Raportul Art Basel 2018 privind piața globală de artă: Adrian Ghenie, în top 20 al celor mai de succes artiști în viață

Foto: www.artsy.net
transilvaniareporter.us18.list-manage.com

Potrivit celui mai recent raport publicat de Art Basel și UBS, piața globală de artă a atins în anul 2017 valoarea de 63,7 miliarde de dolari. Același raport indică faptul că artistul român Adrian Ghenie, originar din Baia Mare și absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj, se clasează pe poziția 20 în topul celor mai de succes artiști în viață, alături de Gerhard Richter (Germania) sau Cui Ruzhuo (China). Un alt artist român menționat de acest raport este sculptorul Constantin Brâncuși (pe locul 10 din 20) într-un top al celor mai de succes artiști în sectorul artei moderne. Mai mult, lucrarea lui Constantin Brâncuși, La muse endormie, se află pe locul doi în topul vânzărilor lucrărilor de artă modernă din 2017 (57,4 milioane de dolari adjudecată prin Casa de Licitații Christie’s).

Raportul este un studiu independent și obiectiv și analizează piața globală de artă din perspectiva mai multor segmente precum galerii de artă, case de licitații, tendințe globale ale colecționarilor, târguri de artă, vânzări online și impactul economic al pieței de artă în general.

 

Astfel, raportul privind piața artei 2018, publicat săptămâna aceasta de către Art Basel (târg de artă internațional) și UBS (companie financiară și bancă elvețiană), arată o creștere de 12% a vânzărilor, iar China înlocuiește Marea Britanie ca cea de-a doua piață ca mărime din lume.

Raportul mai spune că piața de artă a revenit după doi ani de declin, vânzările totale ajungând la 63,7 miliarde USD în 2017. Statele Unite rămâne cea mai mare piață din lume, urmată de China, care a înlocuit Regatul Unit și se află acum pe poziția a doua. Vânzările la nivel de galerii de artă au crescut cu 4%, ajungând la 33,7 miliarde USD, sau 53% din volumul total al vânzărilor. Cu lucrări precum Salvator Mundi al lui Leonardo Da Vinci, vânzările în licitațiile publice au crescut cu 27% față de anul precedent, ajungând la 28,5 miliarde USD.

Primele trei piețe – SUA, China și Marea Britanie – au reprezentat 83% din totalul vânzărilor ca valoare. Cu 42% din vânzări, SUA este liderul de piață la nivel mondial. China este acum în fața Marii Britanii la 21% ca valoare, față de 20%. Acest lucru se explică prin prezența caselor de licitații importante din New York, Londra și Beijing. Scena de licitație chineză rămâne motorul principal al pieței chineze. În plus, China menține cota leului din piața asiatică în valoare. Împreună, Japonia, Coreea de Sud, India și Indonezia reprezintă 23% din piață, comparativ cu 33% pentru UE.

În ceea ce privește galeriile, sectorul a înregistrat o creștere de 4% față de anul precedent, la o valoare estimată de 33,7 miliarde USD.

Totuși acest rezultat variază în funcție de sectoare: în timp ce 59% dintre respondenți au înregistrat o creștere economică, 13% au rămas stabili, iar 28% au înregistrat un declin. Galeriile mici și mijlocii cu o cifră de afaceri anuală de 500 000 USD au înregistrat o scădere medie de 4%, în timp ce galeriile cu cifra de afaceri anuală cuprinsă între 1 milion și 10 milioane USD au înregistrat o creștere de 9% față de anul precedent. Târgurile de artă reprezintă sub jumătate din vânzările galeriilor, iar galeriile participă în medie la cinci târguri pe an.

Constantin Brancusi (1876-1957), La muse endormie

Vânzările de artă online au atins un nou nivel de 5,4 miliarde USD în 2017, sau 8% din piața artistică globală ca valoare. Internetul a oferit noi modalități de a ajunge la noi clienți prin intermediul unor platforme online terțe. Galeriile au raportat că 45% dintre cumpărătorii online au fost noi în afacerea lor în 2017. Patruzeci la sută dintre clienții care au cumpărat online la casele de licitații de top au fost și ei noi clienți. Cumpărătorii online rămân însă prudenți, deoarece majoritatea vânzărilor au tendința să se producă sub raza de 15.000 USD.

Economista Clare McAndrew, fondatoare a Arts Economics și cea care a autorizat raportul Art Basel a explicat cu ocazia publicării raportului că diferența dintre artiștii de elită și restul pieței de artă a devenit tot mai pronunțată în ultimii ani. Există un interes strict asupra unui număr mic de artiști și acest lucru are un efect extrem de mare asupra vânzărilor.

„Care sunt motivele?A cumpăra o lucrare de artă este un risc foarte mare pentru multă lume și o modalitate de a reduce acest risc este să te uiți ce fac ceilalți din jurul tău și să consumi ceea ce consumă și ei. Acest aspect creează un interes crescut asupra unor artiști de elită. Pe măsură ce fenomenul ia amploare, noii cumpărători încep să creadă că la acești puțini artiști se rezumă piața de artă”, spune Clare McAndrew.

Raportul Art Basel mai indică faptul că doar 14% dintre colecționari revând lucrările achiziționate, explicația constând în motivația pe care o au atunci când cumpără o lucrare. Majoritatea spun că fac acest gest din motive pur estetice, din pasiune sau din dorința de a încuraja munca artiștilor și actul de cultură în sine. Doar o treime din cei intervievați au mărturisit că privesc achiziția unui tablou ca investiție.

Clare McAndrew a vorbit și despre cele mai semnificative schimbări care au avut loc de la primul raport al pieței de artă din 2008.

„În această perioadă, din 2008 până astăzi, s-au înregistrat mai multe modificări decât în ultimii 100 de ani. Până în 2005-2006, Europa și SUA au dominat. Dar apoi a apărut o explozie de noi piețe globale. China a fost un factor-cheie în ceea ce privește vânzările, dar și multe alte piețe au fost deschise. De asemenea, revenirea după recesiune a fost mult mai rapidă. În anii 1990, pieței i-a luat aproximativ 15 ani pentru a se reface, în timp ce, în urma crizei din 2009, a revenit aproape imediat, ca urmare a boom-ului pe piața chineză. Deci, există o bază mai diversificată, care protejează piața în ansamblu. În ceea ce privește indivizii cu valoare netă ridicată acum, regiunea asiatică este mai mare decât America de Nord”, a precizat Clare McAndrew.

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu