Investiție în tradiție: Destin rescris pentru livada de cireși de pe Dealul Steluța

Livezile actuale de cireș de pe dealurile Clujului nu mai seamănă deloc cu ceea ce însemna în trecut o astfel de livadă, iar cele 28 de hectare administrate de Ferma Steluța sunt cel mai bun exemplu că, la vremuri noi, agricultura are nevoie de livezi noi. Cireșii de pe noile tipuri de livezi sunt mult mai mulți pe hectar și mult mai compacți decât cei de pe vechile plantații care nu mai sunt deloc rentabile. În termeni agricoli putem vorbi acum despre o plantație intensivă.

Ferma Steluța este una dintre cele mai vechi ferme pomicole din România, primii pomi fiind plantați undeva în jurul anului 1950. Ferma a fost una dintre cele mai de succes din țară, condițiile climatice precum și cele de sol fiind deosebit de favorabile culturii pomilor fructiferi. Este situată în Cluj-Napoca deasupra cartierului Dâmbu Rotund și se întinde pe o suprafață de peste 100 hectare.

În forma juridică actuală, Fermă Steluța a renăscut în anul 2010 când s-a demarat un proiect de replantare a suprafețelor vechi cu unele noi, cu soiuri extrem de valoroase, cu tehnologii ultramoderne care pun însa accent în primul rând pe calitatea produselor. Livezile sunt superintensive adică au un număr mare de pomi la hectar respectiv 3000 meri / hectar , 1666 cireși/ hectar și 1000/ pruni hectar, dispun de sistem de irigare cu fertirigare computerizată, plasă antigrindină și utilaje de ultimă generație. Tot în cadrul fermei există o seră de legume-flori cu suprafața de 0,86 hectare în care se cultivă în stilul tradițional legume la sol folosind doar produse admise în agricultura ecologică.

Proprietarii ei actuali, familia Mitre, au început construcția serei de pe strada Johann Sebastian Bach undeva în jurul anului 2006, prin intermediul unui program SAPARD, iar livada de la capătul străzii Odobești au pornit-o în forma în care este acum în anul 2010, tot printr-un program european. Aflăm de la Dan Mitre, administratorul Fermei Steluța, că în 2012 a avut loc plantarea și anul 2020 ar fi al optulea an de funcționare. Ferma Steluța există astăzi, spune Dan Mitre actualul proprietar, doar datorită disponibilității Bisericii Romano-Catolice de a da în arendă pe o perioadă de 25 de ani (deocamdată) terenul de 100 de hectare pe care îl deține pe Dealul Steluța. Astfel, începând cu anul 2010, familia Mitre a început să se ocupe de acel teren și să investească în livadă.

Drumul care duce la livezile de cireș trece în acest moment pe lângă o clădire aflată în construcție care va deveni depozit frigorific pentru fructele recoltate de pe plantația de măr, o altă cultură de bază a Fermei Steluța. Până la mere însă, mai sunt încă multe hectare de cireși care trebuie culeși și valorificați. Kordia și Regina sunt soiurile principale și cele mai cerute în acest moment. Din păcate însă, temperaturile foarte scăzute de la sfârșit de martie și din luna aprilie au făcut ca recolta în acest an să fie destul de slabă.

„Deși ar fi trebuit ca un pom să ne asigure o producție de zece kilograme de cireșe, anul acesta vom avea, în medie, între 1.5 și 2 kilograme pe soiul Kordia. Mergem pe pierdere. Cu toate că prețul este undeva la 20-30% mai mare ca anul trecut, când ai o producție la 20%, prețul nu compensează”, a declarat Dan Mitre pentru Transilvania Reporter.

Spre deosebire de plantațiile vechi, care au 300-400 de pomi la hectar, în aceste plantații intră 1600 de pomi la hectar. Pomii nu cresc foarte înalți pentru că sunt menținuți din tăieri. Atunci îi poți culege ușor. Ferma Steluța, de exemplu, dispune de utilaje care le taie inclusiv rădăcinile la unele soiuri. De asemenea, livezile sunt prevăzute cu sisteme de irigare automatizate, ceea ce înseamnă că în fiecare zi un pom primește, în funcție de lună, între doi până la zece litri de apă. În caz de secetă deci, apa este asigurată, singurul dezavantaj fiind costurile ridicate pe care le aduce consumul de apă de la rețea.

Un alt element de noutate pe care îl aduce livada de cireși a Fermei Steluța sunt plasele de protecție, extrem de importante pentru cultura cireșului. Este vorba de o plasă antigrindină și o folie instalată sub ea. Datorită sistemului de folie, numărul de tratamente aplicat fructului este mult mai mic. Marele risc pentru cireș nu este grindina, ci ploaia, element pe care consumatorii nu îl conștientizează. Dacă la stadiul acesta de coacere plouă o noapte, a doua zi 20-30% din producție este compromisă. Cireșii din culturile vechi sunt mai sălbatici, adaptați la diferite temperaturi. Cireșii de pe noile culturi sunt mult mai sensibili și vulnerabili la factorii meteo.

Livezile Fermei Steluța se apropie în proporție de 90% de cultura ecologică și o contribuție majoră în acest sens o are folia recent montată care reduce la minim stropitul împotriva dăunătorilor.

