Câmpia Turzii și Turda –„cartierele” îndepărtate ale Clujului

Câmpia Turzii a fost declarat municipiu la data de 11 noiembrie 1998 / Foto: Primăria Câmpia Turzii
transilvaniareporter.us18.list-manage.com

Totul converge către Cluj. Privind oraşul, acesta arată ca un cocktail, cu noi veniţi atraşi din toate colţurile judeţului şi ale ţării şi cu un număr tot mai mic de rezidenţi din zonă. Migraţia transformă oraşul printr-o dinamică accelerată, cu avantajele şi dezavantajele acesteia. Rămase în urmă sunt celelalte oraşe ale judeţului. Masa critică a „Planetei Cluj-Napoca” nu atrage „sateliţii” Turda, Gherla sau Dej, dimpotrivă îi condamnă la o lentă îndepărtare. Distanţa dintre standardul de viaţă al metropolei şi cel din oraşele învecinate se măreşte, cu toate că îmbunătăţirile sunt vizibile şi în oraşele mici.

Să privim statisticile. În intervalul dintre ultimele două referendumuri, 2002-2011, toate oraşele  judeţului au pierdut din populaţie un  procent mai mare de 10 la sută, uneori chiar 20 la sută.

Municipiul Cluj-Napoca, în schimb, a adăugat un procent de cinci la sută. Creşterea s-a accelerat în metropolă în ultimii ani, presiunea migratoare fiind mai mare decât oricând. Oraşul s-a îmbogăţit astfel cu oameni de succes sau care sunt dispuşi să investească pentru a avea succes în oraşul cu piaţa imobiliară cea mai scumpă din ţară. În acelaşi timp infrastructura urbană e aproape de colaps.

E o tendinţă globală: oraşele mari devin mai mari, iar oraşele mici îndeobşte se luptă să prezerve un status-quo. Dar nu e o regulă care ar trebui să se aplice automat şi oraşelor clujene, care au avantajul proximităţii faţă de centru şi sunt atrăgătoare prin costul mult mai mic al vieţii. Preţul locuinţelor şi al chiriilor în Gherla, de pildă, un orăşel istoric cu zone cochete, este de cinci ori mai mic decât cel din Cluj. Cu un acces către aceste zone urbane mai comod şi cu asigurarea unor servicii sociale comparabile cu cele din cartierele clujene, vecinătatea Clujului poate devine atrăgătoare pentru actualii rezidenţi sufocaţi de costurile oraşului. O deplasare în sens contrar celei actuale, în sensul în care tot mai mulţi locuitori ar continua să lucreze în municipiu, preferând tihna şi confortul financiar al oraşelor mici ar putea reduce din aglomeraţia iritantă a metropolei.

Câmpia Turzii, municipiul situat la 42 km față de Cluj, s-a transformat de câțiva ani, de când Industria Sârmei și-a diminuat considerabil activitatea, iar mii de oameni au rămas fără un loc de muncă, într-un „dormitor” îndepărtat al reședinței de județ. O mulțime de persoane din oraș fac zilnic naveta spre Cluj, spre noile locuri de muncă. Naveta e relativ ușoară pentru că microbuzele și/sau autobuzele companiei de transport care deservesc această rută circulă din jumătate în jumătate de oră, iar timpul pentru a ajunge la destinație variază în funcție de condițiile din trafic, între 45 de minute și o oră. Unul dintre obiectivele noii administrații locale a orașului a fost și este în continuare acela de a revitaliza piața locurilor de muncă, prin atragerea unor investori în acest sens. Problema este că cele mai multe joburi nou create se adresează persoanelor necalificate, iar cererea rămâne în continuare mai mare decât oferta.

