1 Decembrie la Alba Iulia

Foto: Romulus Opriscan

Semnificaţiile zilei de 1 Decembrie pentru locuitorii oraşului Marei Uniri au fost şi sunt şi astăzi mult mai pătrunzătoare decât pentru românii din alte regiuni istorice ale ţării. Pentru un albaiulian ziua de 1 Decembrie se desfăşoară între două repere principale: solemnitatea depunerii coroanelor de flori şi momentul feeric al artificiilor care marchează sfârşitul festivităţilor.

Gheorghe Mircescu s-a născut în Alba Iulia şi a participat  în calitate de reprezentant al unei instituţii publice, de-a lungul anilor, la mai multe depuneri de coroane . Dacă pentru majoritatea reprezentanţilor partidelor şi ale instituţiilor statului acest moment însemna o simplă obligaţie, Gheorghe Mircescu a sesizat la reprezentanţii unor Asociaţii nonguvernamentale (Societatea cultural-patriotica AVRAM IANCU, Congresul spiritualităţii Româneşti) o adevarată emoţie, stârnită de amintirea pildei bravilor înaintaşi. “Între aceste două repere importante festivităţile cuprind momente importante de muzică, distracţie, voie buna, oferite cu dărnicie şi bucurie de formaţii de muzică populară, muzică uşoara, folk, artişti consacraţi, prezenţi cu sufletul şi talentul în cetatea Marii Uniri”, precizează domnul Mircescu.

Primul 1 Decembrie

Problema românilor, spune albaiulianul, nu este  importanţa acestei date, ci raportarea la ea. “Semnificaţia, îmi pare rău că trebuie s-o spun, păleşte în faţa festivismului afişat în spectacolul mediatic şi politic în care este transformată această sărbătoare. Solemnitatea festivităţii depunerii de coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazu şi ale celorlalţi înaintaşi participanţi la Marea Unire cât şi discursurile sforăitoare şi pline de promisiuni deşarte ale politicienilor au fost de cele mai multe ori întrerupte de zgomotul strident al huiduielilor atat ai reprezentanţilor opoziţiei cât şi ai celor aflaţi la guvernare.

Îmi  amintesc primul 1 Decembrie 1990: înalţii oficiali aflaţi la putere şi liderii partidelor de opoziţie s-au deplasat la Alba Iulia. S-au adresat mulţimii adunate pe Platoul Romanilor Ion Iliescu, Victor Atanasie Stăculescu, ministrul Apărării, Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Senatului, Radu Câmpeanu, preşedintele PNL, Sergiu Cunescu, preşedintele PSD, Corneliu Coposu, preşedintele PNŢCD, Claudiu Iordache, reprezentantul FSN, Victor Surdu, preşedintele Partidului Democrat Agrar, Szocs Geza, secretar general al UDMR, Radu Ciontea, preşedintele Partidului de Uniune Naţională a Românilor şi Viorel Faur, senator FSN de Bihor. În special discursurile politicienilor din opoziţie au fost întrerupte de huiduieli şi fluierături spre vădita satisfacţie a reprezentanţilor puterii.  Am condamnat greşelile şi excesele unor inşi din mulţime dar m-au impresionat neplăcut zâmbetele satisfăcute şi fals protectoare ale unor oameni de la tribună, îmbătaţi de bucuria de a li se scanda numele, bucuroşi să câştige o popularitate ieftină, la concurenţă nu cu opoziţia, ci la concurenţă cu Ferdinand-regele, cu Iuliu Maniu, cu Ion Brătianu, Vasile Goldiş, la concurenţă cu zecile de mii de români veniţi la Alba să ne aducă Unirea şi care acum sunt ţărână şi amintire”, rememorează Gheorghe Mircescu.

Foto: Romulus Opriscan

Foto: Romulus Opriscan

A vorbi despre 1 Decembrie ca Zi Naţională, spune acesta, înseamnă a vorbi despre Alba Iulia, a consemna cel mai important eveniment al istoriei noastre, înfăptuirea Statului Unitar Român. Acest lucru este consfiinţit în Constituţia din 1923 care stipula în primele două articole: “Regatul României este un stat naţional unitar şi indivizibil”, iar „teritoriul României este inalienabil”. Care sunt semnificaţiile zilei de 1 Decembrie pentru români, astăzi? Din punct de vedere strict cronologic, 1 Decembrie 1918 are, de fapt, o dublă semnificaţie. Este, pe de o parte, ziua istoricei decizii a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, care proclamă unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, şi, pe de altă parte, ziua în care regele Ferdinand I, alături de Regina Maria, intră în Bucureşti, după aproape doi ani de exil în inima Moldovei. Rege al României mici, Ferdinand se întorcea iar la Bucureşti, în uralele mulţimii, chiar în ziua în care ardelenii cereau răspicat unirea cu Ţara, pentru a deveni regele României Mari, la a cărei temelie aşezase voinţa sa de a fi cu adevărat regele tuturor românilor. Ion I. C. Brătianu, la 14 decembrie 1918, atunci când, în faţa delegaţiei transilvănene care prezentase regelui Ferdinand I Actul Unirii, spunea: „Vă aşteptăm de 1 000 de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată”.

