Pictorul Cornel Brudașcu, la 80 de ani: „Mă gândesc la creație, nu la boală, altfel aș înnebuni”

Foto: Dan Bodea

Este unul dintre puținii artiști români asociați cu perioada Pop Art și model pentru numeroși tineri artiști care în ultimii ani i-au călcat pragul atelierului. Lucrările sale din anii ’70 au fost expuse în urmă cu doi ani la Tate Modern în Londra, în cadrul expoziției World Goes Pop și achiziționate de colecția Centrului Pompidou din Paris. „Am simțit acest moment ca pe un apogeu”, a mărturisit pictorul Cornel Brudașcu pentru Transilvania Reporter, în interviul pe care ni l-a acordat la început de februarie. Cornel Brudașcu s-a numărat printre artiștii clujeni al cărui atelier a fost vizitat de directorul Centrului Pompidou din Paris în urmă cu doi ani și față de care Bernard Blistène și-a declarat recent admirația în discursul de acceptare a titlului de Doctor Honoris Causa, oferit de Universitatea de Artă și Design din Cluj.

Ne-a așteptat în mijlocul unei străduțe din cartierul clujean Grigorescu pentru a ne conduce personal în atelierul în care lucrează de mai bine de 20 de ani. Cu doar câteva zile în urmă împlinise 80 de ani, refăcându-se încă după ieșirea din spital unde fusese internat din cauza unor probleme cardiace. „Când te îmbolnăvești parcă ți-e puțin ciudă pe tine, mai ales că eu duc un regim alimentar foarte sever și am eliminat carnea de foarte mult timp din alimentație. Am noroc că mă gândesc la creație, nu la boală, altfel aș înnebuni”, a precizat artistul, invitându-ne în atelierul său. În stânga, pe un șevalet, vedem poza unei cățelușe despre care aflăm că o chema Leduța și că s-a „prăpădit” după 15 ani în care îi ținuse artistului companie. Pe tavan, stau scrise cuvintele Cer variabil , o „amprentă” pe care Mircea Cantor a lăsat-o în atelierul lui Cornel Brudașcu în urmă cu ceva timp.

Foto: Dan Bodea

În anii ’50, Cornel Brudașcu a plecat din Sălaj, din satul natal Tusa și a absolvit în 1962 Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj. 

„Vedeți, totuși, visele spun ceva. Azi noapte m-am visat acolo și uite, acum m-ați întrebat. Formidabil. S-a schimbat mult Tusa, a devenit parcă mai îngust. Am fost în cimitir și este acolo o biserică veche și frumoasă de lemn, cam neglijată. Tot acolo sunt mormintele părinților și în jurul lor era o iarbă foarte mare crescută”, povestește artistul.

În opinia lui Cornel Brudașcu, Clujul ar avea nevoie de un muzeu nou, de o construcție modernă, într-o altă locație și de un antreprenor, cum este în Timișoara (Ovidiu Șandor, n.r.), care să cumpere lucruri curajoase. Artistul este de părere că la Fabrica de Pensule efervescența s-a cam încheiat, odată cu împărțirea taberelor și de aceea un muzeu nou ar fi cel mai potrivit lucru pentru scena artistică clujeană în acest moment. 

„Pentru mine ultimii ani au fost foarte favorabili, am avut expoziții în Coreea și în SUA, iar la Londra a fost un fel de apogeu. M-am bucurat de mult succes și am vândut foarte mult. Am avut expoziție și la New York alături de un grup de artiști din Cluj. Este important pentru că specialiștii, sau ce or fi ei, aud despre România. În America este greu să ajungi ca artist european, deși toți pretindem că facem artă. Eu cât talent am avut, l-am pus pe pânză. Poate dacă aș fi mai tânăr, aș ști ce altceva să mai fac cu el. În anii ’70, pictam în stilul pop art cu o tehnică mai decorativă, nu așa cum o concep astăzi, păstoasă, gestuală. Perioada Pop Art a fost un segment. Era o deschidere spre lume. Figurativul îl stăpâneam bine atunci, deci nu a fost greu. La Tate, toată expoziția era despre acea perioadă. Despre pictura mea astăzi , nu pot să spun decât că pictez la modul cinstit”, a spus Cornel Brudașcu.

Foto: Florin Ștefan

La început de ianuarie, Galeria Richard Taittinger din New York a găzduit lucrările a nouă artiști reprezentativi ai școlii de pictură de la Cluj, în cadrul unei expoziții care a reunit mai multe generații cu diferite abordări artistice. Astfel, expoziția The Wanderers: Contemporary Painting From Cluj a cuprins în jur de 30 de lucrări semnate de Ioan Sbarciu (1948), Cornel Brudașcu (1937), Victor Răcătau (1967), Aurelian Piroșca (1973), Marius Bercea (1979), Robert Fekete (1987), Alin Bozbiciu (1989), Oana Farcaș (1981) și Sergiu Toma (1987).

