Descoperire spectaculoasă: Au pornit după apă și au găsit o peșteră

Doi dintre speologi lucrează la cartarea noilor galerii din Peștera Aștileu

Satul Aștileu din județul Bihor are ca principală sursă de alimentare cu apă două peșteri aflate la „granița” cu localitatea Peștere. Însă cum Pământul este literalmente plin de viață și toane, în câteva zile,   una dintre peșteri i-a lăsat pe bihoreni fără apă, moment în care a intrat în scenă echipa de speologi a Institutului de Speologie „Emil Racoviță” din cadrul Academiei Române – Filiala Cluj, la cererea autorităților locale.

Din Peștera Pișnița erau până acum câteva luni explorați aproximativ 350 de metri. Că peștera ar fi mai mare și mai lungă de știa încă din anii ’40, când un speolog american lansase această ipoteză. Totuși, pentru ca aceasta era inundată cu apă, nicio altă echipă nu s-a avântat în necunoscut.

Când țeava trasă din peșteră spre sat nu a mai adus apă, primarul localității, Vasile Lazăr, a apelat la serviciile scafandrilor-speologi ai Institutului de Speologie din Cluj. În baza unui contract, una dintre puținele surse de finanțare pe care Institutul le are, o echipă de șase oameni au fost contractați să realizeze un studiu care să ofere autorităților lămuriri referitoare la existența apei în Peștera Pișnița.

Fără apă, dar cu o peșteră nou-nouță

Biroul scafandrului-speolog Rajka Géza este ticsit cu aparatură specifică muncii sale (Foto: Dan Bodea)

Echipa de intervenție i-a avut în compenență pe Gyurka Zsolt, scafandru-speolog explorator,  doi dintre cei doar șase scafandri-speologi exploratori din România, Rajka Géza și Bogdan Raul Tomus (membru al Clubului de Speologie „Proteus” Hunedoara), Toth Szilard și Ionel Neag alături de Fekete Sándor, scafandru-speolog și șef al laboratorului de analize din cadrul Administrației Bazinale de Ape Someș-Tisa. Spre surprinderea lor, peștera le-a oferit mult mult decât respectivul contract, apa dispărută deschizând accesul spre o nouă porțiune din peșteră.

„Am intrat într-un sector nou, care pe aproxiamtiv 50 de metri ne-a obligat să mergem cam în patru labe. Am dat peste niște galerii foarte mari iar la aproximativ 750 metri am găsit și pârâul. Ne-am oprit pentru că nu eram pregătiți de escaladă. Am mers pentru scufundare dar a trebuit să ne oprim la un moment dat.  Se presupunea din anii ’40 că peștera ar fi mai mare dar acum, când apa s-a retras, ne-am putut și convinge de asta profitând de trecerea geologică, destul de rară în general, de la un regim inundat la unul uscat”, explică Rajka Géza.

Cu o experiență de mai bine de 40 de ani în acest domeniu, Rajka Géza spune că astfel de cazuri, în care descoperirea este făcută chiar de către specialiști nu sunt multe.

„Important pentru noi și știință este faptul că prima intrare în acest sector de peșteră a fost a unor speologi. Asta este o asigurare că oamenii de știință care vor intra după noi vor intra într-un laborator conservat perfect tocmai pentru că noi am avut grijă ca orice element întâlnit să fie păstrat. Aici, autoritățile locale au dat dovadă de multă deschidere pentru că ne-au chemat pe noi și nu au intrat de capul lor. Astfel există șansa de a descoperi acolo lucruri noi. Rareori se întâmpla ca membri ai institutului să intre primii într-o peșteră. De cele mai multe ori cineva le descoperă și poate ne cheamă pe noi după aceea. Acum, peștera este închisă până la venirea biologilor și a echipelor de cercetare”, explică speologul.

Cum descoperirea a venit pe nepusă masă, vor mai trece câteva luni până când peștera va intra pe mâinile echipelor de cercetare ale institutului. Până atunci însă, zona a fost închisă.

„Oricum acolo se intră foarte greu, accesul este foarte dificil pentru cineva care nu are echipament adecvat. În primul rând, din punct de vedere geologic, zona va fi acum cunoscută nu doar de la suprafață. Am încredere că vom găsi acolo formațiuni deosebite, am văzut pe pereții peșterii câteva elemente cu mare potențial, minerale care s-ar putea dovedi foarte importante și poate chiar unice. De asemenea, faptul că am ajuns chiar în mijlocul acestui proces de regres acvatic este un lucru foarte important.  Vorbim despre o peșteră la care nu există aport antropic, omul nu a influențat în niciun fel acel mediu descoperit de către noi”, încheie scafandrul-speolog Rajka Géza.

Mai jos puteți viziona o galerie foto realizată de echipa de speologi în Peștera Pișnița.

 


Publicitate

3 Comentarii

  1. Flo spune:

    Frumos, felicitari pentru realizare.

  2. explo spune:

    Acel „american”, un hidrogeolog de la un institut din Budapest, cu numele KESSLER HUBERT (un sas, nascut la Sibiu), a sapat un canal de 40m lungime in albia paraului din pestera, canalul insa nu a fost destul pt a scade nivelul apei. Ce nu au reusit speologii timp de aproape un secol (au fost mai multe plonjari prin anii ’80), a aranjat Natura, dezvelind inca o taina din acele ce a realizat.

  3. franco spune:

    Un „AMERICAN” de ce oare nu dati dovada de profesionalism !?,d-nul Kessler Hubert este un ROMAN de etnie germana (sas).Fara cuvinte !

Postaţi un comentariu