O parte a tezaurului Cloșca cu puii de aur a ajuns la Cluj. Piesele din expoziție sunt asigurate cu zeci de milioane de euro

Proiectul muzeografic de anvergură națională, „Aurul și argintul antic al României” a ajuns la Cluj, ca parte a unui demers unic în ultimii 25 de ani în țara noastră. Expoziția a fost vernisată în data de 19 decembrie 2013, la București, itinerarul continuând în Timișoara, Oradea, Satu Mare, și Sibiu. După Cluj-Napoca, expoziția va fi prezentată la Târgu-Mureș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Buzău și Craiova. Piesele regăsite în expoziție sunt asigurate cu zeci de milioane de euro.

Într-o perioadă în care problemele cu care se confruntă tot mai multe muzee naționale de istorie fac inaccesibile pentru public colecțiile pe care le dețin, expoziția Aurul și argintul antic al României a fost gândită în așa fel încât să reunească, într-un singur loc, cele mai importante capodopere din metale prețioase pre- și protoistorice sau de epocă clasică din colecțiile a 31 de muzee din țară.

La Cluj, expoziţia va fi găzduită de către Muzeul de Artă începând de miercuri, 4 februarie, până în data de 22 martie. Curatorul expoziției și responsabilă pentru întregul proiect este Rodica Oanță-Marghitu din partea Muzeul Național de Istorie a României, care a dezvăluit pentru Transilvania Reporter, cu o zi înainte de vernisaj, câtă desfășurare de forțe implică instalarea unei asemenea expoziții, dar și care sunt principalele atracții pentru publicul care este așteptat la eveniment.

„Expoziția Aurul și argintul antic al României reunește 185 de obiecte de la Muzeul Național de Istorie a României și restul, până la 1004, sunt distribuite între cei peste 30 de parteneri ai noștri, 61 de obiecte de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și de la alte muzee de istorie din țară. Expoziția a fost gândită să fie itinerantă și ne-am pregătit cu tot ceea ce presupune infrastructura acestei manifestări, cu vitrinele necesare, cu panouri explicative. Am pus la punct un program riguros de itinerare, în cât timp se strânge expoziția, în cât timp se montează, când se transportă, pentru a exista o coordonare perfectă între angajații Muzeului Național de Istorie a României, între cei care asigură paza și cei care ne ajută cu transportul vitrinelor și așa mai departe. Toată acțiunea presupune un efort fizic foarte mare. De obicei sunt zece zile pentru instalare și șapte zile pentru dezinstalarea expoziției”, a precizat curatorul Rodica Oanță-Marghitu, totodată coordonatorul secţiei Cabinet Numismatic şi Tezaur Istoric din cadrul MNIR.

Obiectele în expoziție sunt aranjate în ordine cronologică, de la cele mai vechi, cele din Eneolitic, până la cele din Antichitatea Târzie și Evul Mediu Timpuriu, respectiv secolul al VII-lea. Se acoperă o perioadă de mai multe mii de ani, din mileniul al cincilea î.Hr., până în secolul al șaptelea, d. Hr. Expoziția este împărțită în șase mari secțiuni: Eneoliticul, Epoca bronzului și Epoca fierului, Perioada geto-dacică, Perioada dacică, Perioada romană, Evul Mediu Timpuriu și Antichitatea Târzie. „Fiecare obiect în parte are o poveste, o mică istorie pe care noi am încercat să o schițăm prin informațiile pe care le-am oferit, atât pe panourile incluse în discursul expozițional, cât și în catalogul care însoțește această expoziție, un catalog voluminos de peste 700 de pagini, în care fiecare piesă în parte este descrisă, cu informații despre condițiile în care a fost descoperită, despre semnificația ei”, a declarat Rodica Oanță-Marghitu.

Astfel, pentru perioada Eneolitic este reprezentativ un tezaur descoperit în sudul țării, Tezaurul de la Sultana și, ulterior, mergând pe firul istoriei sunt expuse din epoca bronzului două piese de la Sărmășag, din județul Sălaj, piese împrumutate de Muzeul de Național de Istorie a Transilvaniei, care sunt și pe afișul expoziției. Mai sunt prezente piese importante din tezaure renumite precum Perșinari, Ostrovul Mare, Sacoșu Mare. „Important de spus este faptul că în această expoziție nu am pus tezaure integrale, ci câteva piese din diferite ansambluri, documentarea însă fiind completă în catalog”, a precizat Rodica Oanță Marghitu.

Din perioada getică, preclasică sunt prezentate ansambluri foarte cunoscute și spectaculoase, piese din inventarul funerar de la Agighiol, un coif, o cnemidă (un fel de jambieră metalică), piese din inventarul funerar de la Peretu, din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni. „Fiecare din aceste ansambluri are o istorie care poate fi cunoscută și de vizitatori, sunt explicații pentru fiecare vitrină, detalii ale obiectelor, iar cine dorește să aprofundeze poate să stea și două ore în expoziție. Am încercat, fără să încărcăm discursul expozițional, să oferim cât mai multe informații despre obiectele respective, publicul trebuie doar să aibă răbdare să citească”, a explicat curatorul expoziției.

Tezaurul de la Pietroasa

Mai departe, în expoziție sunt prezentate obiecte dacice. „Există o orfevrărie dacică predominant din argint, cu diferite tipuri de fibule, respectiv acele agrafe ornamentale. O poziție specială în acest context o au brățările dacice care pot fi admirate, kosoni, vase din tezaurul de la Sâncrăieni. Din perioada romană avem diferite podoabe, piese provenite din diferite inventare funerare. Spre deosebire de alte perioade, aici predomină podoabele precum cercei sau coliere, este și un tezaur de vase de la Muncelul de Sus. Ultima secțiune a expoziției este cea a Evului Mediu Timpuriu în care avem piese absolut spectaculoase din Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut publicului drept Cloșca cu Pui, sunt piese din inventarele funerare descoperite la Apahida, piese din tezaurul de la Cluj-Someșeni, piese dintr-un inventar funerar fastuos al unei prințese descoperit cu ocazia săpăturilor de la Florești-Polus. Mai avem și un tezaur de vase de la Sucidava”, a explicat Rodica Oanță Marghitu, cu privire la diversitatea exponatelor.

Un loc important în cadrul expoziției îl ocupă şi descoperirile aparținând Epocii Migrațiilor. Colecția Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei contribuie cu 20 de piese de excepție dintre care se remarcă inventarul funerar al unei , , prințese’’ gepide, descoperit în 2007, cu ocazia construirii centrului comercial Polus-Center din comuna Floreşti. Fastuosul mormânt conţinea aproape în totalitate obiecte din aur de mare finețe. Piesele de port (cataramă, ace de prins veşminte) dar mai ales podoabele (cercei cu cap poliedric ajurat, colier format din nouă pandantive ornamentate cu granate roşii – almandine) sunt realizări deosebite ale orfevrăriei epocii migraţiilor. Prin bogăţia şi diversitatea obiectelor de inventar mormântul aduce noi contribuţii referitoare la moda aristocraţiei feminine din a doua jumătate a secolului al V-lea.

Citiți și:

Expoziția-eveniment „Aurul și argintul antic al României”, vernisată la Cluj

Referitor la succesul înregistrat de expoziție, până în acest moment, în celelalte orașe în care a fost prezentată, Rodica Oanță-Marghitu declară că publicul a fost foarte receptiv la ideea de a avea aproape obiecte de tezaur foarte greu accesibile. „Sunt piese care provin din muzee de istorie și de arheologie, foarte multe dintre ele închise, care fac aceste colecții să fie inaccesibile publicului. Muzeului de Istorie din Cluj îi cunoașteți situația, la Drobeta muzeul este în renovare, la Timișoara la fel, în Oradea situația este la fel. Din fericire Satu Mare mai are muzeu, Sibiul are și el, dar la Suceava este închis, la Iași este închis. Sunt muzee care se reorganizează, se renovează și colecțiile nu sunt accesibile publicului. Să nu zic că Muzeul Național de Istorie a României are nevoie de restaurare și situația lui este îngrijorătoare, dar măcar expoziția tezaur este deschisă”, a precizat Rodica Oanță-Marghitu.

PROGRAM SPECIAL DE VIZITARE A EXPOZIȚIEI ITINERANTE „AURUL ȘI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI”. Începând cu data de 5 februarie 2015, expoziția va fi deschisă publicului vizitator de luni până duminică inclusiv, între orele 10:00-19:00, cu ultima intrare la ora 18:15.

Prețul biletului de intrare la expoziție este de 20 de lei și redus pentru elevi, studenți și pensionari, sau pentru grupuri de minim cinci persoane. Catalogul expozi’iei poate fi achiziționat cu 102 lei.

 [stextbox id=”custom”]

Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de “Cloşca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Din tezaurul compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cană (oenochoe), o pateră cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu inscripţie şi un colan simplu, iar şapte sunt împodobite şi cu pietre preţioase: un colan, patru fibule şi două vase poligonale, unul octogonal şi altul dodecagonal. Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscripţie, o cană asemănătoare cu cea păstrată (oenochoe), o pateră simplă, nedecorată, o fibulă mică, probabil pereche cu cea mai mică dintre cele păstrate, şi două perechi de brăţări încrustate cu pietre.

Obiectele din care este compus tezaurul de la Pietroasa se pot împărţi în două mari categorii: vase şi podoabe. Aşa cum sugerează atât textele antice cât şi imaginile păstrate ale Antichităţii, vesela de metal reprezenta un accesoriu indispensabil al meselor festive, din aceeaşi categorie alegându-se şi vasele din patrimoniul templelor. Devenind părtaşe la comuniunea banchetului sau a ceremoniilor religioase, vasele dobândeau valenţe noi şi îşi îmbogăţeau, implicit sfera semnificaţiilor. La rândul lor, pe lângă valoare strict decorativă, podoabele puteau avea şi ele una simbolică, de însemne de statut sau de afirmare a identităţii, adică a apartenenţei la un anumit grup etnic sau/şi social. (Sursa: Muzeul Național de Istorie a României)

[/stextbox]

Mai jos puteți urmări o galerie foto realizată de Dan Bodea: