„Metamorfoze ale Japoniei postbelice”, expoziţie unicat în România, prezentată la Cluj

Lucrări ale unor cunoscuţi fotografi japonezi ai secolului XX (Ihee Kimura, Yasuhiro Ishimoto, Ken Domon, Eikoh Hosoe, Hiroshi Hamaya, Kikuji Kawada, Shomei Tomatsu, Takeyoshi Tanuma, Shigeichi Nagano, Ikko Narahara, Tadahiko Hayashi), realizate după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, între anii 1945-1964, fac parte dintr-o recentă expoziţie deschisă la Muzeul de Artă din Cluj.

Cele 114 fotografii reflectă o epocă în care Japonia a cunoscut schimbări profunde şi radicale, manifestate la toate nivelele societăţii. Conceptul expoziţiei cuprinde trei secvenţe: Japonia după Război, Între tradiţie şi modernitate şi O nouă Japonie. Prin intermediul fotografiilor alb-negru sunt ilustrate cele două decenii de transformări, începând cu perioada grea de după război şi eforturile de reconstrucţie a ţării până la dezvoltarea explozivă a industriei şi boom-ul economic din anii `60, în imagini ce surprind deopotrivă Japonia tradiţională, dar şi aspecte ale modernităţii, legătura omului cu natura, impactul noilor tehnologii asupra mediului etc.

Fie că aparţin promotorilor realismului fotografic, precum Ihee Kimura, Tadahiko Hayashi, Ken Domon, Hiroshi Hamaya, Shigeichi Nagano, sau generaţiei de artişti interesată mai ales de explorarea unor noi modalităţi de expresie – Yasuhiro Ishimoto, Shomei Tomatsu, Takeyoshi Tanuma, Ikko Narahara, Kikuji Kawada sau Eikoh Hosoe -, lucrările expuse se remarcă atât prin valoarea lor artistică, cât şi ca documente vizuale ale unei epoci.

Expoziţia „Metamorfoze ale Japoniei postbelice” a fost itinerată în mai multe ţări ale lumii, urmând ca în România să fie deschisă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca până în data de 23 februarie 2014.

Nu numai aspectul documentar al fotografiilor, ci şi cel artistic este unul de impact, în spatele fiecărei imagini ascunzându-se atât poveşti cutremurătoare, cât şi dătătoare de speranţă. Deşi fotografii au viziuni diferite şi uneori abordări opuse ale actului lor fotografic, fiecare dintre ei încearcă să răspundă la întrebarea fundamentală: Ce este Japonia?. Una dintre cele mai expresive imagini este cea surprinsă de Hiroshi Hamaya, în data de 15 august 1945 în ziua în care s-a anunţat sfârşitul războiului. În acel moment, Hiroshi Hamaya a reuşit să realizeze prima fotografie după Război, alegând să surprindă o imagine plină de speranţă, a soarelui pe cer, chiar dacă urmările Războiului erau devastatoare. În Japonia în acel moment, Hiroshima, şi Nagasaki erau complet distruse de bombele atomice şi oraşe precum Tokyo, Osaka sau Nagoya erau de asemenea în ruină. Una dintre primele industrii care şi-a revenit din şocul care a urmat înfrângerii Japoniei a fost cea editorială, astfel încât în a doua jumătate a anilor ’40, s-a remarcat o explozie a publicaţiilor. Fotogafii şi-au îndreptat atenţia asupra peisajului pustiit, sau asupra străzilor cufundate în sărăcie ale capitalei Tokyo.

Fotografia din perioada postbelică a fost influenţată de mişcarea realistă reprezentată de Ken Domon (1909-1990). După Război, acesta promovează fotorealismul şi abordează subiecte inspirate de problemele sociale, printre temele sale predilecte fiind cea a supravieţuitorilor de la Hiroshima şi viaţa copiilor sărmani din bazinul Chikuho.Din acest moment se nasc mişcări ce îşi caută expresia artistică într-un nou simţ estetic, prin afirmarea unei noi generaţii de fotografi. Seria de fotografii a lui Shomei Tomatsu intitulată Nagasaki 11:02, al cărei subiect este bomba atomică, dar şi seria lui Kikuji Kawada intitulată Chizu (Hărţi) sunt două capodopere ale acestei noi abordări.

Înainte de a ajunge la Cluj, lucrările expoziţiei au fost prezentate în Irak, urmând ca, după Cluj, să fie expuse la Budapesta. Expoziţia „Metamorfoze ale Japoniei postbelice”, este un eveniment organizat de Ambasada Japoniei şi Japan Foundation, în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj şi Fundaţia ArtAct.