Răzvan Popovici, director al Festivalului SoNoRo: an de an ducem aceeaşi luptă cu finanţarea din partea Statului

Festivalul SoNoRo a ajuns în acest sfârşit de săptămână la Cluj-Napoca. După o serie de concerte susţinute la Bucureşti, festivalul continuă la Cluj şi la Iaşi. Pentru prima dată la Cluj-Napoca va fi organizat şi un salon literar susţinut de criticul literar şi scriitorul Marius Chivu, alături de artistul şi directorul Festivalului SoNoRo, Răzvan Popovici.

„Vom avea mai multe teme de discuţie pornind de la motivul punţii, al podului în arte. Am ales împreună şi un playlist pe care Răzvan Popovici şi Valentin Răduţiu îl vor cânta vineri seara. Suntem pregătiţi şi pentru improvizaţie”, a precizat Marius Chivu, în timpul unei conferinţe de presă. După primul concert care va avea loc la Banca Naţională din Cluj, va urma sâmbătă o altă reprezentaţie susţinută de la ora 19.00,  la Muzeul de Artă. Festivalul continuă duminică, de la ora 11.00, la Turnul Croitorilor şi de la ora 19.00 în sala Auditorium Maximum a UBB. Cele două concerte de duminică sunt inspirate din tema Bridges-Poduri, funcţionând ca liant muzical podurile Brooklyn Bridge din New York, respectiv Hohe Brücke din Viena. „În fiecare an ne gândim la o temă care să sune bine şi internaţional. Fără a fi teme populiste, ele dau posibilitatea de a planifica un program divers”, a explicat Răzvan Popovici.

„Primele ediţii păreau un moft şi mă gândeam că festivalul nu va ţine şi nu va avea o tradiţie. Cu fiecare ediţie, însă, a devenit tot mai vizibil ataşamentul publicului. Festivalul a devenit unul de marcă, cu adevărat special la fel cum este şi Gărâna Jazz Festival, la care eu ţin foarte mult. Amândouă sunt făcute fără sprijin instituţional, poate doar uneori ajutate de primării. Ceea ce mi se pare grozav este faptul că acest festival duce concertele în ţară. În plus, festivalul vine cu o varietate mare de oferte: concerte gratuite, concerte pe bază de invitaţie, concerte în spaţii publice, în locuri neconvenţionale”, Marius Chivu.

În ceea ce priveşte finanţarea din acest an a festivalului, directorul SoNoRo a precizat că, deşi din partea Ministerului Culturii festivalul nu a primit finanţare, primăriile şi sponsorii au contribuit cel mai mult la reuşita evenimentului. „În peisajul cultural românesc Sonoro duce o luptă de la an la an, fiindcă suntem finanţaţi 90% din fonduri private. Este foarte important ca atunci când construieşti ceva pe termen lung să nu te bazezi doar pe instituţii. De când fac eu festivalul nici nu mai ştiu câţi miniştri ai culturii s-au schimbat. Cu toate acestea, cred că e o mare victorie a muzicii că acest festival a ajuns la cea de-a noua ediţie. Cu toţii ştim că în aceşti ani am reuşit să spargem fragmentarea între muzica de cameră şi muzica de altă natură”, a precizat Răzvan Popovici, directorul Festivalului SoNoRo.

Întrebat de Transilvania Reporter care ar fi viziunea pentru Festivalul Sonoro în cazul în care ar dispune de milioanele de euro cu care este finanţat Festivalul Enescu, Răzvan Popovici a răspuns că cel mai probabil artiştii ar primi onorarii mai adecvate, dar că, în calitate de organizator nu s-ar concentra pe aducerea unor „staruri”. În schimb, ar continua să creeze punţi între artişti la nivel internaţional. Festivalul a avut în acest an un buget de 300.000 de euro, prin care au fost finanţate cele două săptămâni şi jumătate de concerte din ţară (Bucureşti, Cluj, Iaşi), dar şi Sonoro Arezzo din Toscana, Sonoro Sofia, precum şi programul de burse Sonoro Interferenţe prin care sunt acordate între 30 şi 40 de burse unor tineri talentaţi. Un alt eveniment inclus în bugetul de 300.000 de euro este Sonoro Conac o altă serie de concerte de muzică de cameră.

Anul viitor, când Festivalul Sonoro va împlini 10 ani, concertele ar putea fi extinse în mai multe oraşe, ca parte a unei ediţii jubiliare. „Am putea reveni la Timişoara, vom colabora pentru prima dată cu Festivalul de Teatru din Sibiu, vom colabora din nou cu TIFF-ul. Sunt semne bune de la Arad şi poate turneul îl vom extinde în cinci oraşe. Clujul va rămâne pe listă, evident”, a precizat Răzvan Popovici.

Pentru a fi un bun manager cultural ai nevoie de viziune şi nu la nivel românesc, ci la nivel macro. Trebuie să creezi o instituţie care să fie valabilă la nivel european. În România ar trebui ieşit dintr-un anumit spirit provincial care este aşa pentru că oamenii nu au avut ocazia să vadă străinătatea. Experienţa de străinătate este esenţială pentru orice actual sau viitor manager cultural. Atunci eşti confruntat cu altfel de profesionalism şi cu alte orizonturi. Instituţiile de Stat trebuie scoase dintr-o anumită amorţeală şi dintr-o lipsă de estetică ancestrală, care poate fi schimbată doar de oameni care au o privire de ansamblu. Aş accepta să am funcţia de manager cultural într-o instituţie, însă să deţin atribuţii artistice”, a precizat Răzvan Popovici pentru Transilvania Reporter

 Din programul concertelor prezentate la Cluj fac parte lucrările:

Vineri, Banca Naţională:

Salon literar susținut de Marius Chivu împreună cu Răzvan Popovici.
Lucrări de Ludwig van Beethoven, Wolfgang Amadeus Mozart şi  Felix Mendelssohn Bartholdy

Sâmbătă, Muzeul de Artă:

Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)
Cvartet de coarde nr. 21, în re major, KV 575

Ludwig van Beethoven (1770-1827)
Trio de coarde în mi bemol major, op. 3

 Duminică, Turnul Croitorilor:

Samuel Barber (1910-1981)
Adagio for Strings pentru cvartet de coarde în si bemol minor, op. 11

Charles Ives (1874-1954)
Cvartet de coarde nr. 2 (1911/13)

Philip Glass (1937)*
Cvartet de coarde nr. 2 “Company”

Duminică, Auditorium Maximum:

Franz Schubert (1797-1828)

Quartettsatz în do minor, pentru cvartet de coarde D 103

Johannes Brahms (1833-1897)
Sextet de coarde în sol major, op. 36

Franz Schubert (1797-1828)
Cvintet de coarde în do major, op. 163, D 956