“În fiecare an sărbătoarea Zilei Naţionale la Alba Iulia este punctul de convergenţă al miilor de români  adunaţi aici cu speranţa într-o Românie Mare şi prosperă, însufleţiţi de un patriotism curat afişat cu decenţă şi simplitate. În  această zi se scandează «Basarabia e România !» în această zi ne aducem aminte de toţi fraţii noştri români  care au păstrat spiritul românesc atât în Basarabia cât şi în Moldova de dincolo de Prut cât şi în toate colţurile lumii unde sunt plecaţi cu gândul la cei de acasă”, precizează albaiulianul.

 Spiritul Cetăţii

 Privind retrospectiv la anii care au trecut din 1990 încoace, Gheorghe Mircescu consideră că Alba Iulia a pierdut din interesul manifestat de politicieni pentru oraşul Marii Uniri. “Au mai fost doar acei ani electorali, marcaţi de alegeri prezidenţiale sau locale care au politizat această zi, abordată de politicieni în funcţie de interesul partidelor aflate  la putere sau în opoziţie şi care bineînţeles au influenţat şi interesul crescut al mass-mediei, pentru această zi. Senzaţia este că din ce în ce mai mult însemnătatea acestei zile importante este în scădere, mesajul ei este tot mai puţin perceput în special de către cei tineri pentru care Istoria este o materie în plus de studiat la Liceu. Rămâne bucuria unei zile libere, pe care să o petreci cu familia sau cu prietenii”, declară Gheorghe Mircescu fiind de părere că în această zi alabiulienii ar trebui să regăsească energia benefică pe care o emană spiritul veşnic al cetaţii devenită în ultimii doi ani o adevarată bijuterie, să găsească aici biruinţa oamenilor asupra timpului şi să se confunde în farmecul vremurilor de altă dată. “Anul 2014 este anul în care cetatea Alba-Carolina, complet refăcută, îşi aşteaptă cu nerăbdare, atât  turiştii, în număr din ce in ce mai mare, dornici să admire un moment unic de ev mediu cât şi mulţimea tuturor românilor care doresc să petreacă un moment încărcat de istorie: momentul primei uniri înfăptuită de Mihai Viteazu, momentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi odată cu acest an, momentul unirii românilor de pretutideni pentru o Românie prosperă , care să-şi regăsească importanţa istorică”, precizează albaiulianul.

 “Ce-şi doreşte cu adevarat un albaiulian în ziua de 1Decembrie?

 “Ar dori o zi senină, calmă, lipsită de cordoanele jandarmilor şi restricţiile poliţiştilor, menite a proteja cohortele de politicieni imbuibaţi, ce afişează zâmbete false şi atitudini înşelătoare de bunăvoinţă. Ar dori să se uite cu bucurie la cel de lângă el, ar dori ca toţi locuitorii oraşului să fie o singură familie, familia cetăţii Alba Iulia care îşi doreşte bunăstarea şi împlinirea binelui comun sau a unui ideal naţional, trecând peste ceea ce este temporar şi meschin. Ar dori ca această zi, unică în fiecare an, luminată de jocul de lumini feeric al artificiilor să prevestească de fiecare data un an mai bun şi mai prosper pentru fiecare român”, Gheorghe Mircescu.

 „Nu aş vrea ca 1 Decembrie să fie confiscat de politicieni”

Ionel Gomboş a predat istoria la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Alba Iulia, începând cu anul 1989 şi în prezent este profesor de geografie la aceeaşi instituţie de învăţământ. Despre ziua de 1 Decembrie domnul profesor vorbeşte cu patimă, cu atât mai mult cu cât s-a născut în satul Vidra de Sus, acelaşi sat în care în 1824 se năştea Avram Iancu. De la domnul profesor aflăm că ziua de 1 Decembrie nu se sărbătoreşte în casă, în această zi nu se stă cu orele în faţa televizorului, ci se sărbătoreşte în Cetatea Marii Uniri. Albaiulienii se adună de pe unde sunt pentru a fi prezenţi măcar o dată în an alături de familia lor în oraşul în care a avut loc istorica decizie a Marii Adunări Naţionale. „În această zi noi ar trebui să fim mult mai educaţi, manifestarea ar trebui să fie mai simplă şi să nu aibă atâta încărcătură politicianistă. Cred că politicienii ar trebui să stea pe margini şi să lase oamenii de cultură să se manifeste. Nu aş vrea ca 1 Decembrie să fie confiscat de politicieni. Nu îmi place asta şi mă enervează enorm. Aş vrea să avem o ţară mai sobră şi chiar una cu iz nemţesc, să fim mai exacţi, mai punctuali. Am devenit după 1990 un pic cam delăsători, cam indiferenţi şi politica ne-a făcut să fim aşa”,   remarcă Ionel Gomboş.

1dec1918_Alba_Iulia

La Alba Iulia 1 Decembrie este o zi aparte. Vine mult popor, din toate provinciile istorice, oameni mânaţi de gândul de a fi prezenţi la Alba Iulia şi care fac parte din vatra românească. În fiecare an, Ionel Gomboş primeşte în ziua de 1 Decembrie vizita unei rude apropiate care vine tocmai de la Pécska. „În Sala Unirii au loc festivităţi, se predau ştafetele din provinciile istorice, în această zi vedem mai mult ca oricând români îmbrăcaţi în costume naţionale. Toate evenimentele se desfăşoară în jurul statuii ecvestre a lui Mihai Viteazu şi a Sălii Unirii, Cetatea este înţesată de popor, se cântă Hora Unirii. S-a încercat peste an să se dea sărbătorii o anumită măreţie, un anumit fast şi anumită încărcătură patriotică, iar în mare parte s-a reuşit”, precizează profesorul.

Originar din Apuseni, chiar din satul lui Avram Iancu, domnul Ionel Gomoboş este foarte legat de acea zonă. „O rudă apropiată a mea, Mihail Gomboşiu, a fost chiar dascălul marelui erou. În perioada când se făceau alegeri pentru delegaţi la Marea Adunare Naţională, la Casa Iancului, a fost o măreaţă adunare la care au participat 1000 de moţi prin care au lansat o declaraţie de adeziune faţă de măreţul act ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918. La Adunare a venit Emil Dandea, trimisul Sfatului Naţional al Consiliului Naţional Român Central cu sediul la Arad. Atunci s-a  semnat o declaraţie şi bineînţeles s-au cântat cântece patriotice. În Casa Memorială Avram Iancu există o fotocopie după declaraţia moţilor de la Vidra de Sus prin care îşi arătau adeziunea faţă de Marea Adunare Naţională. De reţinut că locotenentul Avram Vesa, moţ, este cel care la Alba Iulia a întreţinut disciplina Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. În Sfatul Naţional a fost ales şi moţul Rubin Patiţia. De asemenea, moţii au fost prezenţi din Apuseni, chiar şi de la Lupşa cu steagul tricolor pe care Pamfil Albu îl avea în muzeul de la Lupşa, ţesut de moaţele din sat”, povesteşte profesorul de istorie.

Ghimpi în suflet

Dorinţa lui Ionel Gomboş, atât în calitate de profesor de istorie, cât şi în calitate de român şi locuitor al oraşului Marii Uniri, este ca sărbătoarea de 1 Decembrie să fie privită altfel, dat fiind că trăim într-o Românie democratică în care suntem toţi egali. „Pentru mine 1 Decembrie este sărbătoarea noastră naţională. Transilvania este pământ al Daciei, pământ românesc şi trebuie ştiut că la 1918 ne-am luat ţara înapoi. Noi şi conaţionalii noştri maghiari ar trebui să fim ca fraţii pentru că au fost momente în istorie în care ne-am înţeles şi am luptat împreună, am convieţuit sute de ani împreună şi cred că politicienii ar trebui să nu învrăjbească masele. Aş vrea ca maghiarii din Transilvania să trăiască aşa cum trăiesc românii din Ungaria şi românii din Ungaria să aibă aceleaşi drepturi ca maghiarii din România. Mereu am avut în suflet gândul că atunci când eram elev aveam la munte un medic stomatolog, maghiar, căsătorit cu învăţătoarea mea şi care traducea scrisorile românilor din Ungaria. Românii din Ungaria nu îndrăzneau să le trimită rudelor scrisori în româneşte. Acest lucru m-a întors pe dos de foarte multe ori, cum m-a întors pe dos să îl văd pe Avram Iancu sub formă de păpuşă, spânzurat, sau să aflu despre evenimentul când s-a dat foc casei memoriale Avram Iancu, în 1940, la cedarea Ardealului de Nord-Vest către Ungaria hortistă. Toate acestea sunt ghimpi în sufletul meu şi nu înţeleg de ce trebuie să se întâmple aşa ceva între două popoare care ar trebui convieţui paşnic. Loc este pentru fiecare”, precizează Ionel Gomboş.

Profesorul Ionel Gomboş/Foto: Cristina Beligăr

Profesorul Ionel Gomboş/Foto: Cristina Beligăr

În săptămâna premergătoare zilei de 1 Decembrie, profesorul Ionel Gomboş îşi rezervă o oră la fiecare clasă unde predă pentru a le prezenta elevilor momentul Marii Uniri. „Vineri avem o acţiune importantă în holul principal al şcolii dedicat momentului 1 Decembrie 1918. Sunt programate o suită de poezii, cântece naţionale, patriotice, oferite de corul Speranţa, condus de colega mea, profesoara Elena Popa şi alte evenimente organizate de ceilalţi colegi din şcoală. În hol vor fi cel puţin opt clase de elevi, ceea ce înseamnă 200 de copii”, declară profesorul cu referire la metodele pe care le foloseşte pentru a trezi în elevi emoţia unei zile care are o asemenea semnificaţie. Mai mult, în fiecare an de 1 Decembrie profesorul xeroxează zeci de exemplare dintr-o litografie pe care a cumpărat-o de la Blaj, cu încoronoarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, din 15 octombrie 1922, pe care le răspândeşte printre participanţii la sărbătoarea de la Alba Iulia.


Publicitate

Postaţi un comentariu