Turnul Pompierilor din Cluj va avea ascensor și va găzdui instalații artistice temporare

Foto: Dan Bodea

Concursul de soluții pentru revitalizarea Turnului Pompierilor din Cluj-Napoca și-a desemnat sâmbătă câștigătorii. Din cele 25 de proiecte propuse, juriul a ales trei proiecte premiante care au fost anunțate în cadrul unei festivități desfășurate în sala de expoziții de pe str. Iuliu Maniu nr. 4, unde lucrările au fost expuse publicului.

Potrivit arh. Dan Clinci, consultant tehnic al proiectului, demersul este un bun început pentru încurajarea dezvoltării urbane prin intermediul concursului de soluții, care presupune conectarea din piața de arhitectură a tuturor celor care au disponibilitatea și abilitatea de a intra într-o competiție pentru a ajunge să construiască obiectivul pus în joc. Astfel, juriul specializat poate să aleagă mai multe soluții, fără a opta pentru cea mai ieftină, așa cum legea achizițiilor publice din trecut o încuraja.

Foto: Dan Bodea

Ca urmare, proiectul câștigător, cu numărul de concurs 70, a fost cel propus de arhitecții Vlad Sebastian Rusu și Octav Silviu Olănescu, avându-le în calitate de coautoare pe Anamaria Olănescu și Anda Gheorghe.

„Provocarea a constant în faptul că este greu să schimbi o imagine a unui obiectiv istoric cu care oamenii sunt obișnuiți de atâta timp și să vii cu o viziune contemporană. Ne-am gândit să transformăm turnul într-un loc cât mai atractiv. Eu cred că îi vom oferi o mai mare vizibilitate, accesul va fi făcut mult mai ușor prin ascensorul pe care l-am propus, iar oglinda și macheta orașului sunt două elemente suspendate în timp care vor păstra în mentalul colectiv momentul de început al istoriei turnului. Sperăm, totuși, să nu rămână doar un proiect de sertar și să începem cât mai repede implementarea lui”, a declarat Vlad Sebastian Rusu pentru Transilvania Reporter.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Un avantaj al acestui proiect este platforma superioară a turnului care va găzdui instalații artistice temporare, ceea ce va permite un dialog permanent cu orașul.

Arhitectul șef al orașului Cluj-Napoca, Ligia Subțirică, a precizat că proiectul realizează un echilibru rafinat între multiplele cerințe ale temei de concurs și că funcția simbolică a construcției, prin metamorfozarea siluetei turnului, este subtilă și contemporană. Juriul a apreciat în mod deosebit echilibrul între concept, detalierea acestuia și transmiterea grafică sugestivă.

„Aici nu am vorbit doar despre un concurs pentru revitalizarea unui turn. Este mai mult de atât. Este vorba de a articula spațiul public și de a da o nouă viață nu numai unui obiect de patrimoniu cultural, ci și unei părți a orașului. Vom vedea ce putere are arhitectura să schimbe viața unui oraș. Este important să ne implicăm nu doar în elaborarea soluțiilor de concurs, dar și în pregătirea unor astfel de concursuri. Arhitecții trebuie să se implice și la începutul acestor procese, în politicile urbane, acolo unde se iau deciziile importante și unde experiența noastră este utilă”, a spus arh. Oana Bogdan, membră a juriului și fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii.

Foto: Dan Bodea

Câștigătorii au obținut premiul cel mare reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, respectiv 365.823 de lei. Pentru proiectul plasat pe locul trei s-a oferit un premiu de 13.000 de lei. Acesta a fost câștigat de proiectul cu numărul 73, avându-l ca arhitect principal pe Bertleff Johannes Andreas, „un proiect sofisticat care pune în discuție tema patrimoniului cultural”. Locul doi, premiat cu suma de 22.000, a fost obținut de proiectul cu numărul de concurs 50, avându-l ca autor principal pe Astrid Rottman. Juriul a apreciat la acest proiect eleganța propunerii. „Soluția structurală este un gest simplu, dar puternic care propune o pilă din beton care traversează turnul de sus până jos, împărțind spațiul turnului în două. A fost singurul proiect care a extins spațiul posibil și în subteran”.

Juriul competiției a fost format din arh. Ligia Subțirică, arh. Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), precum și din arh. Szabolcs Guttman, președintele filialei Transilvania a OAR, arh. Ionuț Radu Filip, arh. Irina Meliță, arh. Oana Bogdan și arh. Adrian Hagiu și Florin Moroșanu, directorul Casei Municipale de Cultură.

Foto: Dan Bodea

Provocarea concursului a fost de a identifica soluția cea mai bună care să pună în valoare partea istorică a Turnului, dar și să îl revitalizeze prin ameliorarea existentului și eventuala completare a acestuia. Astfel, baza Turnului este reprezentată de unul din turnurile de intrare în incinta fortificată a orașului, construită în secolul XV, în timp ce al doilea segment este reprezentat de o construcție neoclasică de secol XIX. Vârful turnului actual este ocupat de o piramidă din tâmplărie de metal și învelitoare de sticlă, care este într-un stadiu avansat de degradare. S-a considerat oportună completarea celor două părți istorice, construite la distanță de patru sute de ani, cu un element relevant pentru arhitectura secolului XXI, Turnul devenind astfel, un simbol al vârstelor orașului, motiv pentru care numele concursului a fost „Turnul celor Trei Vârste”. 

Acest proiect, lansat la finalul anului 2016, a fost organizat de către Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România. Evenimentul de anunțare a rezultatelor a fost organizat cu sprijinul Asociației Studenților Arhitecți și Asociației Clujul Comoară și este găzduit de Parohia Romano-Catolică Sf. Mihail. De asemenea, prin acest proiect se va reabilita și pietonaliza strada Tipografiei, pe zona din jurul Turnului.

Expoziția proiectelor va putea fi vizitată până în 16 Februarie 2017 la sala de expoziții de pe str. Iuliu Maniu nr. 4.

Distribuie:

Postaţi un comentariu