumirea unui medicament și creșterea prețului, un fel de înșelătorie.

– Acest lucru se întâmplă uneori la medicamentele fără prescripţie, în care, de exemplu, şi numai schimbarea unui ambalaj este prezentată ca „nou”, şi atunci se încearcă şi o creştere a preţului. La medicamentele cu precripţie nu se pot face astfel de „ jonglerii” cu preţurile. De regulă, în ultimii 5 ani, s-a demonstrat perfect teoria celui mai mic preţ: scazi preţurile la medicamente până când producătorul nu mai fabrică, pentru că este nerentabil – şi atunci pacienţii sunt nevoiţi să ia alt medicament, mai scump.

Au fost  voci care au acuzat și medicii de complicitate la promovarea unor medicamente. Cum vi se pare această practică?

  – Medicii prescriu în baza unot protocoale terapeutice, de regulă internaţionale. Veşnica criză a medicamentelor din România nu este atribuabilă medicilor. Cazurile izolate de abuzuri sau fraude – din nou, supra-mediatizate – nu au legătură cu regulile şi procedurile de prescriere a medicamentelor, care sunt bazate pe evidenţe ştiinţifice.

Recent a fost semnalată lipsa insulinei, a aspirinei cardio, dar și a vaccinurilor. Dvs. ca producători români, ce ne puteți spune despre capacitatea României de a produce medicamentele necesare?         

– Sunt două lucruri de semnalat aici: în primul rând criza medicamenelor la nivel global este reală, anumite produse nu pot fi fabricate în volume care să satisfacă cererea (oncologie, anti-diabetice, vaccinuri) şi atunci apar crize, care sunt comune în mai multe ţări şi apoi, România ar trebui să încerce să atragă un proiect de internalizare sau transfer tehnologic de fabricaţie a unor produse deficitare, pe care eventual să le şi exporte. Dar în absenţa unei abordări raţionale a problemei – o strategie naţională a medicamentului – condiţiile investiţionale sunt ostile şi nu vor exista multinaţionale sau antreprenori care să investească în acest domeniu. Astfel că, România va ajunge dependentă de importuri şi va fi lovită mai dur de acea criză internaţională a medicamentelor de care pomeneam.

N‎e puteți da un exemplu de produs Terapia de dinainte de 89 și evoluția prețului lui, precum și prețul cu care iese pe poarta fabricii? Unul mai cunoscut publicului .            

–  Da, în cazul produsului  Enalapril Terapia, un medicament popular în tratamentul hipertensiunii: în 2010 îl vindeam la 8 lei; în 2012 ni s-a cerut să scădem preţul la 5 lei, în 2015 ni s-a cerut să scădem preţul la 2 lei (mai puţin decât o sticlă de apă minerală), în 2016 l-am scos din fabricaţie pentru ca era nerentabil. Cam ăsta este modul prin care dispare un medicament. Astăzi, în România majoritatea enalaprilului se aduce din import, la un preţ mai mare.

Distribuie:

Postaţi un comentariu