„Tot în acest an am introdus un sistem de instalații pentru a combate viermele cireșului. Nu este complicat tratamentul împotriva viermilor, dar trebuie aplicat de obicei când cireșele sunt în pârgă, ceea ce nu e deloc sănătos pentru fruct. Până acum foloseam un produs certificat și admis în agricultura ecologică, dar din acest an l-am scos și avem niște capcane, din zece în zece metri, extrem de eficiente. Odată cu noile tehnologii, un fermier are posibilitatea să cultive cele mai curate produse, dar și cele mai nocive. Este doar o chestiune de responsabilitate, de cunoaștere și ține de alegerea fiecăruia. Să instalezi astfel de capcane e destul de costisitor, mult mai costisitor față de stropirile clasice”, explică Dan Mitre.

Livezile de acest tip în România sunt extrem de puține. Potrivit lui Dan Mitre, costul foliei necesare unui hectar de livadă este de 20.000 de euro și are o durată de viață de circa opt ani. Foarte scump este și costul de exploatare pentru simplul fapt că plasele trebuie închise și deschise în fiecare an.

„Investițiile totale pe care le-am făcut în ultimii opt ani au fost două proiecte cu finanțare europeană, unul de 1.6 milioane de euro, altul de 1.3 milioane de euro, acum în implementare și cu ajutorul căreia acum construim depozitul. Pe lângă aceste proiecte cu finanțări nerambursabile foarte multe investiții au fost și din resurse proprii. Folia, de exemplu, am achiziționat-o cu 300.000 de euro din resurse proprii, însă am acoperit doar jumătate din suprafață”, a declarat Dan Mitre pentru Transilvania Reporter.

În prezent, Ferma Steluța se bazează pe zece angajați permanenți și pe zeci de zilieri în perioada recoltatului. Proprietarii nu exclud varianta ca pe viitor să extindă gama de produse și să planteze, chiar dacă nu pe suprafețe mari, culturi de afini, zmeură, mure și peri. „Magazinul nostru de la seră merge foarte bine și cred că acesta va fi viitorul, o relație directă între consumator și producător. Cu cât ai mau multe produse, cu atât motivezi oamenii să vină spre tine”, precizează Dan Mitre.

La serele de pe strada Johann Sebastian Bach, capacitatea de producție este limitată atât prin suprafață, cât și prin tehnologia de cultură. Producția pe pământ este de trei o mai mică decât cea pe vată minerală și substrat artificial. Din fericire însă, la magazinul serei vânzările sunt chiar mai mari decât în supermarketuri.

Din 2016, Ferma Steluța a început și publicitatea pe Facebook ceea ce i-a ajutat foarte mult pe proprietari să fie în legătură directă cu clienții, eliminând astfel orice tip de intermediar. „Dacă nu era Facebook, cred că am fi renunțat la partea de legume”, precizează Dan Mitre. Supermarketurile, unele dintre ele, achiziționează marfă de tip legume-fructe strict pe criteriul de preț cel mai mic. Degeaba li se spune că marfa nu e toată de aceeași calitate și că prețul poate să difere. Această mentalitate este greu de schimbat.

În plus, concurența este foarte mare de pe plan extern, mai spune Dan Mitre. Cireșele grecești au invadat piața, iar calitatea lor lasă de dorit. În timp ce fructele cultivate în sistemul de cultură pe care îl practică Ferma Steluța sunt recoltate la maturitate deplină, cele din Grecia nu ajung în această fază pentru că livezile nu sunt dotate.

„Prin investiții ne-am asigurat o perioadă de producție până la sfârșitul lunii iulie, chiar și august. Procesul de coacere e mult mai îndelungat la noi, fructul poate să asimileze toate substanțele nutritive mult mai relaxat”, precizează Dan Mitre.

2019 a fost un an bun spune Dan Mitre, an în care a văzut potențialul livezii și în care afacerea a ieșit pe profit. Cu doi ani în urmă însă, în aceeași perioadă, sezonul era deja încheiat din cauza ploilor.

„Atunci am făcut un credit și am instalat folia. Cu un an înainte, am avut alte probleme legate de îngheț ceea ce ne obligă să cumpărăm acum niște utilaje în acest sens. Noi am crescut cu meseria asta. Atât eu cât și surorile mele am crescut de mici în spiritul de cultivatori de fructe și ne place. Dar dacă ar fi să o faci pentru bani, te-ai gândi de două ori înainte.

Este greu de explicat consumatorului că tot procesul de producție implică niște costuri care fac diferența de calitate. În vest, prețul de export este de la 4 euro în sus, pentru marfă impecabilă. Deocamdată nu exportăm pentru că avem desfacere foarte bună pe piața locală. Colaborăm cu aproape toate rețelele de supermarketuri și le vindem la nivel de platformă, la centrele de achiziții. Paradoxal, anul acesta în care ne-am confruntat cu probleme meteorologice, a scăzut și cererea, ceea ce mă sperie și mă face să mă gândesc ce va fi anul viitor când poate vom avea producție mai mare. Cu siguranță va fi tot mai greu. Totul e riscant”, consideră Dan Mitre.

Dacă în urmă cu aproximativ cinci ani, o mare problemă pe perioada recoltatului erau hoții, astăzi furturile de cireșe sunt destul de rare.

„Cred că oamenii au devenit mult prea comozi pentru a mai merge la furat de cireșe. O plasă de cireșe implică un oarecare efort și e destul de complicat. Și hoții s-au domnit. Mai avem uneori cazuri de furt, dar nu în rândul angajaților permanenți. În ei avem foarte mare încredere și îi considerăm parte din familie”, precizează Dan Mitre.

Citiți și:

La vremuri noi, livezi noi: Ferma Steluța renaște în era Facebook