Libertatea de exprimare, dezbătută public la Fabrica de Pensule

Benoit Bavouset ținând în mână numărul din Charlie Hebdo apărut la o săptămână duă atacul terorist/Foto: Dan Bodea

O dezbatere publică organizată în urma evenimentelor tragice care au avut loc în ziua de 7 ianuarie la redacția săptămânalului parizian Charlie Hebdo s-a desfășurat joi după-amiază la Fabrica de Pensule din Cluj. Timp de mai bine de două ore invitații și ceilalți participanți la dezbatere au încercat să găsească definiții la ceea ce înseamnă astăzi libertatea de exprimare, să evidențieze modul în care este aplicată libertatea de exprimare în România, în special în redacțiile ziarelor și, nu în ultimul rând, să explice momentele din campania de solidarizare cu victimele atacului terorist.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Invitații la dezbatere publică organizată de Asociația URBANNECT, în colaborare cu Fabrica de Pensule, au fost Horea Avram (istoric de artă și curator), Benoit Bavouset (directorul Institutului Francez din Cluj), Mihai Goțiu (jurnalist), Mihnea Măruță (jurnalist), Doru Pop (conferențiar la Facultatea de Teatru și Televiziune din cadrul UBB), Mihai Pop (Fondator Galerie Plan B), Dan Eugen Rațiu (profesor la Facultatea de Istorie și Filozofie), Bogdan Bob Rădulescu (actor), Dumitru Cornel Vâlcu (lector la Facultatea de Litere). Evenimentul l-a avut în calitate de moderator pe arhitectul Sorin Dan Clinci.

Pe toată durata dezbaterii, un exemplar al contestatei publicații Charlie Hebdo, apărut la o săptămână după atac, a circulat printre invitați. Despre istoricul ziarului de satiră Charlie Hebdo și ceea ce reprezintă el în Franța a vorbit Benoit Bavouset: „Această publicație are o tradiție libertariană. Nu toată lumea citește Charlie Hebdo în Franța și nici eu nu sunt un cititor al acestui ziar. Vorbim despre libertatea de exprimare într-un spațiu globalizat, dar oare câtă libertate de exprimare avem în acest spațiu?”, a precizat directorul Institutului Francez din Cluj. Cu referire la fenomenul globalizat  al libertății, Horea Avram consideră că și în lumea „liberă” există diferențe în perceperea ideii de libertate.

De la dreapta la stânga: Horea Avram,   Doru Pop,   Mihnea Măruță,   Dan Eugen Rațiu/Foto: Dan Bodea

De la dreapta la stânga: Horea Avram, Doru Pop, Mihnea Măruță, Dan Eugen Rațiu/Foto: Dan Bodea

La rândul său, Doru Pop a insistat asupra distincției dintre libertatea de exprimare individuală și libertatea de exprimare publică. „Fără libertatea de exprimare în presă suntem supușii oricăror abjecții autoritariste. Am văzut în România, imediat după tragedie, cum au ieșit la suprafață monstruleții fundamentaliști, de la liderii de opinie de dreapta, la jurnaliști, până la politicieni care au venit cu noi propuneri de lege. Libertatea de exprimare publică este fundamentul societăților libere”, a precizat Doru Pop. Managerul cultural Rariţa Zbranca a atras atenția că modul în care reacționează oamenii la tipul acesta de evenimente creează precedente periculoase. „Vom începe să ne autocenzurăm și vom ajunge să avem legi de supraveghere și alte organizații care să ne dicteze ce putem și nu putem  spune”, a declarat în intervenția ei asupra subiectului, Rarița Zbranca.

„Mulți dintre cei care în prima clipă au zis «Je suis Charlie» fac parte din presa română. Vorbim despre o ipocrizie imensă când presa română și reprezentanții ei se declară solidari. Vorbim despre niște oameni, cei de la Charlie Hebdo, în stare să moară pentru ideile lor, iar pe de altă parte vorbim de marea masă a jurnaliștilor români care nu sunt în stare să își contrazică șefii de secție când vine vorba de a li se cere să facă ceva împotriva unor lucruri de bun simț, cum ar fi adevărul. În presa română e atâta negare de sine și minciună încât ceea ce s-a întâmplat acum e uimitor. La nivel central, după părerea mea, nu mai există nicio instituție de presă care să se declare liberă de orice fel de cenzură. La nivelul doi mai este autocenzura, care se manifestă înainte de a pune mâna pe tastatura calculatorului” a declarat jurnalistul Mihnea Măruță.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

În ceea ce privește reacția de solidarizare a milioanelor de oameni care s-au identificat prin formula Je suis Charlie cu victimele atacului terorist, Dan Eugen Rațiu a declarat că aceasta a fost o reacție umană a oricărui om împotriva barbariei. „Sunt multe forme ale libertății care nu sunt identice. Dacă vorbim de libertatea de expresie, există limite. În cazul publicației Charlie Hebdo și a caricaturilor, în cadrul în care ele s-au exercitat, nu au fost depășite limitele. Libertatea de opinie are de-a face și cu ceilalți și atunci i se poate pune o limită legitimă de către societate. Acea limită este de a încălca libertatea celuilalt, respectiv dreptul la viață. Acei caricaturiști nu au încălcat vreo regulă și dacă ar fi încălcat-o, singura constrângere ar fi fost cea legală. În acest caz particular, a renunța la aceste caricaturi, nu ar fi dus la scăderea amenințării teroriste”, a spus Dan Eugen Rațiu.

„Este absolut regretabil ce s-a întâmplat în Paris, dar nu pot să nu remarc latura aproape teatrală, cumva, a acestei tragedii. Este un clișeu despre libertate care a fost golit de conținut și astfel nu mai este raportat la realitate”, Mihai Pop

Dumitru Cornel Vâlcu a adus în discuție fenomenul solidarizării rapide cu victimele atacului terorist, urmat de o la fel de rapidă desolidarizare în spațiul rețelelor de socializare. „Desolidarizarea a început când unii oameni de pe Facebook au început să plaseze în spațiul românesc caricaturile la adresa Sfintei Treimi. Și-au mai adus aminte și că jurnaliștii de la Charlie Hebdo ne fac pe noi, românii, nu știu cum. Pe chestia asta a apărut un val neo-ortodoxism-fundamentalist. Altă desolidarizare nu e față de Charlie Hebdo, ci care apare în momentul în care îi vezi pe toți marii politicieni ai Europei care își asumă formula «Je suis Charlie». O consecință a lucrurilor care s-au întâmplat în Franța a fost insistența politicienilor în România de a reimpune un stat polițienesc”, a precizat Cornel Vâlcu.

Invitații la dezbatere au mai vorbit și despre fragilitatea culturii musulmane, pronunțându-se, de ase în menea, și asupra diferenței dintre atacurile la persoană și cele asupra unor principii.

 Institutul Francez va găzdui în data de 29 ianuarie o dezbatere pe aceeași temă organizată de Asociația Profesioniștilor din Presă-Cluj (APPC).


Publicitate

Postaţi un comentariu