Sunt puțini cei care au ales să se mute de la Cluj-Napoca în Câmpia Turzii, în schimb tot mai mulți studenți se stabilesc la Cluj, an de an. Aceștia fie stau în chirie, fie își cumpără propriile apartamente. Și numărul celor care aleg a doua variantă a crescut considerabil în ultima perioadă. În schimb, clujenii vizitează orașul, pentru cumpărături. În timp ce locuitorii Câmpiei Turzii preferă să vină la Cluj pentru a se aproviziona, tot mai mulți clujeni apreciază produsele găsite în magazinele din centrul Câmpiei Turzii, care sunt mult mai ieftine decât cele găsite la Cluj. Vorbim în special despre îmbrăcăminte și încălțăminte.

La Câmpia Turzii s-au construit puține blocuri în ultima perioadă, în schimb, localnicii preferă să își construiască case, iar în ultimii ani s-au dezvoltat adevărate cartiere de vile spre periferia orașului. An de an, Primăria Câmpia Turzii eliberează tot mai multe autorizații de construire pentru case. Doar anul trecut au fost emise 54 de astfel de autorizații, cele mai multe în luna octombrie.

• Mechel Câmpia Turzii avea 5.700 de angajaţi în 2003. Peste 10 ani, investitorii ruşi au vândut toate cele patru combinatule metalurgice pe acre le deţinea în ţară cu 52 de euro / Foto: Maria Man

Un apartament cu două camere în centrul orașului poate fi achiziționat cu un preț cuprins între 20.000 – 30.000 sau chiar mai mult, în funcție de dotări. O garsonieră se vinde în medie cu 10.000 de euro. Casele, în schimb, pot ajunge la sume cuprinse între 50.000 – 70.000 de euro, în funcție de zonă, suprafață și dotări.

Reif, „calul troian”

În prezent există 1.133 de firme care dezvoltă activități economice și 385 persoane fizice autorizate în Câmpia Turzii, conform site-ului primăriei. În cadrul Industriei Sârmei muncesc 230 de angajați. În Câmpia Turzii există una dintre cele mai mari zone industriale ale Transilvaniei, regăsită în parcul REIF, unde își desfășoară activitatea (deocamdată) Electrogroup, Macromex, CikAutxo, Heco Schrauben. Parcul a fost denumit de către presa locală drept un „cal troian”, iar între acesta și administrația locală din mandatul precedent s-a dat un adevărat „război”, întrucât parcul promisese că va oferi în primii doi ani 1.350 de locuri de muncă, dar în realitate au fost create doar 119 de joburi. În prezent, parcul caută (în continuare) investitori.

Tetarom V

La Câmpia Turzii, pe o suprafață de 60 de ha ar urma să funcționeze TetaromV. Primarul municipiului, Dorin Lojigan, a anunțat demararea investiției pentru acest parc ce va fi situat între Câmpia Turzii și Luna. Valoarea totală a investiției este de 55 milioane de lei, din care 23 de milioane de lei au fost alocați de Consiliul Județean Cluj. Tetarom V ar urma să fie gata în doi ani, lucru care va însemna, în opinia unui consilier local PNL, citat de Ziar 15 minute, „reindustrializarea Câmpiei Turzii”. Discuții despre Tetarom V există încă din 2013.

DE APRECIAT

  • Câmpia Turzii va avea propriul transport public local, acum fiind „racordat” celui turdean.
  • Câmpia Turzii va avea servicii proprii de înmatriculări și emitere de pașapoarte.
  • Impozitele pot fi plătite online.
  • În centrul orașului, rețeaua de curent electric a fost îngropată.
  • Spațiile verzi din centrul orașului au fost reamanajate.
  • Stâlpii de lemn care susțineu firele de electricitate sunt schimbați cu stâlpi de beton.

DE REMEDIAT

  • Orașul este murdar. Numărul de muncitori de la salubritate a fost redus considerabil, lucru care se simte în imaginea municipiului.
  • Dacă în centru spațiile verzi arată bine, spre marginea orașului, acestea seamănă cu niște fâșii de noroi. Localnicii spun că era de preferat construirea unei piste pentru bicicliști pe acest sector.

Turda, orașul Salinei

Municipiul Turda este al doilea oraș ca mărime, după Cluj, din punct de vedere al numărului populației din județ. Aflându-se la 30 de kilometri față de reședința de județ, naveta este ușoară. Microbuzele circulă chiar și din 15 în 15 minute în anumite intervale orare. Un plus al orașului este rețeaua de transport public local, foarte bine pusă la punct.