În aproximativ aceeași perioadă, o altă galerie newyorkeză cu renume internațional, Pace Gallery, a prezentat o expoziție personală a artistului Adrian Ghenie, cu picturi noi și câteva colaje.

„Să îl faci pe Ghenie geniu, este prea mult. Este o afirmație forțată care îi face mai mult rău decât bine. Cred că și fenomenul școlii de la Cluj este exagerat. Băieții au avut talent (Adrian Ghenie, Mircea Cantor, Victor Man, n.r.) și au știut să se orienteze. Geniile schimbă tot, sunt schimbători de macaz, de idei. Ori astăzi, cine ce a schimbat?”, se întreabă artistul.

Cornel Brudașcu remarcă faptul că există astăzi și artiști tineri, foarte serioși și disciplinați. 

„Alin Bozbiciu este un exemplu de artist care a debutat tânăr. Eu la 26 de ani terminam Universitatea de Artă. Acum în artă e aproape ca în sport, la 13 ani poți să fii campion olimpic. Înainte, un artist devenea celebru după 40 de ani când îl scotea o galerie în față. Acum artiștii sunt luați așa, din fugă, hai să vedem ce putem face cu tine. Alin Bozbiciu are colegi talentați, dar nu-s ascultători. El a ascultat. Și eu la rândul meu am ascultat pe maestrul Corneliu Baba sau pe Aurel Ciupe. Aveam modele. Nu ai răbdare, nu ajungi artist mare. Trebuie perseverență. E o nebunie astăzi, sunt multe interese și mulți bani la mijloc”, precizează Cornel Brudașcu.

Foto: Dan Bodea

Deși suntem o țară mare, nivelul calitativ al picturii scade, este de părere Cornel Brudașcu, observând că, din păcate, tinerii artiști se distanțează de țara lor și se îndreaptă tot mai mult spre New York, Paris, Londra sau Berlin. Calitatea lucrărilor și a artiștilor lasă mult de dorit pentru că nu sunt critici. Dacă un artist este atins de un critic bun, pierde la galerie, mai spune pictorul.

„Tânăra generație de artiști dă buzna în ziua de azi, dar toți sunt dirijați de galeriști. Muzeele nu au bani și foarte greu mai pot să impună un nivel, cu toată presiunea pusă asupra lor. Sunt galerii în care se expun tot felul de inepții. Galeriștii greșesc cu toate adunăturile pe care le expun și atunci publicul e derutat. Nu toate galeriile au miros pentru calitate”.

În sistemul de tristă amintire, în care arta era diriguită de sus, artiștii acceptau ideea că nu mai există nicio șansă pentru ei. Puteau picta în atelier, dar nu îi băga nimeni în seamă.

„Veneau uneori galeriști care ne propuneau să expunem lucrări la Paris, sau în alte locuri, dar era aproape imposibil procesul de a scoate lucrările din țară. Acest lucru îi deranja pe galeriștii de atunci și mulți artiști au pierdut astfel contactul cu Occidentul. Acum te duci la Fan Courier și expediezi orice lucrare. Dar în mod normal, nu te remarci la 70 de ani. Motivația noastră să continuăm să pictăm era faptul că ne mai cumpăra statul unele lucrări și mai făceam un bănuț. Era pe atunci nora lui Ceaușescu, Poliana Cristescu și mai dădea comenzi destul de bine plătite”, își amintește Cornel Brudașcu.

Mai existau în comunism expoziții de grup, dar artiștii nu se puteau remarca foarte mult. „Ana Lupaș era un exemplu pentru noi, provenea dintr-o familie celebră și era foarte consecventă de la început. Nu făcea rabat de la calitate. Acum este marfă, mai bună sau mai proastă, dar este”, a precizat artistul.

În 2016, Cornel Brudașcu a primit Marele Premiu din partea Uniunii Artiștilor Plastici, un premiu onorant, spune astăzi pictorul. Din păcate însă, municipalitatea clujeană se interesează foarte rar sau chiar deloc de artiștii locali și de parcursul lor.

„Ana Lupaș, de exemplu, este grozavă, iar faptul că are o sală dedicată la Tate Gallery, este extraordinar. Municipalitatea nu se interesează însă de nimeni. Ar putea să mai întrebe ce-s cu ăștia, ce fac?Niciodată nu s-au interesat. Când am împlinit 75 de ani, Dan Brudașcu, care era pe atunci director la Casa Municipală de Cultură, a inițiat un eveniment. În rest, nimeni nimic”, mărturisește pictorul.

Citiți și:

Pictorul clujean Cornel Brudașcu, în centrul atenției la Tate Modern din Londra


Publicitate

Postaţi un comentariu