APEL CĂTRE ELITE. „Războiul Kovesi” văzut de la Cluj

George Jiglău este lector universitar, cu un doctorat în Științe Politice obținut în 2013 la Universitatea Babeș-Bolyai. Deține o licență în Științe Politice la UBB Cluj (2006), un masterat în Științe Politice la CEU Budapesta (2007), un masterat în Comunicare și Studii Multiculturale la UBB (2009).
transilvaniareporter.us18.list-manage.com

De ce acum și ce mize stau în spatele confruntării. Analistul politic George Jiglău  vorbește despre conflictul  deschis  între reprezentanții puterii politice și  șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

Propunerea de revocare a Laurei Kovesi de către ministrul Justiției este un moment cu mai multe implicații la nivel politic. Deja a fost dezbătut „raportul de evaluare” elaborat de ministru, iar inexactitățile din document (pe lângă modalitatea defectuoasă de comunicare a lui către presă și public) au fost deja remarcate inclusiv de către breasla magistraților.

Citiți și: Războiul din justiție, pe înțelesul tuturor. Cristi Dănileț: „Avem o slăbiciune în Constituție”

Momentul confruntării

Însă o întrebare valabilă în acest context este: de ce ministrul Toader nu a recurs la acest gest și anul trecut, în martie, la precedenta evaluare?

Atunci coaliția aflată la guvernare aștepta un asemenea gest, iar ministrul a afirmat că nu sunt motive pentru revocare, atrăgând nemulțumire din partea PSD și ALDE, inclusiv prin vocile lui Dragnea și Tăriceanu, vorbindu-se chiar despre posibila schimbare a ministrului. La acel moment, președintele Iohannis chiar l-a felicitat pe Toader pentru felul în care a gestionat situația. Motivele invocate acum de ministru – inclusiv comunicarea cu presa străină care ar aduce prejudicii țării sau suspiciunile asupra modului în care se fac anchete de către anumiți procurori DNA – erau de actualitate și atunci.

Pe acest fond vine și judecata pe care președintele o va face în momentul în care propunerea va ajunge pe masa sa, trecând mai întâi și prin avizul CSM. Președintele a afirmat și înainte de prezentarea raportului, și după, că nu vede motive pentru revocare. E de așteptat ca Iohannis, care a pus mereu accentul pe punctelor de vedere instituționale, în detrimentul celor personale, să pună preț mai mare pe avizul CSM. Dacă ar fi fost unul pozitiv  și dacă CSM ar fi invocat argumente care să fie mai temeinice, mai tehnice, cu privire la activitatea doamnei Kovesi, atunci poate că sunt șanse ca președintele cel puțin să ia în calcul o revocare a ei. Dar cum  avizul CSM se dovedește unul negativ, atunci cred că e limpede că președintele îl va invoca pentru a respinge propunerea de revocare și de o păstra pe doamna Kovesi în funcție.

Avantajele politice

Să nu uităm și că președintele primește o nouă minge la fileu din partea coaliției de guvernare, care parcă se încăpățânează să ia măsuri care să îl readucă în joc mai ales atunci când întâmpină dificultăți de imagine. Iohannis a primit aproape în sens propriu un cor de fluierături după ce a acceptat să o nominalizeze pe doamna Dăncilă în funcția de prim-ministru. Refuzul de a o revoca pe doamna Kovesi îl va repune pe președinte în poziția de principal – poate chiar unic – adversar politic al actualei coaliții. La fel cum o eventuală, dar improbabilă, acceptare a revocării va tensiona și mai tare relația lui cu partea societății civile care militează împotriva actualei coaliții.

Ce va urma?

Foarte probabil, o continuare a aceluiași tip de interacțiune politică. Același război surd, care își va mai fi consumat o bătălie. PSD-ALDE pot ieși în fața propriului electorat spunând „am încercat să o înlăturăm, în numele drepturilor cetățenilor abuzați de DNA, dar președintele nu vrea!”. Președintele se va erija în principal opozant al guvernului și apărător al independenței justiției.

Un scenariu posibil ar fi fost ca PSD să invoce suspendarea, dar fără să meargă până la capăt cu ea. În weekend și luni am văzut luările de poziție dinspre coaliție care spun că președintele trebuie doar să ia act de propunerea ministrului și să accepte revocarea. Președinția și societatea civilă au contrazis această interpretare.

De ce spun că PSD doar va flutura suspendarea, dar nu va merge până la capăt? Iohannis se află în acest moment mai dificil cu propriul electorat. Dacă majoritatea va recurge la suspendare, l-ar pune pe Iohannis în fața unui moment electoral în care el se poate reconecta cu electoratul, invocând poziția sa în favoarea doamnei Kovesi și a DNA. Iohannis ar beneficia de „vânt în pânze” cu un an și jumătate înaintea alegerilor prezidențiale și ar căpăta o platforma și mai mare și mai consistentă de comunicare cu electoratul. Sunt convins că Dragnea nu uită momentul 2007, când PSD a orchestrat suspendarea în Parlament a președintelui Băsescu, într-un moment în care acesta se afla în criză de imagine și de popularitate, pregătindu-i terenul pentru alegerile din 2009, câștigate la limită. Desigur, Băsescu era un personaj care trăia din momente electorale și din răfuieli cu PSD. Iohannis e un alt tip de politician, care comunică diferit, dar care cu siguranță ar mobiliza electoratul înfuriat de acțiunile PSD, care nu e vizibil în alegerile parlamentare, dar care a fost mereu vizibil în alegerile prezidențiale (mai ales la turul 2) și în referendumurile pentru demiterea lui Băsescu.

De altfel, Dragnea a declarat deja luni că, orice s-ar întâmpla, PSD nu îl va suspenda pe Iohannis. Prin urmare, va continua același tip de dinamică politică. PSD mai știe și că doamna Kovesi nu mai are foarte mult din acest mandat de procuror-șef DNA, poate ieși în fața propriului electorat nu cu unul, ci cu doi „țapi ispășitori” (Kovesi și Iohannis), iar pe această bază (și pe fondul unui rezultat probabil bun la alegerile europarlamentare de peste un an) și pe fondul scăderii de popularitate a lui Iohannis în raport cu electoratul anti-PSD, să spere că va mobiliza suficient de bine propriul electorat, coroborat cu o mobilizare mai slabă a electoratului anti-PSD, pentru a câștiga alegerile prezidențiale din 2019.

Cu alte cuvinte, miza cea mare a PSD în acest an și anul viitor este să nu enerveze atât de tare electoratul care i se opune și să nu îi dea ocazia lui Iohannis să recapete și mai mult din imagine, pentru a menține o anumită blazare în rândul electoratului anti-PSD (vizibilă din plin la parlamentarele din 2016), coroborat cu o foarte bună mobilizare, profitând de actuala bătălie cu Kovesi, pentru a-și mobiliza propriul electorat. Persoana candidatului PSD cred ca e un element secundar momentan.

(Mă aștept ca argumentele naționaliste să fie utilizate din plin în 2019, pentru că nici Iohannis, nici Kovesi nu au nume „românești” și se va invoca faptul că aceștia nu au urmat interesele românilor, ci pe ale „străinilor”, oricine ar fi ei.)

Miza cea mare a PSD în acest an și anul viitor este să nu enerveze atât de tare electoratul care i se opune și să nu îi dea ocazia lui Iohannis să recapete și mai mult din imagine, pentru a menține o anumită blazare în rândul electoratului anti-PSD.

Text: George Jiglău, politolog

Postaţi un comentariu