• Municipiul Turda are importante funcții turistice și balneo-climaterice pentru judeţul Cluj / Foto: Dan Bodea

În 2015, potrivit datelor prevăzute în Strategia de dezvoltare 2017 – 2023, în Turda erau înregistrați 5.606 agenți economici, reprezentând 5.60% din totalul agenților economici din județul Cluj. Aceștia însumau o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei, adică 2,67% din cifra de afaceri din județ. Numărul de șomeri variază de la an la an, în anii 2015 și 2016 întregistrându-se un trend descendent al acestuia. Ponderile destul de mari ale unor companii în asigurarea locurilor de muncă denotă o vulnerabilitate pe termen lung a municipiului în ceea ce privește echilibrul forței de muncă, în contextul unui scenariu negativ, când una din primele 10 companii și-ar înceta activitatea. Închiderea uneia dintre primele 10 companii angajatoare în Turda ar putea conduce la o creștere a șomajului cu 2-3%.

10 companii „fac legea” la Turda

Dezechilibrul în ceea ce privește locurile de muncă și dependența mediului economic de anumiți agenti economici și anumite investiții este exprimat și mai clar de faptul că 10 companii realizează aproape 40% din toată cifra de afaceri a municipiului și dețin în același timp aproximativ 30% din locurile de muncă: MMM Autoparts SRL, LAPP Insulators, ASA Cons România SRL, Modulo Decorative Solutions SRL, DACHIM SRL, HASIT România, I&C Transilvania Constructii SRL, Marele Alb, Compania de Apă Arieș SRL, LG Trans. Domeniul cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri, profit și forță de muncă în municipiu este cel de transporturi rutiere de mărfuri.

Principalele oportunități ale economiei locale sunt: arta sticlei, marochinăria, industriile creative, valorificarea potențialului agricol. Nu trebuie uitat nici sectorul de turism.

În municipiul Turda, în anul 2015, potrivit datelor Institutului Național de Statistică existau un număr de 21.648 locuințe, din care 21.132 (97.6%) în proprietate privată și un număr de 516 locuințe în proprietate publică (2.38%). Față de anul 2010 se înregistrează o creștere a numărului de locuințe cu 3.9%, iar numărul de locuințe private a crescut cu 5.97%. Un regres semnificativ s-a înregistrat, din 2010 până în anul 2015, în evoluția numărului de locuințe aflate în proprietate publică, numărul acestora scăzând cu 399 de unități, respectiv cu 46.1%.

În Turda predomină locuirea unifamilială, în zone compacte, în cartierele Poiana, Primăverii, Barițiu, Salinelor, Clujului, Băi. Zonele de locuințe colective, în majoritate cu regim de înălțime de P+4, ocupă o suprafață mai redusă din cadrul intravilanului. Cartierele de blocuri sunt situate în partea de de sud-est a orașului (Micro3, Materna, Micro 1, Micro 2) și în zona centrală (Piața Romană, Libertății).

Fondul de locuințe unifamiliale din municipiul Turda este alcătuit din construcții cu valoare istorică și ambientală, din locuințe ridicate înainte de 1989 și locuințe construite după 1989, cu tehnici și finisaje noi.

Dinamică modestă pe piața imobiliară

Piața de locuințe din municipiul Turda are o dinamică modestă, tranzacțiile imobiliare au vizat în special locuințele construite în mod individual sau terenurile agricole, proiectele imobiliare care să aducă noi spații locative fiind puține la număr: Ansamblul Potaissa, pe str. Gheorghe Barițiu cu un fond de 77 de apartamente și ansamblul Premium Residence, pe str. Stadionului, cu 4 blocuri cu un total de 201 apartamente; din cele 4 blocuri doar unul este construit. Pentru locuințele individuale, în ultimii ani s-a remarcat o creștere a numărului de autorizații de construire emise pentru locuințele individuale, astfel, în anul 2015 s-a emis un număr de 34 de autorizații de construire, iar în 2016 un număr de 48 de autorizații, ceea ce arată o revenire față de anul 2012 când s-au înregistrat cele mai puține autorizații emise.

În Turda, un apartament cu două camere poate fi achiziționat cu prețuri cuprinse între: 20.000 de euro și 35.000 de euro. Pentru un apartament cu trei camere, prețurile cresc semnificativ, unele ajungând chiar la 95.000 de euro!

„Interesul investitorilor în ceea ce privește construirea unor noi blocuri de locuințe este în creștere în municipiul Turda. Față de 2016, se cunoaște o creștere semnificativă, respectiv s-au emis trei autorizații de construire pentru trei blocuri de locuințe, în număr total de 74 de apartamente. În anul 2018 avem deja eliberate trei certificate de urbanism pentru construirea de blocuri de locuințe, pentru care vor fi elaborate Planuri urbanistice zonale și care însumează peste 100 de apartamente.

În ceea ce privește spațiile de birouri, sunt autorizate două clădiri spații de birouri.

În ultimul an, în 2017, avem emise 33 de autorizații de construire pentru locuințe, din care trei sunt pentru locuințe colective, în număr total de 74 de apartamente”, a transmis Biroul de presă al Primăriei Turda.

În strategia mai sus amintită se menționează faptul că Turda se va dezvolta utilizând inteligent potențialul propriu pentru a onora trei provocări: „dezvoltarea ca Pol de Dezvoltare în vecinătatea Zonei Metropolitane Cluj, participarea activă în rețeaua de Orașe istorice ale României, recunoașterea ca oraș al Salinei pe traseele turismului internațional”.

DE APRECIAT

  • Turda are o strategie sănătoasă de dezvolatare pe șase ani.
  • Primăria le pune la dispoziție cetățenilor un formular de identificare pentru câinii agresivi. Un minus este faptul că acesta nu se poate depune în format electronic.
  • Transportul public din Turda e unul dintre cele mai moderne din țară, având o precizie nemțească.
  • Primăria Turda are un site modern și prietenos .
  • Primăria Turda prezintă anual un raport vizavi de mulțumirea oamenilor privind accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public.
  • Taxele locale pot fi plătite online.

DE REMEDIAT

  • Autorizațiile de construire/ certificatele de urbanism lipsesc de pe site-ul primăriei

„Eu fac de mai mulți ani naveta Câmpia-Turzii – Cluj. Muncesc la Cluj, dar am ales să locuiesc la Câmpia Turzii din mai multe motive, dar în special pentru a-i putea oferi fiului meu o copilărie fericită. Orașul e mult mai liniștit, viața nu e atât de scumpă și în plus, aici ne bucurăm de ajutorul bunicilor. Copilul participă și la alte activități, în afara clasicului After School, care se practică la Cluj. La Cluj, pentru a-l putea duce la activități pe cel mic, trebuie fie să ai un job foarte flexibil, fie să angajezi pe cineva. Pe noi ne ajută bunicii, dar dacă ar trebui să angajez o bonă, aș prefera să fac acest lucru în Câmpia și nu în Cluj, din cauza costurilor. Nu mă deranjează naveta, avem trei variante de a ajunge la Cluj: pe Feleac, pe varianta Vâlcele sau pe autostradă.  Am observat că, mai nou, familiile tinere iau în considerare şi varianta de a locui la Câmpia Turzii. Chiar şi printre prietenii mei am sesizat tendinţa de a rămâne aici sau de a se întoarce acasă. Un minus e faptul că niciodată la Câmpia Turzii nu vei avea parte de toate evenimentele care se întâmplă Cluj, dar poţi oricând să te urci în maşină şi să participi la ceea ce îţi face plăcere. Eu prefer să locuiesc la Câmpia Turzii pentru familie şi pentru a putea avea viaţă socială”, spune Alexandra Câmpean, o tânără în vârstă de 29 de ani din Câmpia Turzii.

Postaţi un comentariu